Durerea unei pierderi de sarcina (23)

www.desprecopii.com/info.asp?id=891" target="_blank">
Durerea unei pierderi de sarcina - articol
cap.1 cap.2 cap.3 cap.4 cap.5 cap.6 cap.7 cap.8 cap.9 cap.10 cap.11 cap.12 cap.13cap.14cap.15 cap.16 cap.17 cap.18 cap.19 cap.20 cap.21 cap.22


album foto

propuneri ptr noul titlu al subiectului :
1.Aspirante/gravidute dupa pierderea unui bebe
2.Mamici care au pierdut un bebe
3.Viata dupa pierderea unui copil
----------------------------------------------------------------------
Laura Ioana
41s, 30.03.2006, tripla circulara de cordon,6+

Ileana_marius
40s, 13.04.2006, vasa praevia, 27-04-2007 Mario Luca

Laliq
38s, 8.07.2004, lichid amniotic absent, Matei

IreneCAM
38s, transpozitia vaselor mari, 05.02-2007,Vladut-un mititel jucaus

Cristiana_ana
37s, 13.06.2006, motiv necunoscut, 27+

Msemcu
37s, 18.04.2006, nod de cordon, 34+ Petra, Maia si Mara

Jojo_miha
37s,preclamsie,un ingeras pe nume Amalia Nicoleta,30.10.200617+

Sicuta13
28s, 13.03.2006, motiv necunoscut, un ingeras pe numa Alesia

Cristina26
24 noiembrie 2005 Paul, plecat la ingerasi in 04 iulie 200629+Ingrid Ecaterina

Lariana
35s, multiple malformatii,

Lia B
35s, 28-07-2006, membrane rupte, medici incompetenti 9+

Chantal
33s,07.08.2006, boala membranelor hialine,medici incompetenti

Hair
31s, membrane rupte,?

Blueeyes2003
26s, 08.03.2006, preeclampsie severa,

Michelle81
24s, un ingeras mult iubit Katharina(26 octombrie 2006)

Ella
19s, 10.07.2006, col deschis,

Della
19s, 02.05.2006, motiv necunoscut, 2007

Ále
18s, 11.04.2007, membrane rupte

Mcrissa
15s, 30.11.2006, sarcina oprita din evolutie.
---------------------------------------------------------------------
Pepsi
12s, 13.07.2006,sarcina oprita in evolutie, 35+ David

Joahnna
12s, 29 septembrie 2006, 18+

Gaby77
12s, 19.08.2006, sarcina oprita din evolutie,

Mi_a
11s, 23.11.2003, sarcina oprita in evolutie

Apollo
10s, SEU,

Nushulica
9s, avort spontan,

Andreea16
9s, 28.12.2005, motiv necunoscut,

Estecri
9s, motiv necunoscut , 12+

Ladymina77
9s, avort spontan, 07.11.2006

Irlandeza
9s, 26-02-2007, sac gol fara embrion 6+

Bubulina
8s, 19.07.2006, sarcina oprita in evolutie,

Vivela
8s, 13.09.2006, sarcina oprita in evolutie, 23+

Tanima_2002
8s, posibil IR-uri crescute Rares

Lidushka
7s, 7.02.2007, motiv necunoscut

Mihaela Amalia
7s, SEU 03.03.2007

Jocelyn
6s,? , 30+

Nadia1976
6s, 7.07.2006, SEU

Arthurana
6s, MTFHR, 29 aprilie 2007

Irda,
6s, 09 decembrie 2006, sarcina oprita din evolutie, motiv necunoscut 7+

Catty
6s,

Stancutza
5s,

Bibyrox
4s, avort spontan,januarie 2007 ______________________________________________________________________

Nana
fosta aspiranta la titlu de mamica, acum 21+Razvan Andrei


Fruntea sus, suflete curate si minunate ce sunteti! Va veni si randul vostru!

Va tin pumnii la toate, sarcini usoare, bebei sanatosi, si fetelor care asteapta sa fie gravi le tin pumnii[/size=2

Flavia 33+ David si mama lui Dominic 17 mai 2004
albumele de familie

Pepsi spune:

michelle, vezi ca fetele zic ce ti-am spus si eu, nu-ti mai fa griji, si nu astepta tu sa-si termine el concediul sa faci bebe, dar e bebe deja acolo prins, si ne dai vestea buna saptamina viitoare nu?! te pup tare, si nu-ti mai fa griji, cum iti ziceam mie mi-au uitat o bucata de placenta dupa nasterea lui DOminic si la 1 luna am ajuns cu hemoragie mare pe masa de operatie, deci la tine dupa 6 luni ce resturi nu inteleg! poate vroia sa vada cum ovulezi! de te-a chemat la CM!te pup, asa e cu sefa asta a mea, daca ea s-a dus de la un interviu cu clientul la spital sa nasca, crede ca tre sa fac la fel....

laura, arthurana, trebuia sa nasca ieri indus, inca nu a anuntat ce si cum la odisee! cu saptaminile sint mai multe fete care nu sint la zi, dar ele nemaintrind pe aici nu mai stim cite saptamini au, si la cine stiu, mai pun, dar la celelalte nu apuc sa le caut pe toate.dar la arthurana am pus la zi, merci

cristina, ma faci sa rid, sotul meu a zis ca nu ma mai lasa pe forum la odisee, ca de cind au inceput sa nasca fetele m-au apucat contractiile si pe mine, si cum e o problema hopa ma identific si eu, etc, asa e, tre sa stea piticul acolo pina la 38 cel putin, Dominic a iesit abia la 41s!ai dreptate cu pozele, am facut, si am sa va pun sa ma vedeti

va pup pe toate

Flavia 33+ David si mama lui Dominic 17 mai 2004
albumele de familie

Michelle81 spune:

Pepsi-Multumim pentru noul capitol!draga nu-ti mai fa griji ca e totul bine cu David,nu te mai gandii la prostii!Mai ai atat de putin ai deja 33 de saptamani hai nu te gandi acum la rau,ca totul e bine,in cateva saptamani iti tii copilasul sanatos in brate si ii numeri degetelele!tptul va fii bine!Sa stii ca asa fac,ca doctorul asta m-a indus in eroare mai mult insa nu ma las eu asa,nu-l cred ce a spus!dupa 6 luni cum sa presupuna ca mai sunt resturi cand mie alt doctor mi-a spus ca totul e in regula ,la controlul de doua saptamani dupa nastere?Pai faceam de atunci febra complicatii sau ceva daca stateam atata timp cu resturi!Iii arat eu cand ma duc pe 14 la ei cu testul pozitiv in manaastept si eu poze cu tine si gobleurile tale,pana atunci ai mare grija de tine!
Cristina-Ana-imi pare rau ca ai avut contractii!nu fii trista ca ti-a spus medicul sa te odihnesti,lasa ca e bine sa mai stai si in pat sa te odihnesti ca de alergat toata ziua vei avea timp cand se va naste bebe ok?stai in pat si lasa masinile ca doctprul nu va fii singurul care te va bate te asigur eu!Mersi pentru gandurile tale bune!asa am sa fac nu aman nimik doar pentru ca nu stie dotorul ce zice ca el nu a spus nici alba nici neagra asa ca...nu mi-a interzis sa fac nici sa nu fac,mi-a spus ca nu e nici o pb din cauza asta daca raman gravi!Si cine stie poate ca deja samburelul e in burtica cum spui si tu!
Mirela-mersi ca te-ai gandit la mine!in afara a ceea ce am scris mi-a spus ca totul e ok ca nu trebuie sa-mi fac griji insa mi-a spus ca posibilitatea ca problema ce am avut-o la fetita sa se repete la urmatoarea sarcina EXISTA din pacate dar nu renunt eu sunt sigura ca va fii bine!!
Irda-mersi ca te-ai gandit la mine cat am fost la doctor!
Laura ioana-medicii astia nici nu isi dau seama cat ne intorc pe dos cu un "poate",cum mi-a spus mie ca poate mai am resturi,dar dupa 6 luni???si daca nu m-ar fi vazut alt medic as mai zice insa asta e,eu nu-l bag in seama si "lucrez2mai departe la bebik!tu cum mai esti?
Fetelor si eu vreau sa ii multumesc celei care a deschis acest subiect,Arthurana,ne-a ajutat fff mult!Sa aiba o nastere usoara fara probleme si un copilas sanatos!
Ileana-marius-cred ca este cea mai fericita in acest moment,isi tine copilasul sanatos in brate,abea astept sa ne povesteasca!
Doctorul nu mi-a putut spune daca sunt pentru ca e mult prea devreme.simptome nu am in afara unei foame mariiii si un gust metalic si putina greata...om vedeam saptaman viitoare daca e sau nu!Atat de mult imi doresc sa fiu gravida si sa fie totul bine,mi se pare un vis si nu renunt pana nu mi-l implinesc!Doctorul mi-a spus"bravo"cand i-am spus ca incercam din nou!si are dreptate cu"daca lasam frica sa ne domine viata si renuntam in a mai incerca atunci am pierdut in fata vietii".Nu vom renunta nici una stiu asta!

Michelle81 spune:

teo2rina-mersi pentru gandurile bune,da asa este sunt obosita,mi greata putin dimineata mi FOAME rau de tot si de azi am si un gust metalic in gura!cine stie,mari sperante nu-mi fac sa nu fiu apoi dezamagita.Distractie placuta la bal,vai ce frumoasa te-ai facut...Distractie placuta!
msemcu-32 de saptamani olala!!se apropie si la tine momentul nasteri,cu pasi inceti dar siguri.Ce nume frumoase ai ales,chiar ca ar trebui sa ne pui niste poze noi sa vedem burtika cu cele trei printese! Ma bucur ff mult ca ai intrat in concediu!

Michelle81 spune:

Va doresc un sfarsit de saptamana placut si sa ne auzim numai de bine!

remaliss spune:

Dragele mele, va multumesc pentru sustinerea voastra! Din pacate nu pot interactiona cu voi decat seara...Sper ca asest lucru sa nu fie o problema si sa nu ma uitati... Tare mult as dori sa stiu povestea fiecareia dintre voi, mai citesc inca si ma bucur alaturi de voi pentru ceea ce se intampla frumos si bun in viata voastra! Vreau sa fim o incurajere pentru acelea dintre noi care trec prin momente mai delicate, mai triste...Eu sunt optimista, mi-au revenit gandurile bune si sper sa ma bucur in curand ...Vreau ca visul meu sa prinda viata, sa pot tine in brate copilasul meu...Imi pare rau ca nu stiu motivul pentru care am pierdut sarcina in iarna, poate as putea preveni pentru viitor!Dar, cum toate se intampla cu voia Celui de sus, ma incred in El!!Nu vreau sa ma ocoliti, vreau sa va am ca prietene!!

Remaliss

Alé spune:

Fetele, as vrea sa-mi scriu si eu durerea un pic, si apoi ma bag la loc in carapace...

Nu va suparati pe mine, dar mi-e greu sa scriu despre sentimentele mele printre postari cu "nastere usoara", "felicitari pentru sarcina" si "am contractii"... Nu ma regasesc pe de-a-ntregul in starile pe care le aveti cele mai multe dintre voi si va rog sa nu ma condamnati pentru asta. Ma bucur pentru voi, sau ma ingrijorez sau astept cu nerabdare nasterile, dar nu pot sa ma exprim... cel putin, nu inca...

Io... ce sa zic de mine... Povestea pe scurt e cam asa: in sapt 14 am aflat ca placenta e jos inserata si acopera in intregime colul. Nu reprezenta inca o problema, caci se putea ridica, numai ca doctorul mi-a pus in vedere ca s-ar putea sa singerez. Ceea ce s-a si intimplat. Numai ca n-a inceput cu picaturi sau secretie maronie, ci direct cu cheaguri maaarrriiii si contractii. Care nu s-au mai oprit... Cam la doua zile mai scoteam un cheag, mai aveam o repriza de contractii aproape continue pret de citeva ore bune in zi... Nici No-spa, nici gynipral nu m-au ajutat... Ba mai mult, au scurtat rau colul, am ajuns in sapt 16 cu col sub 2 cm si orificiul intern intredeschis.

Atunci am facut cerclaj si la citeva zile, dupa alt cheag absolut imens (i-am spus doctorului ca era atit de mare, incit m-am uitat dupa maini si picioare...) m-am internat in spital. Cit am stat in spital, am stat cu perfuzie cu Gynipral continua, cum trecea mai mult de o ora fara perfuzie (mai renuntam la ea ca sa ma pot spala) cum ma apucau din nou.

Cit timp am stat in spital, singerarea a fost continua, dar fara cheaguri... Altfel, eram optimista si gindul ca sint totusi in spital era reconfortant, aveam senzatia ca nu se poate intimpla nimic rau daca sint acolo, inconjurata de medici si asistente... Si totusi... A doua zi de Pasti, in timpul unei incursiuni la baie, am observat ca singele care curge e mai spalacit, mai decolorat si nu prea mai seamana a singe... Am chemat asistenta (era 5 dimineata) mi-a spus sa ma schimb si peste o ora vine sa vada ce e. N-au trecut 10 minute si am cheamt-o din nou - curgea destul de tare si nu era singe... Ma duce la rezidenta de garda, imi face control pe masa, si da verdictul - e lichid. Il cheama pe doctorul de garda si decid sa-mi scoata firul de cerclaj... Io eram disperata, voiam sa vina doctorul meu in speranta ca va face o minune, dar stiam in sufletul meu ca nu se mai putea face nimic... Nu-mi venea sa cred ca mi se intimpla ce mi se intimpla...

M-am dus inapoi in pat, plingind si tremurind de frica, cu contractii d'alea adevarate, ca de-acum stiam cum sint, deci d'alea de nastere si simt cum se rup membranele si curge tot lichidul. Vine doctorul, imi face eco si nu mai era nici un fir de lichid. Mi-a spus ca din nefericire nu mai are ce sa faca, si ca incercarea noastra cu cerclajul nu a facut decit sa amine avortul cu doua saptamani... Din cauza pozitiei placentei (si anterioara si peste col) nu a putut sa inlocuiasca lichidul pierdut cu ser fiziologic, ca asta mai speram cu o farima de suflet...

Chinul de abia acum a inceput insa... Cind am facut eco, copilul era viu si fara lichid ii simteam fiecare miscare... L-am rugat pe doctor sa faca ceva sa nu sufere piticul, atit... Si doctorul mi-a promis ca n-o sa sufere... Mi-a spus ca nu poate sa-mi induca cu nimic nasterea, ca placenta e joasa si o dilatare rapida a colului poate sa o rupa si sa imi produca o hemoragie necontrolabila, asa ca o sa ma lase sa ma descurc singura. Timp de doua zile n-am reusit sa ma dilat nici un pic (ma rog, un cm, si ala cu ajutorul unei moase, care a zis ca daca ii sa un start, poate porneste singur)... Contractii, rarute, sau mai exact in reprize. Ma tineau doua trei ore, la intervale destul de scurte, de 3-4 minute, super dureroase, dar apoi se opreau pt alte citeva ore.

In cea de a treia zi, se hoatarasc sa intervina chirurgical, caci deja era tarziu si puteam sa fac si infectie pe linga hemoragia pe care deja o aveam... Pe copil nu-l mai simteam deja de vreo jumatate de zi si sa ma ierte Dumnezeu, m-am bucurat ca e mort sau amortit si nu va suferi... In seara de dinaintea interventiei, ca pentru condamantii la moarte, ti se face un cadou - o injectie cu mialgin. Cit am fost in spital si am asistat la citeva pierderi de sarcina, chiar mai mari decit a mea, intotdeauna li se facea fetelor injectia asta, cind isi dadeau seama ca nu se mai poate face nimic pt ele, ca ultima usurare inainte de tragedie... Mialginul asta e morfina de fapt... iti ia durerile cu mina, iti relaxeaza muschii si iti incetoseaza mintea... E, mie doar mi-a zapcit capul si m-a lasat moale in pat, caci durerile si contractiile le-am simtit din plin. Aproape ca n-am reusit sa dorm deloc de teama ca voi naste in salon, cu toate gravidele acolo si ca voi vedea copilul.
Dar n-am nascut si a doua zi dimineata m-au mutat sa ma pregateasca pt interventie. Am intrat de abia pe la prinz, alta runda de contractii, de lacrimi si de durere in suflet, dar de abia asteptam sa se termine, sincer...

Mi-au facut anestezie generala, n-am simtit nimic si cred ca nici n-as fi putut suporta sa mai trec o data prin ce-am trecut anul trecut, cind a fost totul mai mult pe viu... Cind m-am trezit, eram fara burta si cu sufletul amortit de durere, inca naucita de tot de ce s-a intimplat... Am mai stat o zi in spital, si apoi mi-au dat drumul acasa.

E, acum a incept constientizarea... Sincer, mi-e mult mai usor decit mi-a fost anul trecut, poate si pentru ca toata sarcina n-am reusit sa ma detasez de gindurile rele, mai ales de cind au inceput singerarile, un fel de inceputul sfarsitului pentru mine... Fizic, insa, ma simt mai rau decit data trecuta... Inca singerez, desi au trecut mai bine de doua saptamani, am dureri in bazin, ca nu stiu sa zic ce ma doare exact... Am fost la dr si mi-a spus ca uterul arata bine si ca nu sint resturi si ca sa iau antiinflamatoare si ca peste o luna ma asteapta cu doua liniutze.

Imi venea sa pling cind mi-a zis asta... Cred ca o sa pling o saptamina cind o sa vad alea doua linii cind va fi sa fie din nou. Acum se presupune ca a fost o infectie si ca de asta s-au rupt membranele, dar nici una dintre analizele pe care le-am facut nu a aratat ceva in neregula... Ma rog, n-are rost sa mai scotocesc acum ce-a fost si de ce... Dr. e foare increzator in viitor, a zis ca stie ce are de facut, o sa imi faca toate tratamentele preventiv, dublu cerclaj la 14 saptamani plus analize mai dese si mai aprofundate...

Sufletul doare inca, dar am reusit sa "ingrop" toate amintirile si durerile si sentimentele, sau cel putin asa ma amagesc... Nu mi-am permis decit citeva zile de doliu, stiind ca lacrimile nu fac nici un bine, ba dimpotriva... De asta m-am rupt de forum si n-am vrut sa aud tristetea altora, caci m-ar fi napadit si pe mine si m-ar fi fortat sa-mi aduc aminte...

Nu-i usor, dar fac eforturi sa-mi tin sentimentele latente, in speranta ca ranile se vor vindeca si nu vor apuca sa erupa... Poate gresesc, nu stiu... Oricum, ma mai depresez cind imi vad corpul, burta in special, care e inca acolo, din nefericire...

Cam asta e... Eu sint aici, va urmaresc din umbra si va doresc tot binele din lume, caci e rau sa fii trist si nefericit...

---

Toate lucrurile se intampla cu un scop | Alé |

Idaira spune:

Nu-mi vine decit un singur in minte,acela ca sintem singuri...singuri din momentul in care venim pe lume,singuri atunci cind suferim,singuri atunci cind murim...
Imi pare rau,Ale...

Pepsi spune:

ale, imi pare atit de rau, dar stim amindoua ca cuvintele nu isi au valoare mare in astfel de momente! am plins citind prin ce ai trecut, mi-am amintit cind m-am trezit eu din anestezie generala si cu o mare durere de burta si un gol in suflet, si eu am avut placenta joasa si acoperea in totalitate colul la sarcina asta pe la 13 saptamini....esti printre primele fete care m-au primit in grupul asta cu bratele deschise, asa ca la rindul meu vreau sa-ti spun ca sint aici ptr tine!te string tare in brate, poate iei din puterea mea putin!

Flavia 33+ David si mama lui Dominic 17 mai 2004
albumele de familie

Laura Ioana spune:

Draga mea, Ale Am plans citind povestea ta si parca am simtit durerea ta! Stiu ca orice as spune, nu te face decat sa suferi iar, dar suntem aici pentru tine, oricand ai nevoie de o vorba buna! Tare as vrea sa te pot ajuta cumva, sa iti mai iau din durere cumva....te strang in brate tare, tare si sper sa-ti pot da un pic de putere Ma rog la Dumnezeu sa te refaci cat mai repede si sa vii peste o luna cu doua liniute

Remaliss ma bucur sa citesc ca esti optimista, poate vii si tu repede cu un test pozitiv! Toate capitolele noastre sunt pline de povestile triste ale celor de pe lista, dar multe au deznodamant fericit sau avem speranta ca vor avea

4+
Poze Laura

Michelle81 spune:

Remaliss-cum sa ne suparam ca poti scrie numei seara?In nici un caz.Imi pare bine ca ti-a revenit speranta,ca gandesti putin mai optimsit.Aici sunt numai fete bune care inteleg aceasta durere si care fac totul sa mearga mai departe!Sa stii ca ai dreptate puterea este numai a lui Dumnezeu iar noi suntem neputinciosi in fata Lui.eu am trecut printr-un avort spontan in 2005(prima sarcina)si am suferit atat de mult incat nu am cuvinte,apoi cand imi recapatasem curajul si speranta am incercat din nou anul trecut insa din nou un "soc ne-a lovit!La 17 saptamani ne-a spus ac fetita are hidrocefalie ca nu are sanse si trebuie sa fac intrerupere,si uite asa din saptamana 17 pana in saptamana 24 am umblt numai pe la medici in speranta ca totul va fii bine(amniocenteza,RMN) dar din pacate am fost nevoita sa nasc pe 26 octombrie 2006 o fetita de 780 de grame,Katharina...Nu pot sa iti spun ce a insemnat pentru mine so sotul meu,a fost INGROZITOR sa-mi vad fetita fara suflare si sa nu pot face nimik....Nu ma mai intind ca sa se nu supere fetele ca repet din nou povestea mea dar vreau sa iti spun ca multe au fost momemetele in care am vrut sa renunt la TOT,nu m-a mai interesat nimik,cand durerea parea atat de puternica incat credeam ca nu ami piot trai asa,dar cu sjutorul fetelor de aici,a sotului uite ca incerc acum din nou bineinteles cu o frica imensa pentru ca exista sansa sa se repete si la urmatoarea sarcina...Cand am decis sa incercam din nou(numai cu ajutorul fetelor de aici am reusit)a fost pas destul de mare zic eu...Ne ramane doar sa speram ca Dumnezeu nu ne va lasa asa si ne va ajuta sa ne tinem copilasul sanatos in brate!Sper ca nu te-am plictisit...