|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Rachael
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 25/10/2007 la 09:18
.:. 6211 vizionari
.. Exista 12 raspunsuri la acest anunt
|
 |
N-am cunoscut-o niciodata. Nu stiu cum arata;nici macar poza nu i-am vazut-o. Dar vocea i-as recunoaste-o dintr-o mie. In ultimul an si jumatate i-am auzit vocea de sute de ori, daca nu de mii de ori.
Unele zile suna de cate 10-15 ori, apoi saptamani la rand, tacere.
Stiam cand e trista, cand e bucuroasa, cand e disperata.
Este fiica unui coleg de servici, un adevarat hippie al anilor 60, care a trecut printr-o mie si una de peripetii, 2 razboaie, 2 neveste, zeci de slujbe- de la barman, la gunoier, si pina la desenator tehnic, a supravietuit, si a iesit in partea cealalta a "tunelului" mai fericit, mai realizat, mai bogat.
Ea- singurul copil la parinti, toata lumea imi spune ca este frumusetea intruchipata. Blonda, diafana, cu picioarele pina la gat, cu personalitatea unui sherif, si cu capacitatea intelectuala a unui profesor universitar. Copil perfect, n-a fumat, n-a baut, n-a facut prostii; toti anii de scoala a mers cu 10 pe linie, a terminat liceul prima pe clasa, a avut zeci de oferte de la cele mai bune universitati din tara.
Cu toate ca parintii au divortat cand inca era la gradinita, au ramas amici si au crescut-o impreuna. I-au oferit totul, au alintat-o, i-au iertat totul. Tatal s-a recasatorit, dar si noua mama- tot colega de servici- a indragit-o, si i-a facut toate poftele.
Duminica dimineatza era moarta. Au gasit-o intr-o alee, linga o ghena de gunoi. Heroine overdose. Fugise de la un centru de "reabilitare", al 9lea in ultimul an. In buzunare nu i-au gasit decat o fotografie veche, ingalbenita, facuta acum 18 ani. Christmas 1989- ea si tatal ei in fata bradului, cand de-abia implinise 4 ani.
Tatal -plecat in concediu in Mexic, de-abia Marti dimineatza a aflat, deoarece atit a durat sa se afle identitatea fetei.
Nu stie nimeni ce si cum a inceput totul. In primul an de facultate, a cunoscut tot felul de oameni, colegi de facultate care cautau sa faca bani de pe urma oricui, si i-au facut cunostintza cu heroina. In 3 luni era deja prea tarziu sa isi mai revina, in 6 luni incepuse sa isi vanda trupul, ca sa-si poate cumpara drogurile.
Am vorbit cu el la telefon de 3 ori azi.Este distrus, si la propriu si la figurat. Supravietuieste pe cafea si pastile pt inima. La telefon ridea, plangea, imi spunea cum s-a "certat" cu ea cand s-a dus sa o vada de dimineatza, cum a tipat la ea pt ca l-a lasat singur...
Regreta faptul ca nu a pedepsit-o mai mult, ca nu i-a spus NU mai des. Regreta faptul ca nu i-a dat si vreo 2 la poponetz din cand in cand, atunci cand a trebuit. Regreta ca a avut prea multa incredere in ea, si in puterea ei de a-si face deciziile in viata.
Oare e vina lui? Poate. Vina lui Rachael? Desigur. Vina societatii in care traim? Posibil.
Dar ce rezolvam daca aflam pricina? Sau daca avem pe cine sa invinovatim? Asta nu mai schimba cu nimic faptul ca Sambata dimineatza o sa fim toti la inmormantarea ei....
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
Elise
adrift :)
|
 Posted 28/10/07 @ 20:06
|
ce ma ingrijoreaza cel mai mult...este ca putem sa ne aparam copiii de ALTII... nu-i putem apara de ei insisi. 
Realist vorbind, putem incerca sa le imprimam ideile noastre despre viata, sa incercam sa-i facem intelepti, sa incercam sa ii facem puternici, dar... oare in ce masura avem controlul?
Daca l-am avea, daca parintii acelei fete l-ar fi avut, s-ar fi intimplat tragedia aceasta?
Ei n-or fi incercat, la rindul lor, sa-si faca puternic si intelept copilul?
Se poate spune sigur ca au gresit ei undeva?
Unde noi n-o sa gresim?
Eu nu sint sigura... sint, in schimb, sigura ca sint multi alti factori care contribuie la dezvoltarea unui om.
Nu putem decit sa SPERAM ca totul va fi bine. Atit.
Ca e un Dumnezeu sus care vegheaza si el puiul nostru.
Dar...din nou... asta spera toti parintii....
Elise & BBLisa |
 |
|
|
Gabrielama
Bibbidi-Bobbidi-Boo!
|
Posted 29/10/07 @ 14:13
|
Am citit aseara... si m-am ingrozit, mi s-a facut pielea de gaina. Doamne, ce tragedie trebuie sa traiasca bietii parinti si ce tragedie trebuie sa fi trait Rachel...M-am ingrozit, din nou, de lumea "de afara", in care ne vom arunca, la un moment dat, copiii. Si m-am speriat, iremediabil, din nou de nebunia drogurilor.
Povestea Elisei despre prietena ei... un om matur, inteligent, cu putere de decizie asupra vietii lui, care cred ca stie ce isi face si intelege exact ce traieste.... si care continua sa isi faca in fiecare rau zi de zi.
Ce cuvinte si ce metode trebuie sa folosim, ce legatura trebuie sa avem cu copiii nostri, ca la un moment dat sa nu creada mai mult in ce aud de la altii decat in ce le-am spus noi, sa nu conteze mai mult ce crede Gigel de la coltul blocului decat propria viata?
Cum a spus si Elise, nu putem decat sa speram ca totul va fi bine.
Gabi
Please think twice before you print out this message or any other document! We are all responsible for protecting our environment! YOU can save a tree...
|
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
