|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
notquiteso
| Jurnal de bord Acest mesaj a fost trimis de
notquiteso
pe data de 04/09/2006 la 13:26
.:. 3454 vizionari
.. Exista 3 raspunsuri la acest anunt
|
|
Am inceput sa lipesc intr-un album pozele grasei mele de la echo. Am adaugat si comentarii la fiecare poza, mici povestioare despre ce face ea la mine in burtica, insa nu am scris acolo nimic din disperarea pe care am simtit-o in toate lunile astea. Nu am scris despre alergaturile din miez de noapte la spital, despre statul in spital cu perfuzii, despre fesele pline de intepaturi de ac...despre plansul aproape continuu..Despre relatia mea cu tatal ei, relatie care aproape ca se terminase la un moment dat, nu mai puteam nici eu, nici el... dupa care am inceput sa scriu toate lucrurile frumoase pe care mi le-am adus aminte.. A citit si el, si avea lacrimi in ochi. Si-a adus aminte ca de fapt suntem foarte fericiti ca avem un bebe mic pe cale sa vina, si ca de-acum chiar daca e sa se nasca mai devreme, o sa fie bine. Eram atat de prinsi in disperarea noastra, in vizitele saptamanale la control, in alergaturile de 2-3 ori pe saptamana la urgenta, in plansul meu la vederea seringilor... Acum ne-am adus aminte. Zambesc in fiecare zi, ascult din nou muzica, ma uit la burtica mea cum se valureste toata de parca as avea un mic pui de caprioara care tzopaie, si tzopaie...Iar fericitul tatic vine acasa si ma ia in brate, pupa mai intai burtica si pe urma pe mine, ne uitam unul la altul si stim ca de-acum o sa fie bine. Sigur ca il mai trezesc in miez de noapte cu contractii, mai alergam la spital, mai fac injectii, mai iau pastile, insa acum suntem un pic mai linistiti. Puiul nostru o sa fie bine.
POZE www.TickerFactory.com/" target="_blank">
Trimite reactia ta
|
|
|
|
Clara03
nou venit
|
Posted 04/09/06 @ 16:33
|
Vad ca lumea te alinta Not aici, printre mamici. So, Not, imi pari putin nefercita. Ar fi greu sa-ti spun cum am ajuns la conlcuzia asta. Pur si simplu asa simt. Asa lasi sa se simta. Iar eu am o putere de empatie care mi se intoarce de multe ori impotriva. Cred ca scena dansului ma face sa-ti scriu. Sunt la categoria ta de mamici, dar nu ma prea inghesui sa postez. Ma face sa-ti scriu pentru ca aceiasi lipsa dureroasa (eu dansam, el nu dansa, eu traiam, el doar privea si judeca, eu eram vie, el nu era ca mine) -a facut sa ma intreb prima oara daca am ales bine. Si am simtit ca nu, dar am mai simtit si ca era prea tarziu. Senzatia de capcana pe care mi-am intins-o singura m-a lasat cu destule sechele. Suntem oricum victimele propriilor noastre alegeri, astazi sunt convinsa. Sa nu mai dam vina pe soarta si nesansa. Suntem slabi si ne incapatanam sa inchidem ochii cand unele lucruri nu merg bine, sperand ca vom deschide ochii si lucrurile s-au reparat de la sine. Sau ca ni s-a parut, atata tot. Dar lucrurile sunt cum sunt. Si nu exista tragedie mai mai mare pentru dragostea din noi decat sa realizam ca am ales sa investim cu dragostea noastra un om care vine dintr-o alta lume, atat de diferita de lumea noastra. Din care cauza, oricat te-ar iubi, nu se poate transforma nici macar de dragul tau intr-un dansator focos cu care sa consumi intreaga femeie din tine. Vorbesc de dans ca de un pretext. Poti sa extrapolezi situatia asta de drum inchis, de fundatura, la toti pasii care nu merg in relatia unui cuplu. Este doar o discutie si atat. La voi cu siguranta ca lucrurile nu stau prost si ca aveti alte si alte supape care va salveaza. Insa imi vine in mine o voba mare a unui om mare "Vai de femeia care e mai mult decat barbatul ei". |
|
|
notquiteso
membru junior
|
Posted 04/09/06 @ 17:11
|
Ai dreptate. Dupa ce ca vietile astea sunt atat de scurte, ni le petrecem invartindu-ne in jurul propriilor noastre cozi. Eu stiu ca nu ma tenteaza oamenii "intregi" ca sa zic asa.. Imi plac cei ciobiti pe ici-pe colo, iar dansul...hm. N-am intalnit barbat care sa traiasca dansul ca mine. Am facut si tot felul de cursuri.. dar nici acolo nu veneau decat d-aia care vroiau mai mult sa agatze. Si mai ai odata dreptate, sunt un pic nefericita. Adica eram. Adica sunt. Adica nu mai stiu nici eu :) Am o sarcina grea, am albit, m-am transformat, aproape ca ma pierdusem pe mine insami. Intr-o carte spunea cineva ca pur si simplu a cotit odata la un colt de strada, si nu s-a mai regasit niciodata. Nu dau vina pe nimeni in afara de mine. Poate ca nu trebuia sa astept atat de mult sa am copilul asta, dar poate ca daca as fi ramas insarcinata mai demult ar fi fost vorba de cu totul alt copil, nu de asta, ori eu pe asta il iubesc :) Greu de explicat. Deocamdata suntem doar noi doua, in universul nostru compus din multa muzica, filme vechi si romantice, care ma fac pe mine sa ma smiorcai iar pe ea sa dea din picioruse..si multe dulciuri. Si cateodata, avem parte de cateva minute de tandrete venite din afara noastra. Ne bucuram, dam din picioruse,din manute, si asteptam continuarea. Sunt curioasa sa vad ce se va mai intampla cu viata mea. Alegerile mele din ultima vreme par facute "flipping the coin" ca sa zic asa :) o sa stiu cand o sa fiu pusa in situatia de a alege. Pana atunci sunt si atat. anne
POZE www.TickerFactory.com/" target="_blank">
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 08/09/06 @ 21:21
|
EU "sorela" draga, nu mai spun "nika" ( ai vrea tu) Doar astept sa te vaz cu "averea" in bratze. Nicii eu nu mi-am suportat consoarta( si cateodata TOT nu-l suport, imi vine sa-i rup oasele ), dar mereu il iubesc. Si noi am trecut prin momente tare grele, chiar URITE- inainte de a afla ca o sa fim parinti- si in timpul sarcinii am avut iesiri ( a trebuit sa duca pistolul de-acasa, deoarece l-as fi impuscat...din pacate, FARA gluma. Mi-a lasat doar GLOANTZELE, si mi-a spus ca pot sa arunc cu ele in el. Obraznicul ). Cat despre relatia cu “sosul” ‘mneatale…nu uita ca in curand vine un pitic (piticoata in cazul vostru ). Relatia voastra nu prea are voie sa “scartzaie”- nu-sh cum se scrie correct, dar pricepi tu ce vreau sa spun:P In momentul cand PARINTII nu sint fericiti, nici copilul nu e fericit, oricat de mult ar incerca parintii sa-l ocroteasca sau sa-I ascunda discutiile si neintelegerile. Iar un bebe nu neaparat rezolva toate problemele. De cele mai multe ori, stressul si necunoscutul, noile responsabilitati, numai amplifica problemele mai vechi., nu le amelioreaza. Ai o sansa ACUM, inainte de sosirea “averii” sa petreci timp cu “sosul” tau. Doar voi doi. ACUM…sa va explicati, sa va destainuiti unul altuia, sa va intelegeti mai bine,sa ajungeti la un numitor comun pt VOI DOI.ACUM e ultima sansa a ta sa fii “NR.1” pt el, si el sa fie “NR.1” pt tine. Deoarece…stim cine o sa fie “NUMBER ONE” in cateva saptamani.---> Bebeul trebuie sa fie doar “cireasha pe tort”( cherry on top:P). ATIT. Dar mai intai de asta..VOI sa fiti ok, sa aveti o relatie “sanatoasa”.Daca reusiti asta, atunci poti fi sigura ca galushca voastra o sa fie fericita, sanatoasa si linistita. Asa ca…lasa bre pozele cu printesa, si apuca-te de “sos”… Va pupacesc pe amandoua zgomotos
olguta12 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
|
|
|
|
|
Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|