|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Sare si piper
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 04/04/2008 la 07:23
.:. 3956 vizionari
.. Exista 9 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Sufar grav.
Iremediabil.
Si vraciul mi-a spus ca nu ma mai fac bine.
Nu mai am scapare.
Sint fascinata de barbati.
Inalti, scunzi, slabi, grasi, blonzi, bruneti, roscati,pistruiati. Vorbaretzi,muti, morocanosi, siroposi, balbaitzi, ingusti la minte, brici de istetzi, iubaretzi, tzafnosi, nesuferiti... ada-i la baba sa-i admire!!!
La kilogram, neamule! Inconjoara-ma Doamne cu barbati!!!! Visul vietii mele? Sa am harem de barbati . Dar nu orice harem.NU! Nu pt amor intre cearceafuri. NU! Doar sa pot petrece timp cu ei,sa-i "descos", sa stam la taifas, sa-i cunosc, sa-i inteleg, sa ne depanam amintirile, sa discutam despre motocilete, pistoale, muzica, politica, si aruncarea cu maslina. Despre dame, copii, si pisica vecinului. ORICE ORICAND ORICUM. Barbatii mi se par mai interesanti decat femeile. Mai palpitanti, mai neobisnuiti. Mii de scuze, doamne dragi- si voi sinteti speciale, dar in comparatie cu flacaii... eheee... in comparatie cu flacaii, va las in praf, si fug cu ei la furat de mere paduretze.
Nu stiu cand am realizat prima data ca intr-adevar, imi plac, le caut compania, si le apreciez prietenia.
Sa ne intelegem de la bun inceput. N-am fost "dama de companie", n-am trecut din barbat in barbat ca o giza beata. Prima relatie am avut-o la 25 de ani, partenerii pe care i-am avut ii pot numara pe-o mana, si mai am loc sa adaug unu', doi acolo...
Dar imi plac. Si pe cei nesuferiti ii admir. De la kilometru 6, dar ii admir. Spunea cineva odata, ca diferentza intre un baiat si un barbat este marimea jucariilor lui. Si cred ca asta ma fascineaza mai mult decat orice. Faptul ca nu isi pierd inocentza, naivitatea pe care o cautam mereu in NOI, si mai devreme sau mai tarziu in viata, o pierdem.
Cei mai buni, cei mai apropiati si mai de nadejde prieteni pe care i-am avut vreodata, au fost barbati. Alaturi de ei, pot fi EU. Nu le pasa daca sint rujata, parfumata, dichisita, imbracata la tzol festiv, sau daca m-a tras o carutza de par, de la Ploiesti pina la Bucuresti. Nu-i intereseaza cati bani fac, de unde mi-am luat ultimul sutien de dantela neagra(majoritatea ar dori doar sa-l vada ). Nu-s invidiosi, nu-s falsi, nu-s pocniti de dorintza de a te "intrece", nu le pasa cum faci sarmalele, sau ce detergent folosesti de iti ies perdelele albe ca neaua.
Ii intereseaza daca esti sanatoasa, fericita, daca barbatul/concubinul/"boufriendul"/amantul se poarta frumos, daca (,) copiii inca te mai recunosc de mama, daca ai fost avansata la servici, daca te odihnesti, daca iti este TIE bine. Nu se bucura cand te lasa barbatul, cand iti impletesti masina in jurul unui copac, sau cand iti ies 3 cosuri pe nas, de incepi sa semeni cu Baba Dochia. Se bucura cu tine, pt tine, se intristeaza alaturi de tine, si te imbarbateaza cand e cazul.
Nu sint intimidata de ei. DELOC. N-am fost niciodata. Nici cand eram de-o shioapa, si de-abia stiam sa ma spal la...nas.
In copilarie am impartit batoanele de 1 leu, am spart geamuri impreuna, chiar AM MERS la furat de mere paduretze cu ei, i-am alergat, i-am batut de si-au blestemat zilele(Cretzescu Cornel- pe unde esti, iarta-ma fratioare pt toate palmele si picioarele pe care ti le-am dat. Pt rautatea, prostia, si nesabuintza de care am dat dovada! N-am sa mi-o iert niciodata, si daca o sa vina ziua sa dam ochii din nou, dau de baut. O saptamana. Si o zi. Si acum mai am coshmaruri pt cat de nemernica am fost fatza de tine  . De la tine am invatzat mai multe decat de la toti profesorii pe care i-am avut, in toate scolile, de pe 2 continente!), am invatzat sa ma apar, sa "stau dreapta", sa tin piept nedreptatilor, sa ma lupt pt ce e al meu, sa-mi fac dreptate atunci cand sint neindreptatita.
Tot ei m-au invatzat sa iubesc. Cu adevarat. Sa-mi apreciez familia, partenerul, cei apropiati. Mereu sint surprinsa, socata de capacitatea lor de a fi PRIETENI. Intr-adevar PRIETENI. Si la bine, si la rau, si la bairam, si la tribunal.
Nu-s perfecti. Ferea Domnu'! Sint plini de lacune, adeseori egoisti, gandesc mult prea mult si mult prea des cu "creierul mic" din sudul anatomiei,traiesc pt sport, uita aniversarile, zilele onomastice, adresa, si numele nevestei. Beau prea mult, prea des, si fac urit la bautura. Te iubesc noaptea, si uita de tine dimineatza. Te urmaresc, te vaneaza, te complimenteaza, si iti servesc dulcegarii pina cand te imbolnavesti de diabet, si ti se cariaza toate maselele din gura, doar ca sa isi ajunga scopul. Ca deh.. "e barbati".
Uita sa traga apa la WC, scuipa pe strada, injura birjareste, se uita dupa "pipitze" cand sint in compania ta, si fug de filmele de amor ca de holera. Stau prost la capitolul "promisiuni/fagaduintze", dar isi recunosc greselile(de multe ori "ajutati" de amenintzari sau de cate o tigaie bine plasata ), si esti induiosata de un simplu "iarta-ma ca te-am ranit".
Si ierti. Suferi, plangi, si ierti. O iei de la capat. Si se repeta scenariul.
Cu toate astea, pt mine, ei sint sarea si piperul vietii. Am incercat sa-mi inchipui cum ar fi viata mea- a noastra- daca n-ar exista barbati. Si de fiecare data, intru in panica, scuip in sin, si tamaiez toata casa. Ptiu, drace!!! ALA coshmar!!!! Auzi tu... trai fara flacai !!! Cate retzete culinare poti descanta? Cate ore, zile, nopti, saptamani poti discuta despre moda? Diete? Da-le dreq, ca si cand m-or protzapi astia in costiug, eu tot cu ultima dieta la moda o sa fiu in bratze, si basanaul tot prea mare o sa fie!
Creme de corp? Riduri? Menopauza? Migrene? Vestimentatia Lui Madam Ionescu de la 4? Jardinierele lui Madam Popescu de la 7, care mi se scurg pe perdelele de nea? Astea-s subiecte palpitante?? Ma cutremur, ma inspaimant si casc, numai cand ma gandesc la posibilitati.
Asa ca, pastrati-va cremele, jardinierele,migrenele, si retzetele; mie dati-mi (va rog frumos ) sarea si piperul. Cu sacul. Cu basculanta. Ca-s lacoma. Si nu ma mai fac bine.
..... stau si ma gandesc... ai mai smecheri, din Utah... mormonii... aia m-or primi cu harem ?
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
 Amintiri de alta data...
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
Elise
adrift :)
|
 Posted 04/04/08 @ 08:05
(Edited 04/04/08 @ 08:38)
|
ah, cita dreptate ai!!!
Eu tocmai imi mestecam in cafea dimineatza, intrebindu-ma, cu o expresie timpa, probabil, daca IAR trebe sa ma intilnesc azi cu neste silfide de cliente cu care nu pot sa comunic.
De fapt... comunic.
Adica, deh, vorbim.
Scoatem sunete articulate.
Da'de cite ori sintem in aceeasi incapere, in mintea mea infloreste un semn maaare de intrebare: din ce film sint aparitiile astea, Doamne?!
Si semnul de intrebare persista si se chinuie cit timp le am in fatza ochilor: in primul rind, nu le prea inteleg gestica. Modul in care gesticuleaza. Modul in care se aseaza pe scaun, in asa fel incit sa nu se rupa. Ele, nu scaunul. Imi creaza un complex de vinovatzie ca trebe sa vorbesc cu una dintre himere de bani: nt, bani, ce cuvint vulgar in atmosfera serafica plina de volanasele si margelutzele domanei... Asa ca evit. Intreb daca vor o cafea (din fericire, cealalta aparitie e doar de decor, aia nu vorbeste. Nu stiu daca e inzestrata cu darul vorbirii, de fel).
Deci, intreb daca vor o cafea.
Ma privesc doua perechi de ochi albastri - bleu - acuzator: cafea?! Uh, cah, nuuuuu!!!! Aflu de la unica voce cristalina ca nu. Dar vor un ceai. Neaparat de sunatoare!!
Ies pe hol si ma holbez la aparatul de cafea.... Nu cre'ca poate sa ma ajute, ala are chestii mult mai umane in dotare: expreso, cappuccino, moccacino, lapte, sau un ceai - oarecare, nu de sunatoare, bineinteles.... Imi trec variante prin minte: sa le dau un ceai si un laxativ, ceva, sa compensez efectul.... sa para de sunatoare...
In fine. N-am ce face, asa ca ma duc sa chinuiesc personalul de la cantina: moarta, coapta, vreau ceai de sunatoare in negocieri. In 10 minute. Pa.
Am rezolvat, ma intorc.
Asta a fost ultima gura de aer, in urmatoarele 5 ore trebuie sa ascult unica voce subtirica si stearsa, fara inflexiuni, de parca ii e sau teama sau lene sa vorbeasca, cum imi prezinta niste planuri fara logica - de unde logica in contextul ala.... Si problema mea principala e sa nu ma ia somnul. In general, daca imi cinta cineva pe aceeasi intonatie prea mult timp incep sa casc. Ca sa nu mai vorbesc ca toata sala miroase a pafrum - dulce, desigur - de ma ia "linguritza" automat, dau si eu in ceai de sunatoare in curind....
Nashpa rau... sa negociezi cu astea.
Cre'ca dáia m-au adus in firma.
Altcineva n-a vrut.
Asa femeile - ma rog, femeia - sint cooperante. Adica sint de acord cu ce le spui.
Dar zau ca as prefera sa ma iau de par cu 10 barbati in rastimpul asta - macar vorbim aceeasi limba. Aceste fiintze suave imi creaza o impresie pregnanta de nesigurantza: nu bag mina in foc ca vad, aud, retin, aplica ca discutam... Si, daca incerc sa ma conving, testind reactii neutre, discutiile despre pisica uneia mai dureaza inca doua ore, asa ca ma abtin. Si reactii tot nu obtin. Se aude ceva, da'nu-si schimba expresia. Desigur, sa nu faca riduri....
Spun ce am de spus si doamne ajuta: daca sub perdelele alea de volane, pudra, par blond in vint si fetzele inexpresive o fi ramas ceva, bine, daca nu... nu... imi dau demisia... gasesc alta firma.... gasim solutzii.
Io prea mult de vorba nu stau, ca incep sa am mustrari de constiintza ca beau cafea, port pantaloni, conduc mashina si sa ma intreb daca nu cumva ma sfarim cind ies pe usa.... Incep sa cred si in cartea aia de care am auzit de citeva ori, cu femeile de pe Marte, sau Venus, sau orice alta planeta: cred ca stau fatza in fatza cu personajele principale. Uite ca avea si cartea aia dreptatea ei! Diferentza intre noi e atit de mare, incit nici daca ar fi verzi si cu cite cinci perechi de maini nu s-ar schimba nimic. Tot nu intru pe aceeasi lungime de unda. De fapt n-am pretentia sa ne bem ceaiul (de sunatoare!) impreuna, dar macar sa ajungem la o concluzie comuna. Imi recit in gind toate trainingurile de negocieri si tot nu gasesc nimic... unde o fi butonul ala de search nego cu martieni? Martieni, martzipan...
Mi-am terminat cafeaua, ma duc la chinul zilnic.... 
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
|
 |
|
|
LoraG76
The nutty squirrel
|
Posted 04/04/08 @ 08:41
(Edited 04/04/08 @ 08:43)
|
Uah...urasc volanele si mirosul dulce de parfum si damele fine care beau doar apa plata cu lamaie si ceai de sunatoare si iubesc sarea si piperul si cafeaua si n-am timp sa scriu mai mult!   
Lora, mami de Iustina
|
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 04/04/08 @ 09:16
|
Elise,
Men Are from Mars, Women Are from Venus (publicata in Mai 1992) a fost scrisa de John Gray. Cartea este chiar buna. Am citit-o de vreo 2-3 ori...dar ce folos? Tot nu ma inteleg suta la suta cu Martianul meu
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Amintiri de alta data... |
|
|
|
J G
pescarus
|
Posted 04/04/08 @ 12:45
|
Vai Elise mi s-a facut mila de tine, eu te inteleg bine de tot... eu fugeam de clientii astia. Ma exasperau atat de tare incat eram in stare sa spun (in timp ce ieseam pe usa): NU! NUUUUU! Sa le ia Andrei (era un tip... avea o voce cand vorbea cu doamnele... ceva de nedescris, o voce care se baga in toate colturile... daca ma-ntelegi )
Incasam scandalul, asta e.
Eu va inteleg. Desi am prietene femei si le iubesc intotdeauna voi prefera barbatii. Cu ei pot fi eu insami. Si sunt relaxata... stiu ca nu se uita la suncile mele, la fusta mea...
J si Carlita Carliontz (05.02.2006) |
|
|
|
Anuska
una bruna, una blonda...
|
|
|
anca_27
*love is the answer*
|
Posted 04/04/08 @ 14:56
|
hm, olgutza ce de amintiri rascolesti si eu ma tot intreb de ce-or fi barbatii mai buni prieteni ca femeile? inclinam sa cred ca vor `ceva` dar, culmea, chiar daca vad clar ca NU, tot ne bem cafeaua impreuna la munca si birfim tot ce prindeam...
primul meu prieten, mi-a furat papusa, sa fi avut vreo 5-6 ani, am fugit dupa el sa mi-o dea, si el, drept semn mare de iubire, mi-a turnat un polonic cu smoala in cap , ... da tot prieteni de calarit copaci si 9 pietre am ramas
urmatorul, m-a adus acasa de manutza cu capul spart si si pansat - da, ma dusese si la medic, cam la aceasi memorabila varsta. ne jucam in preajma dispensarului de-a v-ati ascunselea, in tuburi de beton. eu, cea mai mica, tineam ochii. bineinteles c-am uitat ca intrasem busilea sa tin ochii, si cand am zis GATA, m-am si ridicat in picioare , cam tot asa faza, da betonul era deasupra...
urmatorul, mai `casnic`, ma ajuta sa zdrobesc caramida rosie si sa fac `poprica` - boia de ardei,  sa facem apoi tocanita de papadie cu poprica...a, nu, cu asta n-am mai patimit nimic, dar s-a stins iubirea noastra la fel de calm pe la vreo 7 ani 
si culmea, si acum, tot cu un EL ma inteleg cel mai bine - exceptand zilele de martian pt care il iert ca le am si eu pe ale mele de venusiana - si jucam impreuna si 9 pietre, si leapsa, si de-a v-ati ascunselea, zdrobim si caramizi impreuna, ne ducem de manutze la medic si tot ce mai exista de facut, facem impreuna
am deviat de la subiect, ca doar era vb de prieteni nu de sotzi , dar subscriu tot barbatii ne sunt mai buni prieteni
pupici si spor! |
|
|
|
Denisam
blessed mommy
|
Posted 04/04/08 @ 16:34
|
Olgu-mersi mult pt ultima delectare inainte sa decolez spre MExic-sunt perfect deacord cu tine si o sa scriu mai mult la intoarcere ca sunt pe ultimasuta de metri cu toate,bagaje, Piscot,Dulcinneea si una bucata "martian inca la munca de pe...":))Te pup!
Denisa  'de Emma Andreea (17 Ian.2006)si Mark Alex(5 Iulie 2007)
Zambeste, si maine e o zi!
|
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 04/04/08 @ 21:49
|
Asa... sa revin cu amintiri din cripta?!
Offf.... doamne. Astea's blesteme. Blesteme de acu'doi ani cind am demisionat din motiv de bebelisa si au plecat puhoi dupa mine, ca daca tot am dat startu'.... Cre'ca m-a potcovit cineva pe atunci sa dau peste aceste doua fiintze pe unde oi ajunge vreodata.
Deci: ora 10, parca simt dira de parfum prin receptorul telefonului de la receptie.... mda... iau ultima gura de aer proaspat si imi lipesc un zimbet timp pe toata fatza. "Va cauta dna...."
Cauta-m-ar....
Intru in sala deja pornita la razbel, si cu capsa pusa.
Evident, cele doo demoazele de 1.90 m si 30 de kg bucata ma masoara din cap pina in picioare (pacat ca nu le-am condus eu, sa le ofer ocazia sa ma analizeze 3D, de la spate si profil).
Una chiar ridica niste degetuzte alb-pastel, mai subtiri decit ale lui fie-mea, si ma intreaba de unde mi-am luat pantofii.
Ca ii plac.
Ete na, ca avem ceva in comun...
Ii raspund tot pe nas: "Din Frantza."
O pocneste un respect brusc: aaa... din Frantza....
Nu mai conteaza de unde din Frantza, ca are si Frantza aia pietele ei. Inchidem asadar cu succes subiectul pantofi, si trecem la business.
Si in timp ce ma dadeam eu de ceasul mortii sa transpun in realitate o kestie pur utopica, aud o melodie subtirica: laaaaaaa-lalalala.
Ma opresc din monolog si ma uit cu suspiciune la ele.
Primul gind a fost ca a inceput clona sa cinte. Ca nu-i stiam vocea.
Ma uit la ea cu atentie, dar nu misca. A, nu cinta ea....
Martzipana principala, aia vorbitoare, scoate cu un gest invaluitor un telefon - mic, cum altfel, minuscul si ALB - dintr-o geanta imensa (in care cred ca nu mai era altceva, dupa viteza cu care la- extras). Si se pune pe taifas.
Si hihihihi - vai, draga... hihihi...
Pitigaituri delicate vreo juma de ora, in care am ascultat cu maxima atentie - dar n-a emis nici o propozitie. Doar vocale: iii, aaa, oooo... si hi hi, vai, vai.
Bon.
Aia a fost o pauza de o conversatie inteligenta, reluam.
O intreb, serioasa: "hihihi - ce ziceam?"
Vad asa, o unda de surprindere.... Parca i se ridica niste sprincene blonde - deci invizibile, oricum. Se uita la mine cu o privire la fel de albastra ca vaza mea de flori de acasa.
Si la fel de goala.
Habar n-avea.
Cedez nervos - si ii spun pe cel mai cald ton, cald ca iadul, ca din punctul meu de vedere, e ok sa ramina cum am stabilit - restul detaliilor le poate discuta un om de-al ei cu un executive pe care o sa il deleg eu, ca deja sint amanunte, nu mai sint de nivelul NOSTRU.
Ride, fericita - nici nu ma indoiam ca e de acord cu mine, mai ales cind vine vorba de nivel.
Si o conduc, intrebind-o - ironic, ca oricum nu se prinde - daca sa ii servim un ceai de sunatoare, de galbenele, ceva.
La pachet, pe capota masinii, de la geam, cumva.
Zice nu, nu multumesc, hihihihi, la fel de fericita.
O conduc la mashina - mashina din aia de face bzzzzz ca un aspirator, ce altceva.... Se comprima, se pliaza si intra in spatele volanului. Ma felicit ca am parcat in alta parte. Clona s-a volatizat si ea intre timp. Si PLEACA.
Dumnezeule, PLEACA - cu parfum cu tot, si imi dau seama ca ploua, da'e asa o zi frumoaaaasaaaaa..... si nu-i decit ora 12!!!
Si acum sa revin on topic: mi s-a facut ATIT DE DOR sa discut cu un neorocit de barbat misogin, sa spuna ala ca asta nu-i job pentru femei, sa ne tziganim pe trei centi, sa ne luam de par, sa zbieram unul la altul, sa REACTIONAM si sa ne intelegem, sa vorbim aceeasi limba... sa NE INTERESEZE. Mi-e dor de un om VIU. Dupa o saptamina cu papusile astea ambulante, mi se par simpatici toti cersetorii de pe strada - aia se jelesc acolo, cer, injura, dar FAC CEVA. Au un scop. Astea n-aveau nici scop, nici vreo expresie, nici o opinie, nici o urma de viatza... hellloooo..... anybody home?!!!!!
"There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa
|
|
|
|
columbiana
.
|
Posted 05/04/08 @ 04:21
|
mey ce fete faine pe blogul asta, m-am stimparat citindu-va! inteleg ca nu-s chiauna ca ma ricie si acum cind imi amintesc de jobul meu superb din Romania...ce viata am dus intre colegii mei, unu'si-unu :))
|
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
