|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Rachael
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 25/10/2007 la 09:18
.:. 6255 vizionari
.. Exista 12 raspunsuri la acest anunt
|
 |
N-am cunoscut-o niciodata. Nu stiu cum arata;nici macar poza nu i-am vazut-o. Dar vocea i-as recunoaste-o dintr-o mie. In ultimul an si jumatate i-am auzit vocea de sute de ori, daca nu de mii de ori.
Unele zile suna de cate 10-15 ori, apoi saptamani la rand, tacere.
Stiam cand e trista, cand e bucuroasa, cand e disperata.
Este fiica unui coleg de servici, un adevarat hippie al anilor 60, care a trecut printr-o mie si una de peripetii, 2 razboaie, 2 neveste, zeci de slujbe- de la barman, la gunoier, si pina la desenator tehnic, a supravietuit, si a iesit in partea cealalta a "tunelului" mai fericit, mai realizat, mai bogat.
Ea- singurul copil la parinti, toata lumea imi spune ca este frumusetea intruchipata. Blonda, diafana, cu picioarele pina la gat, cu personalitatea unui sherif, si cu capacitatea intelectuala a unui profesor universitar. Copil perfect, n-a fumat, n-a baut, n-a facut prostii; toti anii de scoala a mers cu 10 pe linie, a terminat liceul prima pe clasa, a avut zeci de oferte de la cele mai bune universitati din tara.
Cu toate ca parintii au divortat cand inca era la gradinita, au ramas amici si au crescut-o impreuna. I-au oferit totul, au alintat-o, i-au iertat totul. Tatal s-a recasatorit, dar si noua mama- tot colega de servici- a indragit-o, si i-a facut toate poftele.
Duminica dimineatza era moarta. Au gasit-o intr-o alee, linga o ghena de gunoi. Heroine overdose. Fugise de la un centru de "reabilitare", al 9lea in ultimul an. In buzunare nu i-au gasit decat o fotografie veche, ingalbenita, facuta acum 18 ani. Christmas 1989- ea si tatal ei in fata bradului, cand de-abia implinise 4 ani.
Tatal -plecat in concediu in Mexic, de-abia Marti dimineatza a aflat, deoarece atit a durat sa se afle identitatea fetei.
Nu stie nimeni ce si cum a inceput totul. In primul an de facultate, a cunoscut tot felul de oameni, colegi de facultate care cautau sa faca bani de pe urma oricui, si i-au facut cunostintza cu heroina. In 3 luni era deja prea tarziu sa isi mai revina, in 6 luni incepuse sa isi vanda trupul, ca sa-si poate cumpara drogurile.
Am vorbit cu el la telefon de 3 ori azi.Este distrus, si la propriu si la figurat. Supravietuieste pe cafea si pastile pt inima. La telefon ridea, plangea, imi spunea cum s-a "certat" cu ea cand s-a dus sa o vada de dimineatza, cum a tipat la ea pt ca l-a lasat singur...
Regreta faptul ca nu a pedepsit-o mai mult, ca nu i-a spus NU mai des. Regreta faptul ca nu i-a dat si vreo 2 la poponetz din cand in cand, atunci cand a trebuit. Regreta ca a avut prea multa incredere in ea, si in puterea ei de a-si face deciziile in viata.
Oare e vina lui? Poate. Vina lui Rachael? Desigur. Vina societatii in care traim? Posibil.
Dar ce rezolvam daca aflam pricina? Sau daca avem pe cine sa invinovatim? Asta nu mai schimba cu nimic faptul ca Sambata dimineatza o sa fim toti la inmormantarea ei....
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
carmenp
misiz Litlbard
|
|
|
Lara
membru junior
|
 Posted 25/10/07 @ 10:22
|
O, Doamne, Olguta... m-ai socat...Nu eram pregatita pentru asta...
Imi pare teribil de rau. Multa putere parintilor! E ingrozitor!!!
Condoleante.
E ingrozitor de trist ce turnura poate lua o viata... |
 |
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 25/10/07 @ 10:32
|
| of, Doamne! cumplit, cumplit... cine mai stie a cui o fi vina... nu am inteles prea bine daca parintii ei aflasera de problemele astea inainte de moartea fetei sau nu. se interna singura la rehab? sau au stiut si au incercat sa o ajute? |
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 25/10/07 @ 10:56
|
Parintii au incercat absolut TOTUL. Cel putin tatal ei. Pina si sotia lui-impreuna cu el- au mers la counseling, sa invete ce sa faca... cum sa procedeze intr-o asa situatie. Ei au suportat toate cheltuielile, care in ultimii 4 ani au trecut cu mult de $400,000. Rachael a ajuns sa le fure bani din banca, bijuterii,haine, le-a furat si masinile din garaj. Tot ce nu era batut in cuie, fura sa faca rost de bani pt. droguri.
De multe ori suna la servici dupa tatal ei, disperata, ramasa la sute de mile de casa, prin coclauri, unde numai ea stia cum ajunsese. Dezbracata, batjocorita, folosita, nedormita si nemancata de zile intregi. Il vedeam cum pleca de la servici plangand, disperat, dar niciodata n-a abandonat-o. A incercat sa o ajute asa cum a stiut, a incercat totul, pina cand a epuizat toate posibilitatile. Pe parcurs s-a imbolnavit si el de inima, si atit el cat si sotia lui sint cu nervii la pamant.
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
|
|
|
LoraG76
The nutty squirrel
|
Posted 25/10/07 @ 11:55
|
O, Doamne...ce trist... Dumnezeu s-o ierte! Sper sa aiba putere parintii sa treaca peste asta...oare or sa poata???!!! Doamne, ce gol trebuie sa fi lasat in urma...sunt sigura ca ei au facut absolut tot ce le-a stat in putinta, asta reiese din ceea ce ai povestit tu... ce dureros...
Lora, mami de IUSTINA
|
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 25/10/07 @ 21:58
|
Olguta,
pe zi ce trece ma conving ca drogurile sint un drum fara intoarcere. MUlt timp am crezut ca e vorba de vointza. Ei bine, incep sa cred ca NU, nu e vorba de vointza....
Prietena mea - colega de banca, prietena de pe la 10 ani - a luat-o pe panta asta cu mult timp in urma. Norocul - sau ghinionul, nu stiu - a fost ca a avut, si are bani. Bani pe care ii cistiga greu, si cu care nu face altceva. Uneori nu maninca. Alteori n-are cu ce sa isi ia un abonament la metrou ca sa se duca la job. Dar pentru droguri ARE bani, altfel probabil ar vinde orice, si-ar vinde sufletul daca i l-ar cumpara cineva, s-ar vinde si pe ea si toate neamurile, nu exista discutie. Sau negociere. Nimic altceva nu conteaza.
Am vazut-o de doua ori in sevraj si m-am convins ca asta e, asa trebuie, n-are decit sa isi cumpere in continuare, nici un om n-ar putea trece prin asemenea chinuir, cu atit mai putin o fiintza de 40 de kg. I le-as fi cumparat eu cind am vazut cum face.
Am crezut ca moare, exact atunci, cu mine uitindu-ma la ea, blocata, stupefiata.
Din ce spune ea, sint niste dureri crunte. Si am vazut-o, asa ca o cred. Ca e mit, ca durerile de fapt nu exista, sint doar niste semnale eronate...asta e greu de spus cind nu treci prin asta - si, in fond, si durerea reala e tot "un semnal" - asa ca si alea or fi la fel de reale ca si atunci cind te sfasie cineva bucati.
Altfel, e absolut calma, serafica, profesionista, gindeste absolut logic, NIMIC nu ar spune ca e drogata - pentru ca a ajuns la faza la care ea NUMAI ASA e normala. Cu plinul facut. Trebuie sa si-l faca, ca sa fie normala - deja nu mai apeleaza la droguri ca sa se simta bine. Ci ca sa nu se tavaleasca pe jos. Sa poata sa mearga. Sa vorbeasca. Sa respire. Pentru asta da TOT ce castiga. Si cind n-o sa mai aiba de unde sa dea, o sa dea in continuare, ca sa TRAIASCA.
Deocamdata castiga...pentru ca e buna in meseria ei...si conduce oameni...si stabileste destinele altora... si are drept de semnatura pe bugetul unei multinationale... pleaca la 6 dimineata, vine acasa noaptea, si asta e toata viata ei.
A inceput cu mult timp in urma... nu mi-a zis niciodata exact cind, si de ce. Doar ca a incercat sa nu clacheze. Doar ca la un moment dat a cerut prea mult de la ea. A fost de mica prea ambitioasa. A vrut succes. A vrut sa devina un super om. Nu suporta sa nu fie prima. La orice. De la sotron la olimpiade, trebuia sa fie cea mai grozava. I s-a alimentat chestia asta. Era admirata de toata lumea. Era micul nostru idol, tot ce facea era perfect. Si a devenit un cadavru ambulant, mentinut in viata de niste prafuri.
Deci reteta "succesului" e mai mult decit asemenatoare: frumoasa, desteapta, ce probleme ar putea avea femeia asta? Si n-ar fi avut. Daca orice nash nu si-ar avea nashul, daca nu stii cind sa te opresti, cind sa fugi, cind NU MAI POTI sa pastrezi imaginea de infailibil...cind sa-ti permiti sa plingi, sa urli, sa cazi... Un om invulnerabil e atit de vulnerabil, de fapt, in fata propriilor greseli... Cu cit esti mai aproape de perfectiune, cu cit e mai greu sa renunti la ea - cind, de fapt, perfectiunea NU EXISTA, si asta stie orice copil mic....
Sau poate exista. Sub forma de blestem.
E trist. Cu atit mai trist cu cit ai tot...si pierzi tot.
Atitia copii se nasc bolnavi, exista atita boala, durere, moarte in jur... Si sa ai sansa sa fii perfect sanatos - si sa iti faci asta singur? Sa te chinuiesti, sa te schilodesti in halul asta SINGUR? Macar as vrea sa stiu ca fiecare care porneste pe drumul asta stie ce-l asteapta...da's convinsa ca nu. Desi scrie pe toate gardurile. Nimeni nu crede. Si nu crede pina e prea tirziu.
Daca n-as fi vazut-o cu ochii mei, nici eu n-as fi crezut ca in citeva secunde pur si simplu se descompune. E un cosmar pe care nu i-l doresc nimanui. Nici sa-l vada, ca pe mine m-a marcat. Cu atit mai putin sa il traiasca.
N-as fi scris toate lucrurile astea daca nu citeam despre Rachael... si nu o regaseam atit de mult pe EA in asta. Am renuntat pina si sa incerc sa discut subiectul...stim amindoua, si il evitam amindoua de cite ori ne vedem. Pur si simplu nu am ce sa-i spun. Ce sa-i spun?
Texte seci gen "nu e bine?" Cine a zis ca e bine?
Si la ce o mai ajuta?!
A ajuns la 30 si ceva de ani, e singura, n-are decit un job de care tine cu dintii si pentru care sfasie pe oricine se apropie de "locul" ei, probabil ar fi in stare sa-i toarne si otrava in cafeaua de dimineata - pentru ca n-are incotro.
Elise & BBLisa |
|
|
|
ciuf
Penduland intre doua lumi
|
Posted 25/10/07 @ 22:53
|
Olguta, trista poveste. E clar ca odata ce ai apucat drumul asta nu te mai poti schimba. A cui e vina? Pai a ei si a societatii. Dar in primul rand a ei. Nu a avut puterea sa spuna NU tentatiei. Asta e pasul cel mare care l-a gresit. Si din moment ce i-a placut, apoi a cautat tot felul de pretexte ca sa foloseasca drogul: ba ca are mai mult randament la invatat, ba mai multa energie, ba ca ii trece durerea de cap. Motive tznspe.
Am o prietena care se chinuie asa cu sotul ei. A inceput prin a lua pastile de durere pentru genunchi. Suferise o operatie la genunchi in urma unui accident sportiv. Era halterofil olimpic al Americii. Doctorul i-a prescris niste medicamente, apoi el a cerut unele mai tari, si mai tari, pana cand a inceput sa depinda de steroizi. Ca sa nu spun ca ia doza dubla. Apoi, din cauza anturajului, la un barulet mai o bauturica, mai un drog la cate o petrecere, pana cand a devenit vai de capul lui. Sotia nu se poate lupta cu el si prietenii lui. Eu deja o consider o batalie pierduta. Placerea e atat de mare pentru el ca ea nu mai conteaza. Si cat de mult o iubea!!! Insa acum se iubeste numai pe el. Traieste sa se drogheze. Cheltuie mii de dolari pe luna (imi spunea sotia ca numai $1500 a dat pe steroizi o data la doua saptamani, deci cat or mai fi si drogurile, bautura ... ajunge la sapa de lemn)pentru pastile. Acel doctor ar merita dat in judecata pentru eliberarea acelor pastile. Ultima data sotul ei l-a mintit pe doctor ca i-a aruncat sotia pastilele din gresala, si ce se face el acum de durere??? Si operatia a fost facuta acum doi ani. Lucru care ma face sa cred ca acel medic e manjit.
Insa, intr-un moment de luciditate a hotarat sa se duca la dezintoxicare. Dar efortul a fost prea mare. Nu merita. Mai bine se intoarce la pumnul lui de pastile, praf in nas si bautura. Cel mai rau imi pare de ea, ca il iubeste orbeste si vrea tot binele pentru el. Nu are puterea sa il lase ca se gandeste daca face accident cu motocicleta, daca se supradozeaza (de parca ar stii cate prostii baga in el). Ea e deja ca o mama pentru el. Nici dragoste cu ea nu mai face, ca se distreaza in alta parte (propriu si figurat). Eu nu l-am mai vazut pe el de vreo 3 ani. Dar am inteles ca acum a slabit, nu mai e baiatul frumos de altadata si bine facut. prietenii l-au atras intr-un cer vicios din care nu mai poate scapa.
Acum a gasit alt pretext ca sa se certe cu sotia lui si sa se intoarca la monumentala doza de droguri, pastile, bautura.
Sa te fereasca Dzeu sa apuci pe panta asta.
Dzeu sa o odihneasca pe fata!
Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)
Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele
www.onetruemedia.com/my_shared?z=15dde712e107702b2ad340&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Binecuvantarea
|
|
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 26/10/07 @ 15:20
|
| Mi s a stins inima. Sper ca Tudor sa iba suficienta minte cind va fi mare. Nu cred in control. Nu cred ca un parinte autoritar poate impiedica un copil sa faca greseli, dar cred in autocontrol si sper ca voi avea resurse suficient de puternice si de maleabile ca sa pot sa il ajut sa stea departe de necaz. E bizar cind realizezi cit sunt de aproape realitatile astea pe care de regula le simti de pe alta planeta. Imi amintesc cum m am simtit cind am aflat ca o colega de birou avea SIDA. Navalise peste noi un ceva care avea locul lui la stiri, in filme, in carti, in povestile de la Hollywood. Si era atit de urita realitatea asta, incit am inghitit in sec si pur si simplu am tacut dupa o vreme, ne am prefacut ca nu stim nimic.Nu cred ca din diplomatie, mai deraba de teama. Era prea aproape. |
|
|
|
monixy
membru incepator
|
Posted 27/10/07 @ 14:43
|
"Aceasta mare e acoperita de adolescenti /Care invata mersul pe valuri, in picioare " asta mi-a venit in minte , dupa ce am citit . e ingrozitor cum orice dependenta fura , efectiv, fericirea vietii , si macar daca cineva i-ar putea face constienti pe bietii oameni ca paradisul promis se transforma rapid in iadul pe pamant . dependenta avand baza chimica , singura vointa n-are nici o sansa de a o stopa, si din pacate exista un risc mai mare de a dezvolta dependente de substante pt. persoanele impulsive si cele depresive , extremele scalei .
poate o fi de ajutor credinta intr-un ideal ne-egoist , nu neaparat religios ? (parabola cu Sf. Petru mergand pe valuri) |
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 28/10/07 @ 19:34
|
Vineri seara am cunoscut-o in sfarsit. Cunoscut...intr-un fel. Am stat la coada 45 de minute sa pot vorbi cu parintii ei- ambele cupluri...tatal ei a fost ok pina cand m-a vazut... m-a luat in bratze si se zguduia.. plangea ca un copil, dar imi spunea ca pur si simplu nu mai are lacrimi.Nici nu am stiut ce sa-i spun. Doar ca nu e singur, ca sint multi oameni carora le pasa de el si de familia lui...ca-i inteleg durerea. Dar oare o inteleg? Cand puiul meu e sanatos si in viata? Iar al lui e 2 m sub pamant???? Mama lui Rachael plangea in hohote...vorbea cu o prietena , si o intreba "how does a mother get through this? how does a mother survive through this"? Intr-adevar...cum supravietuieste un parinte? Cum trece prin asa ceva fara sa-si piarda mintile, fara sa isi puna capat zilelor? Eu care sint un strain,o simpla cunostinta... mi se rupea inima in piept. Simteam ca nu mai pot respira. Dar ei??? Care i-au dat viata si au crescut-o, si o iubesc ca pe lumina zilei?...
O mare de oameni, coada pina in parcare. Intr-o singura zi, au venit sa-si ia ramas bun mai mult de 1000 de oameni.
Sute de poze cu ea, peste tot... mese pline... cu prima ei jucarie... cu fustitza de "cheerleader", cu mingile de volei si de football american, toate semnate de fostii colegi si prieteni. Oameni...de la 6 luni pina la 90 de ani. Cutii de servetele peste tot, si nici un suflet care sa nu planga. Stateau toti pe unde apucau, plangeau in tacere, altii isi aduceau aminte de peripetiile pe care le-au trait alaturi de ea. Flori...Doamne...cate flori... ai fi putut umple un cimp intreg cu ele. Nu mai aveau loc in sala si pe holuri.
Costiugul...inchis. Closed casket. Nici nu vreau sa ma gandesc la cum arata... Aici nu se face asta decat daca cel care a pierit este desfigurat la fatza. Mi s-a spus ca a murit la mai putin de 3 ore dupa ce a iesit din rehab... In nici 3 ceasuri si-a curmat viata singura. Batuta, violata...
Acum mai mult decat oricand, urasc drogurile si societatea in care traim.
Si am o frica- ca sa nu-i spun teroare- pt Galushca mea... greu de descris. Stiu ca asta e menirea mea, ca parinte. Sa ma ingrijorez, sa o ocrotesc, sa-i port de grija, sa o indrum. Am sa fac TOT POSIBILUL sa o am aproape mereu, sa am increderea si prietenia ei, sa nu caute caldura, dragoste si intelegere in alta parte. Si sper din tot sufletul sa-i pot impartasi experientza vietii mele, si sa o invat si eu la randul meu- asa cum si eu am fost invatzata de parintii si bunica mea- cum sa se apere de cei ce nu-i vor binele, sa fie inteleapta, chiar si la 10-12-14-16 ani. Sa stie sa faca o diferentza intre rau si bine. Si mai presus de orice... sa fie o luptatoare...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
