Durerea unei piederi de sarcina...

Dragele mele,

Sunt la a doua pierdere de sarcina si sunt devastata.
Mi-as dori sa fim cat mai putine fete la acest subiect...Dar totusi daca este cineva care a avut o piedere de sarcina si simte nevoia sa vorbeasca va rog s-o faceti aici...

Avalon spune:

Arthurana, eu am evitat pana acum sa scriu mesaje la subiectele despre peiderea sarcinii mele si ce implicatii a avut asupra pshicului meu... am evitat pt ca am reusit cu greu sa trec de acea perioada... cred ca psihic mi-am revenit abia dupa un an... Dar pentru ca te simt atat de deprimata, voi incerca sa-ti spun cateva cuvinte din suflet.
E ingrozitor de greu, e dureros, e umilitor, e naucitor... Suferinta este prea mare ca sa poata fi descrisa in cuvinte. Si acum imi dau lacrimile cand imi amintesc cat de fericita eram cu testul pozitiv in mana si cum topaiam prin casa cand i l-am aratat sotului (incercam deja de ceva timp cand s-a intamplat minunea)... Si cat de fara sens mi se parea viata mea dupa ce am aflat ca s-a oprit in evolutie... Intrebarea care ma obseda :"de ce mie?"
Dar timpul a trecut... 'rana' a inceput sa se vindece... am intrat pe acest forum pe care l-am scormonit in toate coltisoarele... si am descoperit fete care au pierdut sarcini, ca si mine... multe... De ce in viata de toate zilele nu aflam despre astfel de intamplari nefericite? Pt ca nimeni nu vorbeste despre ele... si e normal, nu?
Ce m-a consolat pe mine a fost faptul ca cele ca mine (si ca tine) care au suferit unul, doua, n esecuri de acest fel AU REUSIT PANA LA URMA SA AIBA UN COPILAS SANATOS.

Ceea ce-ti doresc si tie, si sa crezi cu tarie ca se va intampla! Eu cred!

*******************************
Este inutil sa fim mereu ingrijorati pentru ziua de maine fiindca fiecare zi vine cu problemele ei. La urma urmei, azi este ziua de maine pentru care iti faceai probleme ieri.

Melania 14 spune:

Arthurana, am patit si eu la fel de 2 ori.E adevarat ca prima data la varsta foarte mica a sarcinii iar a doua oara la 10 saptamani.Nu are rost sa te intrebi :de ce eu? pt ca se intampla la foarte multa lume si nu se stie de ce .
Eu am trecut peste momente gandindu-ma ca a fost mai bine asa decat sa fie vreo problema cu Bblasul.Din experienta mea toxoplasmoza e una din bolile care pot sa duca la asa ceva.Poti sa incerci sa-ti fortifici ap genital cu acid folic, vit B6 si B12 si cu tratamentele naturiste de aici de pe forum.

Iti doresc succes si capul sus ca va fii bine!


Melania (14.01.2005) si mama


http://photos.yahoo.com/cofratu

Fiquelle spune:

...sotul meu a pus mult timp lumanari pentru un sufletel pierdut la 10 saptamani de sarcina...
Am plans de parca as fi pierdut un copil nascut, nu unul neneascut...
Remediul a fost sa incerc sa raman insarcinata imediat dupa cele 3 luni impuse...si am reusit, dupa 7 luni de la pierderea sarcinii.
capul sus, Dumnezeu ii ajuta pe cei cuminti!

Madalina si nastrusnica Sofia Maria,12.08.2004
http://community.webshots.com/user/fiquelle

michelle7 spune:

tetelor vreau sa va spun doar atat. Ca sunt alaturi de voi , si ca am vazut la TV un caz in anglia, o femeie de 40ani a nascut un copil ( inainte de termen ce-i drept ) dupa ce pierduse in jur de 14 sarcini ( sper ca am retinut bine , oricum erau mai mult de 10)

IULIABRAILA spune:

si eu sint acum in acest tip de remember, este permanent, nu cred ca poti "scapa" de asa ceva vreodata in viata. mereu va exista acest daca ar.., sau de ce mie...sau ceva asemanator cu asta.
eu am pierdut bb in ianuarie, la 16 sapt, ingrozitor, pentru mine si sufletul meu s-a terminat ceva. definitiv. nimic nu mai este ca inainte, nimic.
sintem in martie si durerea este la fel in sufletul meu.
nu stiu ce sa-ti spun, eu cind eram la facultate, mi-am inventat propria mea scapare, o parte a creierului unde se adunau lucruri neplacute si unde nu intram decit f rar. problema este ca nu pot sa arhivez acum durerea mea acolo. deloc.
sint alaturi de tine, daca vrei, fetele de pe DC sint fff dragute, iti poti face prietene adevarate chiar daca nu le vei vedea niciodata in viata live.
asta este viata, CRUNTA! capul sus, eu sint o fire mai optimista(asa cred), incerc sa ma ajut singura(pt ca in general nu te ajuta nimeni si nimic decit tu care trebuie sa iti impui sa treci peste asta)
ne mai auzim, IULIA

lauricipani spune:

Nu vreau sa dati cu rosii dar va spun un lucru, daca nu treceti peste aceste momente o sa fie foarte greu. Fetele cred ca ma cunosc, eu am pierdut la sarcini....
Cu ajutorul lui Dumnezeu am trecut peste aceste clipe de groaza si uite ca incerc iar si iar....pana o sa iasa!
Curaj, fruntea sus si cu Dumnezeu mai departe. Cu cat va reveniti mai repede cu atat este posibil sa ramaneti mai repede si sa va vedeti visul implinit!


Laurici
"Rau e sa dai gres dar mai rau e sa nu fi incercat sa faci ceva. Pe lumea asta, nu obtii nimic fara efort."
-Theodore Roosevelt
pozici laurici

IULIABRAILA spune:

aici NU ESTE VORBA DE TRECUT PESTE, este vorba despre durerea fiecareia care nu se uita niciodata.
restul este pacaleala. TRECUTUL PESTE este posibil, DA, SINT DE ACORD, dar nu uitatul.
ASA CA NU DA CU ROSII, CA MA SUPAR si pling.
fetele, eu zic sa fim unite si cu ajutorul lui Dumnezeu , al nostru SI AL TUTUROR DE PE DC vom reusi odata si odata.
IULIA

roxana1974 spune:

eu cunosc o doamna care a avut pe rand, 5 copilasi, care au murit toti inainte sa implineasca 1 an, va dati seama ce durere? al 6-lea, o fetita, traieste si acum si are peste 33 de ani si 2 copii, la randul ei
mult succes!

---

vidiazni, ce-si face omu' cu mana lui se numeste lukru' manual ...

megbeng spune:

si eu am pierdut o saricna, stiu cat de dureros, trist si nedrept e, mai ales cand iti doresti cu tot sufletul pruncul..era un subiect pe tema asta mai demult, unde sunt povestile mai multor fete, ceva de genul "sarcini multiple pierdute"...daca tu crezi ca ar fi de folos, da-i un search...
curaj si fruntea SUUUUUUUS

"Cand timpul masoara cu anii pacatul/in el e sentinta, nu-n judecatori!" (Vali Sterian)

irlandeza spune:

Eu am pierdut in februarie si inca plang de fiecare data cand imi aduc aminte sau cand vad un copilas la TV sau pe strada.E foarte greu sa uiti , poate doar se atenueaza durerea in timp.Pe mine m-a ajutat f. mult mersul la biserica si statul de vorba cu un .El m-a facut sa vad si alte parti ale vietii.Si noi am aprins lumanari si am dat preotului sa ne pomeneasca pe toti ( si pe bb nenascut). Incearca si tu, poate iti v-a fi mai usor , dar de uitat e f. greu, cel putin pt. mine.
Iti doresc sanatate multa .Va pup pe toate

irlandeza