|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
ruxandraru
| who wants to live forever
Acest mesaj a fost trimis de
ruxandraru
pe data de 27/02/2007 la 22:04
.:. 2588 vizionari
.. Exista 6 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Am baut primele doua pahare de vin dupa 14 luni de abstineta totala. M-am ametit un pic. Nu mult, insa suficient ca sa ma incalzesc pe dinauntru si sa-i povestesc lui barbatu-miu ca acum doi ani m-am reintilnit in secret cu primul barbat din viata mea pe terasa la Cafeneaua Actorilor. Si suficient ca sa ma cuprinda o disperare surda ca as putea muri inainte ca Tudor sa creasca si ca el ar putea ajunge orfan. Ca ar deveni un copil ratacit printre rude, un subiect de discutie in cadrul unor consilii de familie si ca s-ar pune problema plasarii lui intr-o familie sau alta, ca poate cineva ar spune ca nu are bani sa-l creasca. Imi vine sa darim lumea si s-o ascund sub pres cu matura demiurgica (vezi, Witchie?) pe care, daca as mai bea un pahar, probabil as avea-o la-ndemina. Vreau sa traiesc 130 de ani sau mai mult. Vreau sa ii veghez pasii, sa il ajut la nevoie, sa fiu desteapta cind imi cere sfatul sau sa fiu desteapta sa nu i-l dau atunci cind nu mi-l cere si sa-i fac, in schimb, clatite cu gem sau ce-o prefera el cind o fi mare. Nu vreau sa-l judece nimeni daca in adolescenta se va imbata sau va face crize isterice de ris la scoala si profesorul de istorie il va da afara. Nici daca va vrea sa isi aleaga singur religia sau daca se va indragosti de o rockerita cu prea mult tus la ochi sau cu unghiile vopsite negru. Nu vreau sa-i violeze cineva jurnalul, sa uite de ziua lui de nastere sau sa il faca sa se simta nedorit. Trebuie sa traiesc pentru ca Tudor sa aiba parte de o copilarie deplina, in care sa i se para firesc sa fie iubit deplin, aparat si acceptat asa cum va fi el. Cred ca va fi un om frumos si imi voi da silinta sa-l ajut sa i se para lumea un loc bun de trait. Mi-ar placea sa vedem Africa impreuna, sa citim poezii si sa ne buseasca risul, sa inotam cu delfinii si sa ne dam in cel mai mare montaigne russe din lume. Sa ne uitam la filme rusesti de arta si pe la mijloc sa ne privim unul pe celalalt si sa intelegem din priviri ca NU MAI SUPORTAM sa vedem inca pe-atit. Nu va trebui sa dovedeasca nimic nimanui in afara de el insusi si daca va alege sa nu exceleze in nimic, sa stie ca exceleaza oricum in inima mea. Iar daca va dori sa devina un avocat veros, un aparator infocat al naturii, inginer sau omul de stiinta care va descoperi leacul impotriva cancerului, imi va fi deopotriva drag. Am atit de multe sa-i ofer incit ar fi nedrept sa mor inainte de a i le oferi. Niciodata inainte nu m-a speriat moartea atit de mult. O consideram un experiment egoist cu doua finaluri posibile. Fie ar fi urmat sa intilnesc oameni pe care i-am iubit nespus si s-au dus, fie ar fi urmat nimicul absolut si-atunci n-ar mai fi contat. Acum vreau cu disperare sa traiesc si sa-l vad crescind. Parintii nu au dreptul sa moara. Pentru ca odata cu ei moare si putin din copilul lor. Eu n-am sa-l las pe Tudor sa citeasca Oliver Twist si n-am sa mor atita timp cit are nevoie de mine. Promit. Si sper sa ma pot tine de promisiune. Nu-mi sta in fire sa nu-mi tin cuvintul. Avem tare multe de trait impreuna! Ma intreba deunazi sotul meu pina cind il vom pupa in fund. Fizic, inca un pic. Metaforic, probabil inca vreo 40 de ani, cu voia lui Dumnezeu. E esential pentru un pui de om sa stie ca e indispensabil cuiva. Si mie mi-e. Asa ca votez pentru o viata lunga. Votez pentru propria ramolire. Votez pentru ca atunci cind mi-o suna ceasul sa fie suficient de tirziu pentru ca Tudor sa spuna ca mi-am trait leatul si sa fie prea ocupat sa-si alinte copiii pentru ca sa sufere prea mult din pricina mea. Si-acum, ca am hotarit, sa curga vinul, sa vina fripturile, sa danseze negresele si sa nu uit sa-i dau biberonul de la 11 noaptea.
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
Qamar
daydreamer
|
|
|
J G
pescarus
|
 Posted 28/02/07 @ 21:53
|
Ah, hai ca ma faci sa plang... foarte frumos ai scris, subscriu in totalitate! Asa sa fie pentru toate mamele!
J si Carlita Carliontz (05.02.2006) |
 |
|
|
notquiteso
membru junior
|
Posted 28/02/07 @ 21:53
|
Doamne, parca as fi scris eu. Exact la lucrurile astea ma gandesc si eu cand ma uit la grasa mea cum se joaca sau cum doarme.
Vreau sa fac inconjurul lumii cu ea, sa ii arat cum se scutura ciresii primavara, sa inotam cu delfinii si sa vedem cum rasare soarele pe munte sau pe mare... sa traiesc atat cat va avea nevoie de mine. Sa ii ramana dragostea mea intiparita in fiecare celula, sa invat sa o las sa se raneasca si sa se vindece singura, sa fiu langa ea mereu fara sa o sufoc, sa invete sa iubeasca fiind iubita, si sa nu se simta niciodata ignorata sau nedorita. Ii citesc poezii de Nichita si ii inventez povesti despre Dora cea neinfricata, curioasa, desteapta, frumoasa, cuminte si buna. Ea rade stirb si clapaug, iar eu insir aventuri incredibile prin care trece minunata Dora. Ii cant "moon river" iar ea ma soarbe din ochi si zambeste chiar daca i-l cant de 100 de ori, pentru ca i-l cantam si cand eram gravida. M-a apucat plansul atunci cand intreband o prietena cat dureaza iubirea asta, si fericirea pe care mi-o da, ea mi-a zis ca pentru totdeauna. Credeam ca trece, si mi-era frica de momentul in care va trece. De unde era sa stiu? Insa vreau ca ea sa stie, vreau sa nu-i fie frica sa iubeasca si sa traiasca fiecare clipa.
O sa ne plimbam impreuna pe role sau cu bicicleta, o sa mancam inghetata si ciocolata, probabil ca eu o sa ma enervez ca-mi strica pantofii cu toc, fiindca daca-mi va semana.. of, Doamne, va fi jale..
Am sa o invat ce e bine si ce e rau si cum sa fie un om bun, n-am sa rad niciodata de ea, n-am sa ii spun niciodata ca nu e in stare sa faca ceva, si am sa continuu sa multumesc cerului si pamantului pentru bucuria de a o avea, in fiecare zi a vietii mele.
POZE
Mami de Dora-Maria (30.09.2006) |
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 01/03/07 @ 01:07
|
frumos...
Desi... mie mi-e frica.
Mi-e pentru prima data frica de viata - pina la EA nu mi-a fost frica niciodata.
As vrea sa ii promit ca nu o sa o raneasca nimeni niciodata- si nu pot.
Sa-i promit ca o sa fiu linga ea intotdeauna sa-i sterg lacrimile - si n-am sa pot sa fiu intotdeauna.
Sa-i promit ca ii voi face drumul lin - dar de la un punct nu voi mai putea sa intervin.
Pot sa o invat sa zboare singura - atit.
Dar ea va zbura mult dupa ce eu n-am sa mai pot.
Si pentru momentele acelea am deja o stringere de inima.
Stiu ca la un moment dat, cindva, va trebui sa plec.
Si sa o las.
Sa o las cui?
Nimeni, niciodata, nu o sa o iubeasca la fel de mult.
Si... stiu, va creste puternica.
Dar pentru mine nu va fi suficient de puternica niciodata.
Va fi intotdeauna puiul meu.
Puiul meu pe care sa-l apar mai presus de orice.
Elise & BBLisa |
|
|
|
ruxandraru
membru incepator
|
Posted 01/03/07 @ 09:55
|
| Sa va spun un secret... Eu am pierdut o pe mama cind aveam 13 ani. Dar in timpul acela mi a oferit atit de multa dragoste incit ma hranesc inca din ea desi au trecut 17 ani de atunci. A fost o femeie superba si o mama extraordinara. Imi pare rau ca nu pot sa ii spun ca a reusit sa imi dea in cei 13 ani in care am fost impreuna "combustibil" pentru tot restul vietii mele. Si nu vreau, refuz sa mi iamginez ce a fost in sufletul ei atunci cind stia, deja, ca zilele ii sint numarate si ca puiul ei va ramine singur. Abia acum imi dau seama prin ce a trecut, facind abstractie de boala, de chinuri. Abia acum realizez ca a luptat pina la capat numai pentru mine. Stiu ca uneori obosea s o ia de la capat cu tratamentele. Si totusi, a facut o de cite ori s a putut. Acum stiu de ce si ii multumesc. |
|
|
|
eryteea
membru incepator
|
Posted 10/07/07 @ 19:27
|
Si eu care credeam ca nu mai exista o alta mama pe fata pamintului care sa-si iubeasca asa de mult copilul.Ma inselam .....dar nu mai mult ca mine!
Ingrid amore di mama |
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
cred ca asa am simtit si eu dupa primul pahar de vin baut dupa sarcina si bebe; culmea e ca inca mai simt asa
