|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
Elise
| "sacrificiul"
Acest mesaj a fost trimis de
Elise
pe data de 06/04/2008 la 17:20
.:. 8615 vizionari
.. Exista 49 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Ma apuca oroarea, eroarea, dau in blue screen of death de cite ori aud placa cu "copiii reprezinta sacrificii"!!! 
Mai nou, alta binevoitoare s-a gindit sa ma perie putin si sa imi spuna ca dom'ne ce suflet bun , sa te sacrifici sa cresti un copil pe care nu l-ai facut tu!
Noroc ca eram la o masa mare.
Prea mare sa pot sa sar peste ea direct in gitul madamei.
Asa ca am luat o expresie eleganta si am intrebat-o - poftim?! Arat eu a porc la protzap?! Cu maru'in gura?!  Sau cum adica "ma sacrific"?
A balbait ceva... ca nu.. adica am greutati.
Greutati? Ce greutati? N-am greutati, draga. Sint trei barbati in jurul meu care ma umplu de bani - tatal, barbatul, amantul - iar eu stau si imi fac unghiile in timp ce bona creste copilul, trai pe vatrai, n-am nici o greutate - in plus, copilul seamana cu mine, nu crezi? Chiar stii tu ca nu l-am facut eu?! Bineinteles ca l-am facut, intr-un moment de inconstientza, dáia ma si complic sa il cresc...
Am bagat-o in ceatza si m-am dus sa iau o gura de aer, deja imi era sila sa continui discutia. O mare sila.
Nu ma refer la intentie, ci la reactie: probabil sint multi - sau multe - care asa gindesc dar nu spun.
Si mai ingrijorator mi se pare faptul ca acei multi - sau multe - au la rindul lor copii. Si probabil ideea de "copil-sacrificiu" provine din modul in care isi percep copiii proprii.
Mie, din interior, mi se pare ca din punctul asta de vedere sint de invidiat: am o fetitza perfecta. In nici un caz de compatimit, ca imi cresc copilul.
Daca tot se caineaza ca e asa o trauma si o nenorocire sa fii parinte, de ce oare si-o mai fi facut urmasi?!
Nu stiu, te obliga cineva sa ai o familie - si io fi lipsit eu la lectia asta, de nu stiu? Sau DE CE accepti sa o ai, daca nu-ti place, nu o vrei, te consideri sacrificat?!
Ce Doamne iarta-ma de alte asteptari poti sa ai de la viata - ce sa vrei mai frumos de asa, mai frumos decit un copil?!
Si, ok, sa zicem ca nu iti plac copiii, ca nu-ti plac nici macar ai tai - totusi, unde e SACRIFICIUL?
Si aici chiar vorbesc acum in cunostintza de cauza: nu mi-am taiat nici o mina, nici un picior, nu mi-am scos nici un ochi ca am un copil, si cred ca nimeni altcineva n-a facut-o. A, ca am dormit mai putin citeva luni, ca maninca si ea cu mine, ca am o casa mai plina de jucarii ca inainte - si o viata mai plina de risete, chiote si zimbete, ca ma asteapta cu manutele intinse spre gitul meu cind vin acasa.... so? Unde e durerea aia asa mare?
In ce consta?
Ce iti rapeste un copil?
Ca stiu ce iti daruieste... enorm... dar, de distrus, distruge ceva? Eu n-am observat....
Ce ii poti reprosa unui copil? De ce te lipseste? Care e logica sa-i pui eticheta de "sacrificiu"?
Pur si simplu nu inteleg.
Poate nu fac eu tot ce ar trebui sa faca o mama... poate ar trebui sa ma dau mai des cu capul de toti peretii... sa dramatizez... sa ma bat cu pumnii in piept... dar de ce as face-o? Cind eu clar sint incomparabil mai fericita cu bebe decit eram singura, de ce pana mea as poza in victima?!?!
Da, mi-a schimbat viata enorm bebe, dar mi-a schimbat-o IN BINE.
In rau nu vad cum ar putea bietul copil sa ti-o schimbe? Ce-ti face?!
Care sint greutatile?!
Poate ar fi trebuit sa o intreb cum defineste "greul "asta.
Pentru ca mie mi s-a parut greu sa ma operez de trei ori intr-un an. An in care am umblat cu burta legata prin delegatzii, ca sa nu mi se desfaca operatiile. Mi s-a parut greu sa plec de la 17 ani de acasa, si sa construiesc tot ce am de la zero. Mi s-a parut greu sa ma angajez pe un post pe care concuram cu alti zeci, sa imi fac si scoala in acelasi timp, mi s-a parut greu sa rezist intr-un job in care ramineau 1 din 10, mi s-au parut greu sa fiu casatorita cu un om care mi-a devenit strain, mi s-a parut grea si despartirea - nu pot sa zic ca am obtinut nimic gratis sau intr-un mod prea simplu, pina acum. Dar nu mi se pare greu sa imi alint copilul, nici sa-mi hranesc copilul, nici sa-l adorm, nici sa-i spun povesti, nici sa-l plimb, nici sa-i explic tot ce e in jurul nostru.
Poate am eu noroc de un copil atipic. Poate restul sint doar niste fiintze antipatice, stressante si oracaitoare. Extrem de greu de suportat. Dar tare ma indoiesc ca ar fi asa.
Sint cit se poate de satula de textele astea, si mi se pare o mare nedreptate sa dai vina pe copil ca exista, si faptul ca exista sa iti justifice toate neimplinirile tale ca om sau ca femeie. Am auzit de nspe ori cantari gen: uite dáia n-am ajuns io presedintele Americii acu', ca trebuie sa cresc copilul... si altfel precis eram ceva de nemaipomenit, dá'am nascut la 20 de ani si mi s-a schimbat karma.... E drept ca pina acum nu m-a compatimit nimeni pe mine, personal. Da'se pare ca am intrat in gashca, si aveam si eu un viitor luminos numai ca, ghinion, ma mai trezesc noaptea sa ii schimb bebelisei Pampersul.
Si cind toate convingerile astea provin de la cineva care silabiseste meniul la restaurant, tare imi vine sa intreb daca si-o fi crescut "sacrificiile" de pe la 7 ani cind inveti sa citesti. E singurul mod in care ar fi impiedecat-o sa se perfectioneze si in domeniul asta.
Asa cum am zis, m-am abtinut.
Data viitoare o sa o invatz pe fie-mea sa ii serveasca ea direct replica potrivita. Pentru ca ei i se adresa.
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
alra
membru senior
|
 Posted 15/04/08 @ 23:43
|
eu cred ca un copil cere "sacrificii" caci unii sunt experti in a-si bate cuie'n talpa de unii singuri si a alege cele mai grele cai.
isi fac principii solide si fara fundament si nu se abat de la ele si dau cu batu' in toti care nu fac asa.
"pentru copilul meu tot ce e mai bun"!! - si nu mai iesi din casa, nu mai mergi in concedii si stai cu frustrarea in gat si ghici unde se revarsa?
noi crestem junioara singuri - ba, da' singuri 365 de zile pe an, ma intelegeti? - si de sacrificati ce suntem ne mai inhamaram la inca unu. si ne gandim ca poate 3, da sa vedem cum ne descurcam cu 2 ca nu suntem mama disciplinei nici unu din noi si tare ne e drag tolanitu pe canapele.
inca ceva, oricat de obositi am fi si oricat de greu ar fi cu asta mica, nu ne-am uita pentru nimic in lume inapoi la perioada in care nu o aveam!
Elise, nu stiam ca ai adoptat fata. Mi se pare super, si eu as fi facut la fel si fara sa ma gandesc prea mult daca nu ramaneam insarcinata. Eu zic tuturor - daca imi dadeau altu la maternitate tot la fel il iubeam ca vorba aia, te atasezi si de un caine crescut in casa, daramite de un copil!
Vacanta cu Laura in Romania |
 |
|
|
Ramona J
membru de baza
|
Posted 16/04/08 @ 00:00
(Edited 16/04/08 @ 00:00)
|
Elise, daca Bblisa zice "mama nu mai fuma" - te sacrifici?
The best thing you can do for your children is to love your wife. |
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 16/04/08 @ 06:54
(Edited 16/04/08 @ 07:15)
|
RamonaJ,
lasatul de fumat nu reprezinta "sacrificiu", e cam invers... Daca fumezi sacrifici timp si bunatate de plamini. Ma rog, incerc si eu sa ma conving. 
Iar bebelisa mea sper sa creasca suficient de "relaxata" sa nu impuna norme de conduita in ce ii priveste pe altii: nici mcar pe mine: sper sa reusesc sa o fac sa inteleaga treaba cu libertatea ei si libertatea altora.
Desi... deocamdata ma indoapa cu fortza, ma culca cu fortza, sa imi puna pampersi inca n-a reushit... 
alra,
n-o sa fac acum teoria adoptiei, nu de altceva, dar nici eu nu prea constientizez. Doar ca nu-mi amintesc sa fi nascut... in rest... Si in mod cert nici ea nu constientizeaza asta. So, nu prea cred ca e vreo diferentza in prezent, doar ca istorie.
Iar istoria prezinta si avantaje. Ar fi fost la fel si daca imi reusea vreun FIV, probabil. Poate chiar din prisma asta ma si revolta atitudinea "puah ce greu e sa ai copil!!!!". Si imi vine sa raspund "da'sa nu-l fi avut stii ce greu ar fi fost?!"
Mi-ar fi imposibil sa uit cit plingeam prin toate colturile pentru copilul asta, in cea mai neagra perioada din viata mea. MI-AM DORIT enorm copilul, si au fost ani in care n-am avut absolut nici o sansa sa il am, in orice parte m-as fi intors si oricite solutii as fi cautat... Ma rog, cam greu sa explici asta cuiva care se plinge ca aude "mama! mama!" cind are chef sa stea sa se uite pe pereti....
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
|
|
|
|
Ramona J
membru de baza
|
Posted 16/04/08 @ 08:08
|
Elise, copiii astia nu ies chiar cum vrem noi... Sorry, n-am rabdare sa caut emoticoane, dar m-am si saturat de smiley ala.
Intelegi tu...
Oricum, incearca sa te convingi in continuare ca vad ca esti pe drumul cel bun. Succes, daca-ti doresti chestia asta sigur reusesti ca te vad tare incapatinata (emoticon din nou!).
The best thing you can do for your children is to love your wife. |
|
|
|
CristinaT
guest
|
Posted 16/04/08 @ 11:56
|
Fiii atenta ce-ti doresti ca s-ar putea sa se indeplineasca (ma refer la partea cu "care se plinge ca aude "mama! mama!" cind are chef sa stea sa se uite pe pereti...."
Ne vedem peste vreo 10 ani sa ne mai spui tot asta 
Tonnia
www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank"> 8 ani .... La multi ani!
|
|
|
|
miau-miau
membru junior
|
Posted 16/04/08 @ 20:46
(Edited 16/04/08 @ 20:47)
|
quote:
Ne vedem peste vreo 10 ani sa ne mai spui tot asta
eu zic sa-i dai 15 ani, fiindca dupa 10 ani apare o senzatie inselatoare ca micutzul devine practic independent si de acum incolo trai pe vatrai. abea dupa 15 ani, cind ai de-a face cu un adolescent, ai ajuns la apreciabila virsta de 45 de ani sau aproape si te uiti spre inca minim minimorul 5-7 ani de timp de calitate cu adolescentul cuminte (ca asa vor fi toti cei pe care ii crestem noi) si lipsit de probleme, respectuos, plin de dragoste materna si paterna, cu nota 10 pe linie, care in vacante isi ajuta bunicii batrini, face piatza, vizualizezi problema in intregime si te uiti spre 50 si de ani, cind numa' de petreceri in insula Belize nu mai esti capabil. Sau poate la peste 55, cu discount de seniori. |
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 16/04/08 @ 21:52
|
he he... cu kupiii mai mari nu stiu cum e, asa ca nu ma bag sa contrazic pe nimeni!
Deocamdata eu sint frustrata ca nu vrea bb sa doarma cu mine - isi ia soarecii si se duce la ea in pat. Iar in cursul zilei nu pot sa zic ca ma fugareste - eu o fugaresc, ea are multe alte lucruri interesante de facut, cum ar fi sa dea drumul la gaz, sa arunce obiecte in WC, de dezmembreze diverse...
Deci, cre'ca eu o exasperez ca ma tot tin dupa ea, in nici un caz invers.
Nu stiu daca si peste 15 ani o sa ma deghizez ca sa arunc un oki prin cluburi... probabil nu... sper ca nu... sper sa am atita minte sa ii las libertate treptat. 
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
|
|
|
|
ileanna
apa linistita ...
|
Posted 22/04/08 @ 20:21
|
ce kko chestia asta cu sacrificiul
pai zi si tu mai Elise ... daca n-ai facut mare branza in viata, adica ... nu ti-ai demonstrat nimic cu varf si indesat ... CE FACI?????
iti zic io k azi dau pe dinafara de intelepciune: faci copii!!! si te si sacrifici pt ei. pentru ca asta este la indemana oricui are doo ovare, un uter si un berbant la indemana. si atunci te-ai scos nene, la orice ora ai ce povesti despre epopeea vietii tale. esti in randul lumii!!! uraaaaa!!!
dragi parinti ... nu va mai SA-CRI-FI-CATI pt copiii vostri pt ca veti baga din ce in ce mai multi bani in buzunarul psihologilor.
dar deh, dupa cum Freud spunea ... shi parintii au avut candva ... parinti ... De unde se explica totul.
 27S cu bb Vlad 
http://bd.lilypie.com/STIcp2.png |
|
|
|
Androix
Read my lips!!!
|
Posted 22/04/08 @ 20:49
|
De unde inteleg ca numai luzarii fac kupii ca sa aiba ce povesti cat e ziua de lunga 
Da pana la urma ce atata sacrificiu??? Ca nu pricep? Toate sunt roz si frumoase si pentru cine nu stie atunci cand te pui pe facut copii, ca doar e la indemna orcui are ovare si barbat diponibil, incep sa curga pe tava toate, asa ca prin minune. Nu se pisa nimeni in toiul noptii, tu poti bine mersi sa-ti faci de cap cu barbatul ca doar sexul nu e numai petru facut kupii sau o fi  nu te dor tzatzele  nu ti se strica pieptul de pui scos din congelator de trei zile ca n-ai apucat sa-l gatesti, nu faci magerei pe dinti ca n-ai apucat sa te speli de cum te-ai dat jos din pat  ratele la banca se platesc singure, in concedii vine o tanti cu tine care-si plateste singura tot si insista pana la disperare sa se ocupe ea si numai ea de copii si cate si mai cate...
Profitati de toate aceste lucruri care se fac singure ca altfel nu ca ajungeti sa dati bani la psihologi ci ajungeti direct la balaceanca.
Hai, mah... Ca le ziceti sacrificii, ca le ziceti renuntari, ca unii trec mai bine peste ele ca altii se vaita de parca si-ar taia vreo mana sau vreun picior, toti parintii trec prin ele. Important este ca cei care se vaita sa nu streseze copiii cu reprosuri si cei care trec prin ele fluierand sa nu piarda sharful.
Andreea mama de Filip si Georgia |
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 23/04/08 @ 00:11
|
Androix,
poate gresesc eu, dar mi se pare ca nimeni pe lumea asta nu este atit de timpit incit sa dea o situatie avantajoasa pe una mai putin avantajoasa. Sau, daca o face, nu se numeste ghinion.
Cind ai un copil se presupune ca iti doresti si iti convine, te coafeaza schimbarea notiunii de normalitate: normalitate devine sa se pise noaptea, sa il iei in concedii, sa ai grija de el, sa iti asumi timpul si cheltuielile pe care le prevede. Nu gasesc nici un argument pentru care ar trebui sa mi se para ca face cineva vreo fapta mareatza sau admirabila ca isi creste copiii. Sincer.
Ca poate fi greu - da, poate fi. Poate fi FOARTE greu, dar adevarata diferentza este intre "greul" de a creste un copil care sufera, care e bolnavior si nu-l poti ajuta, si a avea un copil sanatos tun. Astea sint problemele reale, dupa parerea mea - si admir acei parinti, pentru simplul fapt ca rezista la un stress care pe mine m-ar darima psihic.
In rest, ca nu iti iei pantofi ca ii iei o ciocolatica, scuza-ma, nu e problema copilului, e problema cit de putin produci tu. Ca n-ai timp, din nou, nu e ceva ce tine de copil ci de tine insati. Cred ca inainte sa spuna cineva "vai cit ma chinui pentru copil" ar trebui sa se gindeasca daca nu cumva se chinuie pentru ca atit poate. Nu pentru ca sint provocarile prea mari, ci capacitatile prea mici.
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
|
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
