|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
sofia_misicu
| Ana si Tigara
Acest mesaj a fost trimis de
sofia_misicu
pe data de 25/01/2007 la 17:12
.:. 8097 vizionari
.. Exista 28 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Cand lucram la Toaca, am participat la un workshop a carui tema nu are relevanta aici. La un moment dat, conducatorul workshop-ului ne-a pus sa aducem un obiect care sa ne reprezinte. Nu am stat deloc pe ganduri si am scos tigara. Obiectul trebuia sa fie dat ofranda unui zeu care avea sa ne asculte povestea si rugamintile. Atunci si acum, tigara este cea care ma reprezinta. La 4 ani urmaream in parc fumul de la tigara mamei. Tin minte ca am intrat intr-o transa datorita mirosului si formei fumului incat nici nu mi-am dat seama cand i-am inhatat mamei tigara din mana. Era un fel de joc pentru mine sa fiu de fata de fiecare data cand mama isi aprindea tigara. Adoram mirosul primului fum. Acum nu mi-l mai aduc aminte. La 7 ani furam tigari si le fumam pe geam. Cand intra mama in camera, ii ziceam ca fumul vine de la vecin. Gaura din asternut nu m-a dat niciodata de gol. Indiferent de ce joc jucam, eu eram vesnic cu un creion in mana pe care il "fumam" de zor. Apoi, la 12 ani, a venit parcul Iorga, unde am fost initiata in tainele trasului in piept. Metoda clasica: "Auuu! Coiele mele!" m-a facut sa tusesc o saptamana si mi-a creat si dependenta. De atunci, am avut mereu un pachet de tigari. La inceput il tineam in cutia cu papusi. Fumam pe ascuns la usa din spate. Aruncam mucurile in gaura unde fusese liftul de gunoi. De la 12 ani pana la 16 jumate am fumat acolo. Mama nu si-a dat seama. Intr-o vreme nici nu ma mai oboseam sa ies. Fumam cand dormea mama, de fata cu ea. Dupa ani de aruncat mucuri in gaura, cineva s=a gasit sa curete in pivnita. Povestea dupa, ca a gasit sute de mucuri, lipite intre ele. Erau lipite pentru ca imi era frica mereu ca o sa dau foc la bloc, asa ca dupa ce aruncam un muc, aruncam si o cana de apa ca sa elimin pericolul. Ani de zile de mucuri, apa si praf au dus probabil la un adevarat altar al viciului.
La 16 ani a aflat mama ca fumez. De acolo si pana la un pachet pe zi a fost numai un pas. Liceul l-am petrecut pe afara, facultatea in carciuma, si restul vietii ancorate intr-o tigara. M-am trezit la 23 de ani ca nu mai stiam cum e sa respiri adanc, cum e sa ai miros si cum e sa nu iti miroasa hainele, respiratia, parul a ceva ingrozitor. M-am lasat. Se pare ca a fost o decizie luata la nivel karmic. Dupa ce 10 ani nu am fost in stare sa ma abtin de la o singura tigara, brusc m-am lasat de tot. Universul stia el ce stia, pentru ca peste o luna am aflat ca aveam sa am un bebe. N-am mai pus gura pe tigara aproape un an: suficient cat sa nasc si sa alaptez doua luni. A fost minunat: aerul era aer, gustul gust, mirosul miros. Insa in permanenta, in fundul capului meu zumzaia idea ca eu si cu tigara nu am rupt-o definitiv. De aceea, cum nu a mai depins direct fizic de mine Nuka, am sarit pe tigra, si nu delicat, cate una pe rand: direct la un pachet jumate pe zi. Era o regasire ca in filme: pasiune, amor. Obiceiurile vechi au revenit imediat, ca si cum nu ar fi trecut doar 10 minute de la ultima tigara. Era natural. Nici Irinuka, nici casa mea bine mirositoare, nici sanatatea si asa vai de mama ei nu ma puteau tine departe de tigara.
Acum ma las din nou si imi dau seama de ce tigara este cea care ma reprezinta: numai la ea ma gandesc, ziua s-a lungit si nu mai am cu ce sa o umplu, serile nu mai au nici un haz, pauzele nici mai putin iar mancarea ia locul obisnuintei si devine la randul ei un viciu.
Vreau foarte tare sa scap de tigara insa simt ca ma despart de cineva mult prea drag. Mai stiu, de asemenea, ca nu s=a terminat. Eu si Tigara suntem meniti sa murim impreuna.
Nuka si Mama la Nuka
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
ina78
in cautarea fericirii
|
 Posted 30/01/07 @ 12:25
|
Draga mea, incearca sa te lasi, daca nu vrei si nu poti s-o faci ptr tine, gindeste-te la Nuka... crezi ca n-ar vrea sa aiba mamica pina mai tirziu. Sa-i fii alaturi?
Eu m-am lasat de fumat, acum o luna, asta dupa ce fumam de ani de zile, cite un pchet si... ceva/zi, am fumat in liceu, in facultate, acasa, in oras, in familie, cu prietenii, la serviciu... peste tot, faceam corp comun. Eram eu cu tigarea in mina.
Acum vreau un bebe si nu vine inca, si vreau sa fiu sanatoasa, vreau sa nu obosesc daca urc 4 etaje, sa pot merge la munte, sa beau cu placere sucruri de fructe (inainte nu prea mergeau cu tigarea, era mai buna o cafea sau un pahar de cola)...
Vreau multe, dar cel mai mult vreau sa-mi demonstrez ca pot, ca nu sint asa de slaba, ca mai am ambitie, ca nu traiesc de pe un val pe altul.
Hai ... curaj.
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara." |
 |
|
|
sofia_misicu
membru junior
|
Posted 30/01/07 @ 13:13
|
Ruxandraru, esti de-a casei...Te inteleg perfect. Si eu ma ascundeam la inceput in parc cand fumam. Lasam carutul o ideea mai incolo si trageam avid din pipa. Asta pana cand am vazut gasca de mamici cu tigara, impingand agala carucioarele. Si uite asa ne plimbam noi acum in rand, cat sa blocam toata aleea, pufaind linistite si starnind priviri indignate (si perfect justificate) de la trecatori. Eu nu am balcon insa ma gandesc sa ma mut in holul blocului. Problema e ca am o usa care se inchide automat dupa mine si tare mi-e ca o sa raman pe afara sau o sa imi pun cheia la gat ca la 7 ani. Eu stau intr-un bloc care pe jumatate e nelocuit iar restul de jumatate sunt pensionari imobilizati, asa ca nu am nici macar pe cine sa spionez. dar o sa imi pun o bancuta in fata usii si o sa stau sa ma minunez de peretii storcojiti si de graffitiurile nereusite din jur.
Ina78, ai perfecta dreptate insa nu este momentul potrivit pentru mine sa ma las de fumat. Sunt in plin proces de resstructurare si nu imi permit sa las tigara dintre dejte ori risc sa imi pierd mintiile. Trei zile am lasat-o si m-am dezechilibrat complet. Am nevoie de liniste, siguranta in jur inainte sa iau o decizie de asemenea amploare. Nu imi gasesc scuze, sunt dincolo de stadiul pardonabil.
Nuka si Mama la Nuka
|
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 30/01/07 @ 16:13
(Edited 30/01/07 @ 16:15)
|
quote:
Originally posted by ruxandraru
Si ma plimb prin parc cu copil, ciini si pachetul de tingari pitit in buzunarul de la blugii care oricum pleznesc pe mine, dar cel putin nu pun tigarile in tavita de la carut... Deci nu sint singura!!!!!!! Ole! Acuma, nu stiu cite dintre voi mai au si astm... Ca eu am.
mai au, mai au... Si eu am shi caini, si astm. Si pachetul de tzigari la mine. Non stop.
In ce ma priveste, fumatul e o poveste veche si alambicata... m-am apucat de fumat ca AM VRUT, si nu mi-au placut tzigarile de nici un fel, vreun an. In ziua in care am inceput sa fumez, mi-am propus sa ma las peste 10 ani.
Atunci mi se parea greu sa fumez 10 ani. Nu sa ma las.
Ei bine, au trecut 10...de fapt, au trecut vreo 15.
Si nimic.
Intotdeauna am o problema grava existentiala atunci cind trebe sa renuntz: si, evident, amin si promit providentzei ofranda de rigoare: daca trec si de asta, I quit!
Prima data cind m-am lasat de fumat doua zile, imi cumparam casa si in a treia zi de nefumat am descoperit ca noul meu apartament era ipotecat de fostul proprietar.
In doi timpi eram cu pipa in coltzul gurii.
A doua oara m-am trezit singura si neacreditata intr-o tzara unde nu stiam sa intreb cit e ceasul: si dupa ce mi-am tarat geamantanul vreo ora prin aeroport, in stilul clipului cu "Ghitza..." - am cedat psihic si am cautat urgent un loc de fumatori.
A treia oara am fost la un pas de divortz, sau a treia oara mi s-a spus ca mor in juma de ora? Nu conteaza... una dintre ele.
Au fost multe datzi din astea.
Cert este ca, dupa fiecare, ar fi trebuit sa ma las.
Dar, ghinion, taman cind eram mai linistita si imi luam avant sa renuntz...sa nu renuntz... aparea nenorocitu' de factor perturbator! 
Si ce prieten mai bun si mai bun am eu, in afara de tzigara?
Nici unul, bineinteles!
Elise & BBLisa |
|
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 30/01/07 @ 16:31
|
sofia, unde e parcul cu alei late si mame dezinhibate? eu ies in tineretului. cu copil, carut si ciini. si un singur matiz care sa le cuprinda pe toate... sint un fel de spectacol de circ cind ies asa si am observat curiozitatea nerautacioasa, pur si simplu intensa a unor oameni cind incerc sa vir toate astea inapoi in masina. adica: desfacut tudor din carut, bagat in scaun de masina, legat bine, inceput urlete. strins carut, impins carut pe scaunul din fata. chemat ciini, luat ciini de unde nu s. urlete in masina (tudor), urlete afara (eu, dupa ciini). venit un ciine. bagat in masina, alte urlete, aparut ciine nr 2. ciine nr 1 coborit din masina intru intimpinare ciine nr 2. urlet final (eu), ciini in masina, urlete tudor pina la prima cheie si, implicit, primele miscari ale masinii care trebuie sa i aminteasca de miscarile mele din perioada lui intrauterina, ca tace.
cit despre fumat in holul blocului, i ve been there. numai ca mi au sarit in cap vecinii ca le intra mirosul in case si cred ca asa si era, asa ca am revenit la balcon. in plus, nici nu miros atit de tare hainele. da stiu sigur ca as fuma dublu daca as avea liber in casa. mi e dor si mie sa scriu ceva cu o pipa n mina etc... La naiba, de dragul tigarilor sint in stare sa recunosc ca s slaba... de fire, sigur. fizic nu se pune. nu acum. de fapt, nici nu prea cred eu ca am sustinut vreodata ca as fi tare, numai ca totusi sint. ha! hahahaha! |
|
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 30/01/07 @ 16:40
|
| elise, ai mare dreptate cu problemele astea existentiale... care apar tzac pac exact atunci cind ai nevoie de ele! da uite, cam asa a fost o chestiune la mine... eu am pierdut o sarcina acum trei ani, dorita din tot sufletul. cind am vazut ca sint insarcinata am renuntat instant la tigari, dupa ce, ininte, nu reusisem sa stau fara tigara nici doua zile legate. in fine, scurtez. am pierdut sarcina si printre multe alte ginduri, a fost si asta. prea m am strofocat, prea am vrut sa le fac pe toate ca la carte si eu nu sint omul care face lucrurile ca la carte... cind am ramas insarcinata cu tudor (are acum patru luni fara patru zile), mi am spus ca o sa iau lucrurile mult mai firesc, ca nu o sa mai incerc sa l mituiesc pe Dumnezeu si ca daca e sa am un copil, o sa l am asa cum sint eu. Inainte, eram in stare sa caut o geana cazuta in chiuveta pina n canalizare ca sa pot sufla peste ea si s o bag in sin cu dorinta cu tot... si uite asa, fara sa exagerez insa cu nimic, am reusit sa duc sarcina la final si sa fie totul bine. evident, NU inseamna ca e bine sa fumezi cind esti gravida, fereasca Sfintii, la mine a fost doar un fel de simbol al relaxarii, cred. sau, se prea poate, a fost atita stres incit am avut nevoie sa l maschez cumva. |
|
|
|
sofia_misicu
membru junior
|
Posted 30/01/07 @ 18:58
|
Eu ma plimb prin Floreasca. Si avem si mamici fumatoare si catei. Existe si tabere, asa cum exista peste tot. Eu momentan sunt in tabara mamicilor care nu sunt de acord cu stapanii care isi lasa cainii sau copiii sa faca kk la nisip de unde fii-mea, printre altii, are obiceiul de a face colectie de lucruri gasite (inclusiv kk). In rest sunt pro caini pana la moarte (mai putin aia din Stefan cel Mare).
Apropo de situatiile schimbatoare de viata. Singura data cand m-am lasat a fost cu doua saptamani inainte de a ramane insarcinata, desi nu aveam nici un plan in aceasta privinta. Asta a fost primul semn al faptului ca Irinuka e proiectata undeva in stele si nu pe pamant. Daca am putut eu sa ma las de fumat brusc, fara nici un motiv aparent, inseamna ca cineva sus aranja serios cartile. Acum nu pot sa ma las desi am sute de motive SERIOSE.
Legat de evenimentele majore din viata noastra care ne impiedica sa ne lasam de fumat. Cateodata am impresia ca eu le inventez, tocmai ca sa nu ma las de fumat. Pentru ca in cele trei zile in calitate de nefumatoare, mi-am dat seama ca ma plictisesc, ca ziua s-a lungit mult prea mult, ca nu mai traiesc fiorul asteptarii permanente...pana la urmatoarea tigara, pana la urmatoarea pauza...Pe principiul: pauzele lungi si dese...cheia marilor succese.
Nuka si Mama la Nuka
|
|
|
|
Ramona J
membru de baza
|
Posted 30/01/07 @ 19:59
|
Eu am renuntat in clipa in care am aflat ca sint gravida si... I never looked back. Sint nefumatoare de opt ani. Asta dupa ce fumam mai mult de un pachet pe zi. Ba l-am mai lamurit si pe sot sa renunte. E drept ca la el a fost mai greu. Dar am avut copil cu probleme respiratorii deci mi s-a parut ca oricum nu avem de ales.
The best thing you can do for your children is to love your wife. |
|
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 30/01/07 @ 20:22
|
pai e cam departe... noi sintem... arondati la tineretului. da am stat la un moment dat in chirie undeva pe calea dorobanti (sheer luck, chiria era cit in drumul taberei, tin minte) si atunci bateam aleile in parcul din floreasca. ma uitam cu jind la trei blocuri care sint chiar in parc, visam taaaaaaaare sa locuiesc acolo,da nu s a putut. in legatura cu caca de catei in nisip, subscriu si nu cred ca are legatura cu dragostea fata de patrupede pentru ca nici mie nu mi ar placea ca tudor, atunci cind va umbla, sa scurme in rahat de ciine! eu le plimb mai prin tufisuri pina fac, abia apoi au liber. ba chiar am umblat si cu punga dupa mine si am adunat caca+ul lor, insa m am lecuit, din pacate, cind m am trezit luata in ris de trecatori. uite, acum ca am un imbold nou, poate mai fac o incercare. mi ar placea sa se bage si la noi amenzi pentru cei care n o fac. stiu ca e un pic out of topic, iertare, da am si eu o intrebare care ma framinta. in legatura cu serviciul... nu vreau sa ma intorc. mai am practic o luna pentru ca la noi in ograda, oricit de ilegal ar fi, iti pierzi job ul daca nu te ntorci peste 5 luni. inima mi spune sa stau acasa, cu asta mic, desi inainte eram foarte, foarte activa. as pierde o slujba ok, dar nu foarte ok, iar banii cred ca i as putea face si de acasa, plus indemnizatia aia... m as descurca. insa e un sentiment destul de anapoda sa stiu ca nu voi mai fi in sistem. ce i drept, pe cit e de infricosator din cind in cind, pe atit e de misto most of the time! hi hi! oricum, daca m as intoarce, as ajunge acasa numai dupa 6, 7 seara si practic n as mai apuca sa mi vad puiul decit in somn. de fapt, cred ca decizia i luata, doar ca am nevoie si de alte sfaturi, ca sa fiu mai sigura ca fac ce trebuie. cred ca ma intelegi. nici nu am pe nimeni cu care as putea lasa copilul, de altfel am fost doar eu cu el inca de la inceput. si e si tatal lui, insa dupa ce si termina treburile, asa ca... iarta ma ca navalesc asa cu intrebari, insa e imposibil sa ceri sfaturi persoanelor are n au copii pentru ca nu inteleg pe deplin cum sta treaba, stiu din experienta proprie!
iar fumatul l om lasa noi cindva, poate... mie mi ar placea sa ajung la performanta bunicului exului meu. locuieste in sighisoara, in inima cetatii si in fiecare dimineata iese pe balconul casei cu o cafeluta in ceasca si farfuriuta asortate, cu un casetofon rusesc vechi, din ala cu radio si antena lunga, asculta ABBA, bea cafeaua si fumeaza o tigara. Atit. Ca sincera sa fiu pentru mine e o mare, mare placere, ce sa i fac... N am suferit dupa cafea, imi mai fac una decofeinizata, cu mult lapte... nici dupa alcool... bine, poate doar din cind in cind, dar suportabil, insa tigara, in mama masii, e supapa suprema. evident ca inventam motive sa n o lasam, dar mai presus de toate e BUNA. tin minte ca era un pasaj in Muntele vrajit al lui Thomas Mann in care Hans Castorp, parca asa l chema pe personaj, face elogiul tigarii. Zicea ca practic nu exista temei sa maninci, de exemplu, daca dupa nu tragi o tigara! Da de ce nu poate fi UNA si gata, UNA pe zi???????????????? |
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 30/01/07 @ 22:04
|
daca ar fi sa fie una pe zi - ar fi precis aia de dimineatza.
fara de care eu una nu fac oki!!
Si adica seara, cind te intorci acasa, nu ai dreptu' shi tu ca tot omul la un moment de relaxare?! Eeeeee....
Elise & BBLisa |
|
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 30/01/07 @ 22:21
|
| elise,bine. asa sa i ramina numele. inca UNA seara, de noapte buna, dar atunci parca s ar cuveni si o punte intre cele doua, cum ar veni asa, pe la prinz. si se fac trei. tot e bine, na! |
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
