|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
olguta12
| Bilantz Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 09/03/2008 la 10:16
.:. 49174 vizionari
.. Exista 309 raspunsuri la acest anunt
|
|
Sint dezordonata de cand ma stiu. N-am fost niciodata omul care sa faca planuri, tabele, ordine in ganduri sau fapte. Parintii de multe ori mi-au spus ca sint haotica. Gluma familiei- care e mai mult adevar decat fantezie- e ca am fost "planificata" pe o furtuna la Snagov, si de aceea am "iesit" atit de furtunoasa. Tata mereu imi spune ca daca vreau sa vad cum e viata mea, nu am decat sa ma uit in posheta. Nu stiu cum sa-mi descriu geanta. E mai mult desaga, papornitza, geamantan. Colegii de servici m-au votat ca persoana favorita cu care sa fie naufagiati pe o insula. Nu, nu numai pt personalitatea mea superba(si modestia ce ma caracterizeaza), si nu numai pt simtul umorului pe care il posed din abundenta(sanchi), ci si pt simplul fapt ca am putea supravietui cel putin 2 luni cu continutul poshetei mele. Mai nou imi spun Mary Poppins, deoarece nu ar fi surprinsi sa gaseasca si o lampa in geanta mea poznasa. Si cu toate astea, ma trezesc ca e prima data cand trebuie sa-mi planific viata...sau ce a mai ramas din ea. Nu din dorinta de a face asta. Doar din necesitate. Nu mi-am batut joc de viata mea. Am fost "cuminte", prima relatie am avut-o la 25 de ani. Nu sint betiva- nici macar bautoare nu ma pot numi, de droguri nu m-am atins niciodata, de fumat m-am apucat - ca o tembela- la aproape 34 de ani. N-am facut rau nimanui, n-am inselat, n-am trishat, nu m-am bucurat de necazul altuia. Mi-am vazut de haosul meu, si mi-am facut deciziile, fie ele si pripite sau gresite, dar fara sa distrug viata altuia. Am facut greseli destule, dar greseli pt care am platit eu. Nu mi-am inselat sotul niciodata, nu mi-am abandonat familia, nu am dat bir cu fugitii. De lashitate n-am suferit , chiar daca mi-a fost teama cateodata de ziua de maine. Dar am devenit o mincinoasa. Din pacate, nu stiu cum sa fiu sincera cu sotul meu, cu familia mea. Colegii de servici stiu care e situatia, si nici eu nu inteleg de ce mi-a fost mai usor sa le impartasesc ceea ce se intampla cu mine, cand continui sa-mi mint familia, sa ocolesc adevarul, sa ma ascund de ei. Dar nu stiu cum sa stau cu ei de vorba, sa le spun ce si cum. Stiu sigur ca-mi e frica de reactia lor, de necazul si grija pe care le-as pune pe umerii lor. Mai usor e sa incerc sa o scot singura la capat... Cred ca mai mult decat orice imi e frica de faptul ca adevarul i-ar distruge total, pe cand eu-de bine de rau- poate,poate pot sa vin de hac situatiei...
Inainte de Craciun, am fost la control, chiar la doctora care m-a ajutat la nasterea lui Alex. De cateva luni nu ma simt in apele mele... Analize peste analize, teste, si tot felul de "pareri"- las' ca totul e ok, dar ca sa fim siguri, hai sa mai facem o analiza." Si-nca una, si-nca una... Si asa au gasit doua galme pe sanul stang. -"Nu-s mari. Cate doua monezi de 25 centi"... Pt. mine sant cat Casa Alba. -Ce spuneti sa incercam tratament cu radiatii? "Chemotherapy?" -"Cum sa nu?" Numai cheala nu ajunsesem. -"Alt tratament mai putin drastic nu exista?" - "Pai...exista... dar de ce sa luam o sansa?" -"Pt ca asa sint eu, omul extremelor"
Si uite-asa m-au pus pe "pilule". Radiation pills. Adica..sint oleaca si radioactiva!!! Uite unde era Domnisoara Chernobyl!!! Cel putin nu imi va cade parul, nu voi varsa la ora fixa. Imi pot pastra slujba, viata mea va fi "normala"...pe cat se poate. Si nu trebuie sa spun familiei nimic...inca. Tratament de 2 ori pe zi, dimineatza si seara, timp de 12 saptamani. Si apoi...cu Dumnezeu inainte.
Nu-mi e frica de moarte. Sincer nu-mi e. In comparatie cu soacra-mea, moartea cred ca ar fi floare la ureche. Dar imi e frica de ce as lasa in urma. Nu imi fac griji pt parinti. Chiar daca sint ingrijorata de faptul ca imbatranesc pe zi ce trece, si sint si bolnavi. O au pe Bleu, ea va avea grija de ei. Nici Bombonelu nu va ramane singur.Ii are pe ai mei, are familia lui. Mai devreme sau mai tarziu si-ar reface viata- dealtfel nici nu as accepta sa nu faca asta. Singura frica pe care o am in suflet este pt Galusca mea. De ea mi se rupe sufletul, si ma trezesc noaptea plangand in pat. Am visat de-atitea ori prima ei zi de scoala, prima intalnire cu un baiat...ziua in care are sa fie mireasa. Si mereu am fost mai mult ca sigura ca voi fi si eu prezenta... Nu vreau sa creasca fara mama, chiar daca va fi inconjurata de oameni ce o iubesc si au grija de ea. Nu vreau sa creasca fara MINE. Eu i-am dat viata, eu am adus-o "aici", e de datoria mea sa fiu prezenta de-a lungul drumului. Eu sint "calauza" ei, bodyguard-ul, aghiotantul. Cine o sa o ajute sa faca bastonashe? Cine o sa o invete alfabetul? Dar tabla inmultirii? Cand o sa urasca chimia- la fel cum a urat-o si mami a ei, cine o sa ii explice ce si cum??? Cine o sa-i stearga lacrimile cand o sa-i fringa inima primul baiat? Cine o s-o tina de mina prima data cand va pasi in societate? Cine o sa-i spuna despre "the birds and the bees"? Despre pasari si albine? Cine o sa-i explice de unde vin copiii? Cine o sa-i spuna adevarul, ca barza e doar de "umplutura"? Cine o sa o invete sa isi impleteasca parul? Cine o sa-i spuna ca nu e frumos sa dai in baieti- chiar daca e nevoie cateodata? Si de aceea refuz sa mor. Sa ma las batuta. Daca nu pt mine, daca nu pt sotul sau parintii mei, pt sora mea, pt EA. Pt bibica mea mica si furtunoasa. Ea are nevoie de mine mai mult decat am eu nevoie de viata mea...
Asa ca acum fac planuri. Nu neaparat de viitor. Dar totusi, planuri. Bilantzul vietii mi l-am facut. Chiar daca e doar pe jumatate "rezolvat". Dar recunosc cu mana pe inima ca am avut o viata fericita, traita din plin, fara remuscari sau regrete. Dar inca n-am terminat. Mai am multe de realizat. Si pina una alta, tre sa ma apuc din nou de chimie, ca-s cam uituca din fire. Si maine, poimaine vine Galushca la mine cu intrebarile de baraj...
olguta12
"Fear less, hope more; Whine less, breathe more; Talk less, say more; Hate less, love more; And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
jenn
Young and Restless
|
Posted 09/03/08 @ 10:43
|
Draga mea,nu te lasa,LUPTA!Pt familia ta,parinti,copil,sot,sora si toti oamenii care te iubesc si te -ar sustine pina la capatul luptei asteia grele.Cind,cum le spui e in termenii tai,cum consideri tu ca e mai bine.Dar Tu esti importanta,ca persoana,caci nu esti doar mama,sotie,fiica,sora si cea mai talentata la scris de aici de pe site,pe care o citesc cind vreau sa ma incarc de optimism si harul tau de a scrie!Esti in America,exista top of de line tratamente si cel mai important esti in faza de debut!Ca femeie te inteleg,esti frumoasa cu un par superb si nu vrei sa fii palida,varsind continuu si cheala pe deasupra.Dar daca asta e pretul pt viitorul tau cu galusca alaturi,eu una as accepta !Gindeste-te,eu una zic ca nu te-a adus Dumnezeu asa departe ca sa te piarda acum!Din tot sufletul iti urez sa te faci bine!Sper sa nu te superi ca am indraznit sa iti scriu! |
|
|
adana
membru incepator
|
Posted 09/03/08 @ 12:24
|
Off Doamne Olgutza tocmai de asa ceva nu ma asteptam sa scrii,ma gindeam cine stie ce boacane ai facut ca ti-e frica sa le spui alor tai,dar la asta nu Acelasi sentimet il am si eu,nu as putea suporta nici dincolo de moasrte ca Base al meu sa creasca fara mine,ca,in comparatie cu tine si Galusca,Base al meu doar pe mine si pe ta-su ne are.. Si nu in ultimil rind,vorba lu Jenn.lupta nu te lasa esti in tzara tututorr posibilitatilor,medicina face minuni in secolul in care traim,si cred ca pina la urma va fi bine.Desigur gindul te sperie. Eu refuz sa-mi fac testul Papa Nicolau sau cum se scrie de frica sa nu-mi gaseasca ceva,caci mama mea a murit de cancer uterin,si uite asa an dupa an primesc acasa invitatie sa-mi fac testul si eu pastrez citeva luni hirtia si apoi o arunc spunind ca eu nu pot sa am nimic,caci am nascut si totul a fost bine atunci.... Oricum asteptam vesti,si curaj sa spui familiei ce te macina,te vei simti mai bine,avind sprijinul si dragostea lor |
|
|
Miramar
Vesnic nemultumita
|
Posted 09/03/08 @ 13:10
|
Olgutza, e bine sa faci bilantzul> Cu totii trebuie sa=l facem, din pacate numai evenimente drastice ne provoaca in acest sens. Mai departe insa nu pune raul inainte. Da o sansa tratamentului inceput. Sunt multe solutii si multe au rezultate 100% . NU gandi negativ. Si in nici un caz nu lupta singura. Spune-i lui Bombonel. V-ati luat la bine si la greu! Ai nevoie de sustinerea lui. SI ne ai si pe noi aici!!!!!
Luptam alaturi de tine!
Cu drag. |
|
|
DarkBendis
my other car is a broom
|
Posted 09/03/08 @ 16:34
(Edited 09/03/08 @ 17:36)
|
Olguta, cand am vazut ca ai postat din nou, m-am bucurat. Mereu ma bucur sa iti citesc mesajele (o sa razi, dar le "salvez" intr-un fisier separat... imi place enorm sa citesc ce scrii). Nu ma asteptam sa citesc ca ai probleme de genul acesta, si sunt trista. Imi pare tare rau si ... as vrea sa stiu ce sa-ti spun ca sa te incurajez. Daca tu crezi ca eu, ca noi cele de aici te putem ajuta cu ceva, spune-ne.
Cineva zicea ca esti in tara tuturor posibilitatilor. Da, esti intr-o tara unde medicina, tratamentele medicale au ajuns la un nivel la care acum "n" ani nu ne-am fi asteptat. Boala se poate vindeca, atatia oameni s-au facut bine! Tu trebuie sa gandesti pozitiv, cum zic fetele, TU esti importanta. Pentru tine, si pentru ai tai.
Eu bilantul mi l-am facut acum o luna jumate, dupa ce in mai putin de 30 de zile am pierdut un prieten bun, o matusa, un unchi pe care l-am iubit foarte mult, socrul "vitreg" dar mult iubit a fost si el diagnosticat cu cancer la prostata (tratamentul ii merge fff bine, medicii sunt optimisti ca se va vindeca, el e optimist, iar noi, familia, ii suntem alaturi). Concluzia la care am ajuns e "as long as we stay together, everything will fall into place". Draga mea, tu stii cel mai bine cum esti, ce simti si ce crezi ca e mai bine pentru tine. Dar e o povara grea, sa nu fii bine si sa fii singura (desi atata lume aici iti sta alaturi). Oricum, faptul ca ai postat aici, unde sora ta mai posteaza si ea si sigur citeste, spune ceva. Olguta, tu stii ce e important in viata ta, si eu stiu (da, STIU) ca muuulta vreme de-acum incolo Galuska o va avea pe mamica ei langa ea sa-i arate, sa-i explice si sa o faca sa inteleaga lumea.
Duminica viitoare noi aici sarbatorim Ostara si promit ca ma voi gandi la tine.
Ai grija de tine si de ai tai si ... lasa-i si pe ai tai sa aiba grija de tine. Cand poti, daca poti, mai da-ne vesti.
Cu mult drag
Dark Bendis
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law" |
|
|
ralina
membru incepator
|
Posted 09/03/08 @ 16:36
|
De cite ori ti-am citit postarile am ris cu pofta ,azi am plins. E ultimul lucru la care m-as fi gindit....imi doresc sa vina cit mai repede ziua in care voi citi ca ai invins boala.Te imbratisez cu drag.Curaj si gindeste pozitiv!
Nici o stea nu ar putea straluci cu inima zdrobita! |
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 09/03/08 @ 18:08
|
Olgutza, asa e - trebuie sa lupti pentru Galusca ta. In locul au, nu stiu daca eu as spune cuiva. Depinde. Poate ca nu.
Dar in mod cert as face tot ce imi sta in putere sa imi fugaresc nepotii si stranepotii cu matura prin curte - cu sau fara par, ce, astea-s detalii...
Elise & BBLisa |
|
|
Gabitza1977
membru junior
|
Posted 09/03/08 @ 19:41
|
Olguta, mereu citesc pe blog postarile tale si imi esti tare-tare draga, desi nu ne cunoastem. Ma voi ruga pentru tine! Dumnezeu iti va ajuta, trebuie sa crezi asta cu tot sufletul!
http://tt.lilypie.com/CPNpp2.png |
|
|
ELIZA MIRON
membru incepator
|
Posted 09/03/08 @ 22:39
|
Fii puternica! |
|
|
alintaroma
membru junior
|
Posted 10/03/08 @ 00:54
|
Olguta, o imbratisare cit america de nord pentru tine. M-am intristat de cele citite . Esti o luptatoare, asa ca stiu ca o sa reusesti sa lupti pentru Galushca ta, si de ce nu si pentru tine. Vorbele sunt de prisos :( Esti in rugaciunile noastre
Sanatate multa iti doresc, te imbartisez cu drag Vio
Happiness keeps you Sweet, Trials keep You Strong, Sorrows keep You Human, Failures keeps You Humble, Success keeps You Glowing, But Only God keeps You Going
|
|
|
emag
membru incepator
|
Posted 10/03/08 @ 01:22
|
" (...) Olguta scria cum rade un copil in soare: iubirea ei era numai lumina (...). Nu mai era plecata deasupra unei foi de hartie, ci deasupra intregului pamant care-si radea primaverile sub mana ei." (Ionel Teodoreanu - La Medeleni, Cap. III) Asa era Olguta copilariei mele (si nu numai, recunosc, ma "intorc" la ea si acum, din cand in cand). Cam tot asa si Olguta "batranetilor" mele - adica tu. Numai tu ai fi putut sa scrii asa ceva in felul asta...
Dincolo de alte asemanari - unele fericite, ca si cea pe care am citat-o mai sus, unele mai triste... tu esti mai tare si mai "furtunoasa" ca Olguta lui Teodoreanu, binecuvantata fie furtuna din care-ai aprut! Din toate punctele de vedere mai tare! Ca sa nu mai vorbim ca tu esti si mama de super domnisoara Piscot! Asa ca am certitudinea ca nu va fi necesar sa-i stergi lagrimile d-rei Piscot la prima tentativa de a-i frange inima din partea vreunui baiat, pentru ca ii va frange ea rapid niste oase, iar alea care ii raman intacte, daca raman, le va rezolva meseriasa ei mama.
Esti in rugaciunile mele si bine "lipita" de sufletul meu. Tare ma bucur ca te-am gasit si-ti multumesc din nou pentru bucuria pe care o simt cand "te" citesc. Nu prea ma ajuta cuvintele azi... si-as prefera sa pot sa ... tac... acum langa tine, macar cateva secunde, cat sa te strang in brate. Dumnezeu sa fie cu tine, Olguta draga!
Monica
Ziana - povestea nasterii: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=116417 Poze: http://family.webshots.com/album/562535073iVnkQg?vhost=family |
|
|
|
Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|