|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
Elise
| rutina :( Acest mesaj a fost trimis de
Elise
pe data de 12/04/2008 la 09:05
.:. 5655 vizionari
.. Exista 18 raspunsuri la acest anunt
|
|
Din frageda mea ...pruncie, adica de pe la 17 ani , n-am avut nici o problema in a-mi gasi un job. In schimb am mari probleme in a-l pastra: ma plictisesc. Cam asta a fost valabil si cu scolile: am inceput vreo 3 facultati, am terminat-o de bine, de rau, pe a patra, si pe aia la FF, ca altfel as fi murit de tristete pina s-ar fi terminat tooooaaate acele cursuri cintate pe ton monoton. So, cam asa se intimpla si cu joburile: ma duc la interviu, descint ce descint din experientza "previous", ascult cu mare interes in ce consta schimbarea. Incep sa adulmec "wind of change"- he he, ia sa vedem daca ma descurc... Si cum de obicei raspunsurile-s pozitive, purced la a cunoste noua organizatie, noii colegi, noile atributzii, cu mare entuziasm creator. Cine ma vede zice ca gata, sparg muntzii. Si cam asta ma pregatesc sa fac. E, si primele trei-patru-cinci, sa zicem sase luni totul merge excelent: stau cu nasul infipt in toate hartzoagele, dau arhivele peste cap, schimb procese, proceduri, optimizez, imbunatatesc, propun, insist, implementez solutzii. Ma imprietenesc cu clientzii, cu colegii, aduc BANI - si eu sint entuziasmata, si ei sint entuziasmati. Ma mai aleg cu trei-patru hartii de nemaipomenita performantza. Dupa care... incep sa ma intreb... now what?! E, si asta e punctul de cotitura, la care nu prea mai am un raspuns. Intervine rutina. Ok, am invatat, am inteles, functionez in favoarea firmei - ce urmeaza NOU? Unul dintre fostii sefi mi-a zis "nimic". Lucrurile merg si le lasam asa. Continuam la fel. Un raspuns clar la o intrebare clara. Si am reactionat previzibil... cum, nimic? A, nashpa. Pai atunci eu plec. Doar n-o sa repet aceleasi actiuni ppina ies la pensie. Daca nu mai ai nimic pentru mine... see u later alligator. Pentru mine viata inseamna evolutie. Cind nu mai evoluez, am o problema. Una majora. Pai de ce n-as dormi acasa, in cazul asta?! Pentru ce sa ma trezesc eu dimineatza sa imi misc onorabilul fund pina aici - pentru dat trei telefoane, citit doua mailuri din care oricum nu reiese nimic interesant, si intilnit trei tipi cu care colaboram in virtutea celor stabilite anterior, oricum?! Unde e actiunea?! Sa-mi trepideze si mie pipota ca am facut ceva util?! Ultimului angajator i-am zis, mai in gluma, mai in serios, sa imi dea un camion ca eu ma fac agent de vinzari directe. Job rotation. Mie nu-mi plac nene joburile astea in care iti plimbi fundul de la birou la aparatul de cafea si invers... Ok, cind lucrurile nu merg bine intervii. Dar cind merg?! Cind merg de la sine? La ce mama ma-sii le trebe procesorul meu?! La concret vinde altcineva, toate analizele le pot face programele pe calculator - eu dau cu batzul pe niste chestii care sint plictisitor de in regula, de unde deduc ca rolul meu s-a terminat, m-am transformat intr-un elefant care casca pe acolo prin firma.... Stiu, am o problema. Eu am o problema. Sint absolut incapabila sa stationez intr-un job in care nu ma simt utila. Nici macar pentru bani. Pentru indiferent citi bani. Deci, problema e a mea. Dar n-am idee cum sa o rezolv... sau spre ce alt domeniu sa tintesc. Sa o iau inapoi?! Ca m-am chinuit ani de zile sa avansez profesional si descopar ca, cu cit avansez mai mult, cu atit NU-MI place... :( Asa eu tot timpul am ceva de comentat, am idei, propuneri, solutzii - dar de foarte putine ori lucrurile se misca, chiar se misca, atunci cind deja au ajuns intr-un stadiu satisfacator stationeaza muuult prea mult timp. Mai ales cind e vorba de ditamai mastodontul de organizatie. Devin destul de nefericita destul de repede, ma fatzai pe scaun si realizez ca am timpul ocupat cu RUTINA 90%. Si exact rutina e aia care ma omoara...
"There's no vice as advice!" Elise & BBLisa
Trimite reactia ta
|
|
|
balanta
membru junior
|
Posted 14/04/08 @ 00:43
|
Chiar in momentul asta e greu , adevarat, sa iei o hotarare capitala. Daca ai avea un ajutor pt acasa cu tot ce inseamna poate te-ai descurca. Sunt multe renuntari legate de familie.De multe ori adorm nedezbracata si ultimul gand la culcare e ce bine ar fi fost sa fiu bugetara...dar totul tine pana dimineata cand ma trezesc si zic doamne ce nerecunoscatoare pot fi pentru ca m-a inzestrat natura cu o mie de talente de a scoate bani. Pentru mine ziua in care nu voi mai putea munci va fi "SFARSITUL".
Insa ma gandesc la tine nu neaparat legat de rutina, ci la stilul pe care cred ca il ai, cum de poti suporta sa iti spuna un "sef" ce sa faci si cum sa faci.
Eu am avut adevarate mari probleme. |
|
|
buli
zen, zazen
|
Posted 14/04/08 @ 09:57
|
huh, domeniul asta economic pare intr-adevar cam plicticos, drept sa spun. ca sa nu ai o insatisfactie permanenta nu vad decit 2 solutii. 1. schimbare radicala de domeniu (publicitate, proiecte, organizare de evenimente, nu mai stiu ce) 2. afacerea ta (neaparat intr-un domeniu care iti place - ca sa dai randament si s-o faci cu placere pt ca altfel se duce de ripa)
ps - eu chiar nu ma plictisesc la serviciu. cind ma plictisesc stau pe forum
www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@ |
|
|
noltic
membru incepator
|
Posted 23/04/08 @ 09:12
|
Super! Imi place cum gandeshti si, mai ales, cum o spui. Deduc din marturisirea ta ca debordezi de creativitate, eshti ffff energica si ai un spirit liber(inca!!!!!) Daca ai ceva timp da-mi un PM; am nevoie de idei noi in combaterea rutinei profesionale si intelegerea fenomenului de angoasa de servici.
Noltic |
|
|
noltic
membru incepator
|
Posted 23/04/08 @ 09:31
|
Interesant! Imi place cum gandesti si cum o spui; ai multa energie si putina satisfactie profesionala; cred ca acorzi o importanta prea mare aspectului profesional in dauna celui personal, uman si vesnic in cautare de provocari. Ce parere ai?
Noltic |
|
|
ileanna
apa linistita ...
|
Posted 23/04/08 @ 10:23
|
Elise, eu te inteleg. Si eu am trecut si trec prin aceleasi chestii. Eu una, cu siguranta mi-am adus reprosuri MIE. Ceva gen lipsa de autodisciplina, cum zici tu.
Ma gandeam ca in perioadele cand mereu "explodeaza" cate ceva la job ... mereu arde ... este asa de clar ce trebuie sa faci: sa stingi focul ... stii ca poti ... si satisfactia este maxima, efectul imediat, ai aratat tuturor si tie insuti tot ce este de aratat. Repede. Eficient. Clar. Concis.
Insa atunci cand lucrurile merg pe un fagas ... hm ... eu zic ca este mult mai greu (mai ales ca manager) sa identifici viitoare probleme in fasa, viitor potential, sa te ocupi de cresterea oamenilor tai ... practic sa-ti inventezi si reinventezi jobul. Eu asa vad lucrurile sau poate e doar o modalitate de a ma scoate pe mine tap ispasitor si de a ma invarti in cercul vinovatiei. Pentru ca ma gaseam vinovata ca nu am rabdare sa ma implic in toate lucrurile astea. Ca nu imi doresc decat sa ... sting incendii.
Si daca stai sa ma gandesc ... la o meserie din asta ma visat mereu ... una basic, care "deal" cu lucruri primare, vitale, simple, esentiale: medic, pompier :))). Nu m-as fi vazut niciodata scotocind in ... cercetare si descoperind ceva ce ramane in istorie.
Ce sa zic ... poate tb sa acceptam ca asa suntem, o fi nevoie si de astia ca noi si astia ca noi nu pot fi dup'aia ca ceilalti. Numai ca tb sa existam si noi si nu sa ne perpelim, asta e problema. Ca si eu daca stau sa vegetez intru in depresie.
Ma intrebam ... daca la job fac asa ... in viata cum fac atunci??? Ca si in viata e la fel. Ai perioade cand se intampla numai evenimente zguduitoare: te indragostesti, te paraseste iubitul, te mariti, se naste copilul. Si perioade cand ... e doar mentenanta la ceea ce s-a intamlat, ca nu se mai intampla mai nimic (doar se creeaza premisele). Si ce faci????
Hm ... la cate telenovele am avut si pe plan personal ... demult tind sa cred ca io de fapt ma plictisesc si le caut singura ...
27S cu bb Vlad
http://bd.lilypie.com/STIcp2.png |
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 23/04/08 @ 22:21
(Edited 23/04/08 @ 22:28)
|
noltic, ti-am trimis PM. Ileanna, posibilitati de optimizare sint tot timpul, dar inertia unei organizatii mari este uriasa. Ce ma ucide pe mine este conceptul "lasa ca merge si asa" sau altul: "asa s-a facut pina acum!!" Bine, prost, daca asa s-a facut... Asta seamana cu conceptul elefantilor intepeniti pe un post. Eu daca as lucra in HR (noroc ca am alt domeniu...) n-as angaja oameni care au mai mult de patru ani pe un singur post care nu presupune evolutie. Mi se pare ca asta e o dovada clara ca nu vor sau nu pot mai mult, nu vor sau nu pot sa invete, n-au ambitie, si atunci ce sa fac cu ei, sa ii trezesc eu din somn?!
Ei, iar vechimea asta de unii e considerata chiar avantaj. N-am inteles de ce. Ce aduc in plus 15 ani de... indosariat hartii, fata de doi ani de indosariat hartii? Am dat un exemplu lipsit total de dinamica. Dar se aplica si in altele.
Ok, inteleg ca unele schimbari nu sint pur si simplu rentabile: dar faptul ca madam Ioneasca de la X departament e nemultumita daca trebuie sa puna stampila in partea dreapta in loc de partea stinga cind ea de zece ani pune stampila pe stinga - ei bine, asta nu implica nici un cost. Probabil, vorba ta, ca ma invinovatesc pe mine, am eu o zona de confort prea anemica, de nu contribuie la majoritatea deciziilor... Am gasit undeva un citat reprezentativ: sint convinsa ca dau dovada de lipsa de diplomatie daca il promovez, dáia nici nu mi l-am facut poster la birou, desi as fi vrut: "Most people would rather die than think; in fact, they do so" - Bertrand Russell
"There's no vice as advice!" Elise & BBLisa
|
|
|
david_lucian
nou venit
|
Posted 17/09/10 @ 12:27
|
Recunosc ca am citit printre randuri ce ai scris (nu am timp acum :), insa ma recunosc in ceea ce simti vis a vis de job. Daca am reusi sa ne realizam visul, atunci si mai mult timp am petrece pt ocupatia respectiva si am avea si multe satisfactii. E adevarat si ca orice ne tine departe de familie, avem sentimentul ca ii neglijam chiar daca noi suntem impliniti....ne castigam painea practicand ceea ce ne-am dorit poate din copilarie:) Am demisionat de cateva ori si acum m-am oprit. Nu mi-am realizat visul de-o viata si mai sper ca voi reusi. Pt orice iti trebuie bani insa.......... O sa citesc tot ce ai scris ca sa nu spun prostii:) Tinem legatura, am si eu o propunere pt tine..... Numai bine !!! |
|
|
CorinaDani
MiniTehnicus
|
Posted 17/09/10 @ 12:45
|
am impresia ca elise s-a retras de pe forum de ceva timp...ultima postare din acest blog este de acum 2 ani si jumatate...
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham) |
|
|
|
Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|