|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Jurnalul unei romance "americanizate"- si nu numai
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 26/09/2007 la 14:39
.:. 55480 vizionari
.. Exista 217 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Am citit blogul lui Miramar "Imi iubesc tara dar..." (postat pe 11 Mai,exact la 25 ani si 1 zi de cand am plecat din Romania), dar tot am plans ca o baba dereglata. De ce... nu-sh. Sau poate stiu prea bine. De la virsta de 12 ani, m-am simtit mereu intre ciocan si nicovala, prinsa in "limbo".
Imi aduc bine aminte plecarea din Romania, cu toate ca "eram copil", cum le place babelor sa-mi aduca aminte.Cand ne plangem toti cei din familie de coshmarul prin care am trecut, ni se "explica" ca "deh..era pe vremea lui Ceasca...la ce va asteptati?" . La ce ne asteptam? Sa fim tratati ca niste fiinte omenesti. Sa avem cele necesare unei vieti omenesti- paine, lapte, fructe, carne, caldura, HARTIE IGIENICA, apa potabila. Nu ceream luna de pe cer. Ne ceream drepturile. Ca (,) copii si adolescenti, ceream libertatea de a asculta orice muzica sau post de radio care ne placea, ceream dreptul de a purta blugi "originali" fara a fi scosi in fatza detashamentului la scoala, ceream dreptul de a NU merge la cules de cartofi sau la P.T.A.P. cu noaptea-n cap si prin nametzi(la virsta de 9 ani CHIAR ca nu te gandesti ca o sa ajungi sheful unei trupe de COMMANDO cand si unde or sa va atace americanii );parintii mei cereau dreptul de a putea avea un post la servici FARA a fi "membri",cereau dreptul de a putea vorbi deschis cu vecina de la 4, fara a le fi frica ca o sa "ii dea in primire" cineva, pt ca nu sint de acord cu planurile maretze ale lui Nea Ceasca; cereau dreptul de a gasi APA MINERALA BORSEC, in tara LOR, unde la un moment dat puteai sa oferi si 500 de lei pe o sticla, ca tot nu o gaseai. Aveam sa gasim faimoasele sticle Borsec ani mai tarziu, in sudul Californiei- in Hollywood, unde umpleau rafturile oricarui magazin de duzina, si unde o sticla te costa 1 dollar.
Multa lume care ne cunoaste acum, e pur si simplu shocata de faptul ca parintii mei si ai lui Bleumarina n-au mai fost niciodata in Romania, de cand au plecat. "Vaaaaaaaaai...dar cum rezistati, draga??? Ca eu ma duc de cate 2 ori pe an inapoi. Cu 1000 de parai traiesc ca o REGINA acolo"(astea de la cate o "dama fina", care in America mananca pe la cunoscuti cate 5-6 zile pe saptamana si trage apa la WC doar o data pe zi, doar ca sa stranga bani pt luna aia prapadita, in care o sa traiasca ca o "regina" ). Raspunsul stass alor mei? "Pai nu m-au jecmanit destul 42 de ani??? Sa le mai dau si acum??? Las' sa-i fure si pe altii...ca eu nu mai am ce sa le dau..decat poate chilotzii tetra de pe mine".
Multa lume ii acuza ca nu-s "patrioti", ca nu-si iubesc "tara", ca s-au "americanizat". Asa o fi...ca prea o spun cu foc. Dar eu stiu din proprie experientza ca la noi in casa tot romaneste se vorbeste, tot datinile romanesti sint pe primul loc, copila mea invatza ROMANA- nu engleza- ca prima limba, 90% din muzica ascultata in casa e romaneasca-inclusiv cea de bebei pt Galushca, iar 10-12 ore pe zi, tv-ul e ori pe Pro TV ori pe Antena 1. Ai dreq americanii astia- s-au amorezat de Andreea Esca.
Nu-sh ce vreau sa spun cu toate astea. nu-sh de ce latru aici ca un caine maidanez la luna. Stiu doar ca-s revoltata; nu, n-am sa folosesc cuvantul "scarbita"- cu toate ca sint foarte tentata sa o fac- de romanii de aici... si de romanii de "acasa".De noi, ca natiune .
Tata mereu imi spune " noi n-am plecat din Romania de RAU". Dar nici de bine, tata. Mereu am vazut viata din Romania si cea din America exact ca "two sides of the same coin"- doua parti ale unei singure monede. In Romania aveam bani, si umblam cu ei in buzunar, dar n-aveam ce cumpara cu ei. In State, cand am ajuns, eram supra saturati cu bunuri, dar lipsa fonduri... batea vantul in buzunarele noastre.
Dar sa o luam "logic"-asa cum ii place tatei sa spuna.
Plecarea din Romania chiar a fost un calvar. Si totul a inceput de la o sticla- sau o naveta- de apa Borsec. Ca sa vezi "chistiune". Parintii aveau bairam veritabil planuit pt o zi de vara, si inarmat cu 1000 de lei, tata a plecat dis de dimineatza in cautarea apei minerale pt "shpritz". A plecat la 9 de acasa, si a ajuns inapoi la 7 seara(!!!!!!),dupa sosirea musafirilor, cu bratzele goale, insetat, prafuit, shocat, scarbit, si pus pe "fapte mari"... "Daca in tzara MEA, unde sint mai multe izvoare naturale decat coshuri de gunoi, nu pot gasi O sticla de apa minerala...pt ce mai muncesc ca o gloaba??? Pt ce ma mai zbat???? E STRIGATOR LA CER!!! Nicoleta!!! PLECAM!!!". Si deh.."Nicoleta" il astepta de ani "la cotitura", sa ajunga la vorbele ei, si sa se hotarasca o data sa plecam "in lumea mare, unde om vedea cu ochii".
N-a durat mult pina cand am primit prea puternica "aprobare". Dupa aproape 2 ani de zile, mii de "memorii" legalizate, telefoane, amenintzari, cateva batai, shicanii, sute de jigniri si alte distractii, le-au spus parintilor "duceti-va unde VRETI, ca aici oricum nimeni nu va mai vrea!!!!". DAR(al dreq DAR asta...cred ca romanii l-au inventat )...avem cateva conditii.
1. Renuntati la cetatenia romana. Din moment ce sinteti niste LASHI, si va parasiti PATRIA MAMA... va renegam si noi, asa cum ne renegati si voi (Si aici imi aduc aminte de vorbele favorite ale barbatilor americani-care au copii- atunci cand divorteaza de neveste: " divortzez de nevasta, nu de copii ").
2. Apartamentul ala smecher si "confort sporit" pe care l-ati aranjat, titirit, si blindat cu parchet, faiantza, gresie si ushi frantuzesti, valorat la peste 500,000 de lei...eh..pe ala va dam 23,000 de lei. Asta e oferta. DA SAU BA?
Pai cum poti sa refuzi asa o oferta ???? Au acceptat.
va continua...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
 Posted 17/11/07 @ 17:28
|
De una zi ma intreba o colega de servici daca m-am plimbat "cat de cat" prin Ohio, statul in care locuim. A fost socata cand i-am spus ca m-am plimbat "nitzel" prin America, ca am vazut vreo 25-30 de state din cele 50. Socata , m-a intrebat "pai ce cautai?". In engleza nu prea face sens atunci cand traduci "caini cu covrigi in coada".Si sint aproape sigura ca nu-s singura romanca care-i cauta de cand a sosit in tara "minunilor". In Mai 1982 nu cautam numai covrigi care stateau pe cozile dulailor- cautam si closhca fermecata care facea oua de aur. Este inutil sa mai povestesc ca n-am gasit o closhca, si nici caini, decat poate ce-i pe care-i avea lumea prin curtzi, legati in lantz.
Pt mine America avea sa fie o aventura- mai mult sau mai putin. Pt parintii si bunica mea, avea sa fie shocul vietii, si cea mai mare durere si dezamagire pe care aveau sa le traiasca vreodata.
Din pozele si scrisorile trimise de "prietenii" la care aveam sa locuim, America era raiul pe pamant. Brazi de Craciun imensi, impodobiti pina la refuz, camere pline cu cutii de cadouri impachetate in tot felul de hartie viu colorata, masini mari -cat o shalupa de pe Dunare, ospatzuri cu mese pline cu tot felul de bunatatzuri,tv-uri cu desene animate, si..libertate din belsug. In America nimeni nu suferea, nimeni nu avea lipsuri, toti traiau o viata fericita si indestulata...
Cu cateva zile inainte de plecarea din Romania, la ultima conversatie telefonica cu "pretenii", imi aduc aminte cum urlau in telefon " Hai mai Pulpache!! veniti odata sa incalecam porcul, sa ne balacim in piscina!!! Te asteapta job bun aici MA, o sa faci 2000 de parai pe luna(cifra care acum 25 de ani era uriasa!!); totul e pregatit, numai voi mai lipsiti!!!!"
Ne-au asteptat la aeroport, noi cu papornitzele in spinare, imbracati in hainele noastre- care acum pareau demodate si ponosite, ei toti la blugi si adidasi "originali", toti mestecand guma, flegmatici, precum o cireada intreaga de vacutze plictisite.
N-am avuzit nici un "bun venit", nici un "bine atit sosit", nici macar un "de cand va asteptam". In schimb am auzit "mai Pulpache, RAU ati aterizat. Nu se gasesc joburi deloc. Economia e la pamant". MAI SA FIE!!! . In nici 2 saptamani s-a darimat toata economia Americii. Si asta taman cand am sosit noi. Sau poate tocmai de-asta . Pentru ca am sosit noi!.
Ne-au "incarcat" in 2 masini pe toti, papornitzele pe unde au apucat, si am plecat -mai mult in pas alergator, catre noua viata .
Ajunsi la noul "domiciliu", alta surpriza. Nu era nici un porc n curte pe care sa-l calaresc; nu era nici macar in FRIGIDER porcul. In curtea mult prea mica si neingrijita nu erau decat 2 dulai imensi, si aia fara covrigi in coada . Cat despre piscina, n-ar fi avut loc decat poate vreo COPAIE, ca o piscina ar fi avut loc poate daca preluam si curtea vecinului. Altfel n-ar fi fost sanse.
"unde ne punem si noi "bagajele" ?" "Pai..cat o-ti sta aici, 2-3 zile, lasati-le in hol, la intrare". Toti 5 am avut aceeasi reactie... "pai si dupa 2-3 zile, UNDE ne ducem????". Raspuns calm" Pai..o-ti vedea voi...va descurcati". Mda..ne descurcam noi..ca sintem "baieti descurcareti"...
Ne astepta o masa mare, indestulata, plina de ..mezeluri si legume. Mai tarziu aveam sa aflam ca "gazda" noastra, "doamna" casei, refuza sa gateasca, deoarece "nimeni nu gateste in America, draga". Lozinca ei era "GATITUL E PT CAINI"..pesemne nu era si pt doamne fine. In mai putin de-o ora s-a umplut casa de "oameni bine voitori", prieteni de=ai prietenilor, care venisera sa cunoasca "amaritii proaspat veniti "DE ACOLO" ". Nu mai punem la socoteala ca si ei, o data de mult, tot amariti veniti "de-acolo" fusesera...
Urasc amintirile din noaptea aia. M, barbatul casei- si pe atunci cel mai bun prieten al tatei, a pus aceeasi melodie la casetofon, din nou si din nou, timp de 7 ore. AMERICA, a lui Neil Diamond. Ani de-a randul am urit melodia aia. "TODAY..THEY"RE COMING TO AMERICA"...Da, da..azi am venit..mai bine ne bagam cate-un par in...nas, si stateam acasa.
Casa, care in poze parea ca un castel, "luata la bani marunti", era veche, prafuita, plina de mobila de mina a doua, si de haine si cutii aruncate prin toate coltzurile. Simteam ca nu pot trage aer in piept, si fiecare sansa pe care o aveam, fugeam pe veranda.
Adultii, timp de 7 ore, au "stat de vorba". Mai bine spus i=au interogat pe ai mei: "cum mai e viata in amarita aia de Romanie...cum ati suportat nene atitea nemernicii..cum de sint toti atit de prosti si de lasi"...etc etc. Nici n-ajunsesem bine in America, si deja mi se acrise de romanii de aici, si de "tara lor adoptiva".
Cand la rasaritul soarelui s-a dat "stingerea", am respirat usurata. Am evadat toti in 2 dormitoare, ne-am dezbracat, si ne-am bagat in pat, pe saltele vechi si rapanoase, care miroseau a naftalina si a..mezeluri. Mama si tata erau shocati si dezamagiti, bunica era posomorita si furioasa, iar eu si Bleu eram speriate ca de bombe. Viitorul nostru american, dintr-o data parea mai putin roz, mai putin plin de indestulare si fericire. De-am fi stiut atunci ce stim acum...cred ca am fi luat-o inapoi peste Atlantic, calare pe papornitze...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
 |
|
|
ELIZA MIRON
membru incepator
|
Posted 18/11/07 @ 20:14
|
| ah, de cand te astept.... |
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 18/11/07 @ 21:10
|
Eliza,
Sincer imi pare rau...dar asa nu am mai vrut sa scriu...lucrurile... subiectul... la un moment dat s-au denaturat ... si mai mult ma intrista toata situatia, decat sa ma calmeze... sau sa-mi treaca "of-ul". Dar iti multumesc. Ca intotdeauna, esti o dulce 
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
|
|
|
marumiha
membru junior
|
Posted 19/11/07 @ 09:10
|
Olguta, cind am citit aceste rinduri am ramas putin socata ,nu pt. ceea ce a-ti vazut ,intimpinat si trait acolo ci pt faptul ca aceste pers.promit ceva in care unul isi face 1000 de vise si sperante si pina la urma situatia e alta.
Nu am inteles niciodata de ce multi oameni promit si povestesc lucruri pe care nu le pot realiza si care sint departe de puterile lor.Bine ca nu sintem toti la fel si ca mai exista si pers. corecte si realiste.
Sfatul meu e sa nu-ti faci probleme pt.ceea ce cred altii ,tu esti destul de inteligenta si ai si acest mod de a povesti pe care multi dintre noi nu-l avem.Poate aceste lucruri pe care tu le-ai vazut de mica te-au facut mai puternica mai inteleapta .
Sanatate si numai bine.
Poze |
|
|
|
ELIZA MIRON
membru incepator
|
Posted 19/11/07 @ 10:18
|
| Am inteles ce-ai simtit, dar tot am sperat sa scrii si ma bucur tare mult ca ai facut-o! Imi doresc sa scrii in continuare si-mi mai doresc sa nu primesti nici un fel de raspunsuri la acest subiect pentru ca aici sunt amintirile tale care, pana la urma, n-au nevoie de comentarii si nici de pareri din partea nimanui. Scrie in continuare, fa-o pentru tine, pentru pishcoata ta si pentru cei care vor sa te citeasca fara sa comenteze. Iti promit ca te public daca ai sa vrei... |
|
|
|
LoraG76
The nutty squirrel
|
Posted 19/11/07 @ 10:46
(Edited 19/11/07 @ 10:50)
|
Olguto, bine ai revenit! Povesteste in continuare, te ascultam cu mult drag. 
P.S.: Daca ai sti cat te-am pomenit ieri...pentru ca sambata am avut de dus o masina pentru cineva in Bucuresti, duminica ne-am intors de acolo cu trenul...proasta, neinspirata alegere...mai bine faceam autostopul.....noroc ca n-am carat copilul dupa noi...si eram cat pe ce, ne gandeam ca lasa sa stie si ea ce-i ala tren...noroc ca n-am luat-o...curent, mizerie...caldura o bucata de drum lipsea cu desavarsire, cealalta bucata iti venea sa deschizi toate geamurile ca te sufocai......nu mai repet niciodata experienta asta...
Lora, mami de IUSTINA
|
|
|
|
Miramar
Vesnic nemultumita
|
Posted 19/11/07 @ 15:40
|
| Of Doamne ce noapte...abia astept continuarea |
|
|
|
Alynutza
Micutza caracatitza
|
|
|
canuta-om-sucit
membru junior
|
Posted 21/12/07 @ 12:45
|
Ma, faza cu wc-ul m-a dat pe spate, esti coma nu altceva, scrie fato ca mai invatam si noi astia mai mici, cum e treaba cu strainezia si cum e cu aia care au plecat inainte de Ceasca.
 Aura si samburelu' Dimitrie
Don't argue with an idiot. They'll drag you down at their level and beat you with experience.  |
|
|
|
valentinag
mama natura
|
Posted 21/12/07 @ 19:59
|
Olguta,scrie in continuare!Fascinanta experienta voastra!
"La vita e bella"
De mancare
|
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
.