|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
impreuna
| Anotimpurile inimii
Acest mesaj a fost trimis de
impreuna
pe data de 05/03/2006 la 20:34
.:. 2521 vizionari
.. Exista 8 raspunsuri la acest anunt
|
 |
De multe ori viata noastra este asemenea vremii, zile insorite sau posomorate, perioade tulburi cand simtim ca ceata ne invaluie si nu stim incotro s-o apucam, sau altele pline de caldura, optimism, pace si liniste.
Chiar daca de multe ori suntem siguri pe noi, pe cei din jur, pe situatia noastra, intotdeauna poate aparea ceva ce sa rastoarne totul. La fel cum intr-o perioada intunecata poate sa apara din senin o raza de lumina.
Imi place sa constientizez lucrul acesta, sa fiu intotdeauna pregatita atat pentru bine, cat si pentru rau, astfel incat niciodata sa nu fiu luata prin surprindere in masura in care se poate. Asta nu inseamna ca nu sunt sigura de mine, ci pur si simplu sunt realista.
Si mai mult, imi place sa imi exprim trairile, sentimentele asa cum sunt ele.
Cred ca am o "tona" de jurnale, adunate inca din scoala generala si pana in prezent si intotdeauna imi face o mare placere sa le citesc.
Probabil cel mai drag imi este al puiului si cel comun, al meu si al sotului meu. Ni l-am facut la inceputul relatiei, cu poze, cu trairi, experiente, sentimente... Inca il tinem activ, acolo ne facem unul altuia declaratii, acolo ne spunem lucruri pe care ne e mai usor sa le exprimam in scris, in special atunci cand nu vrem sa fim intrerupti sau vrem sa ne gasim cuvintele. L-am facut special pentru a avea o amintire placuta despre relatia noastra, despre casnicie si cine stie, poate vreodata va fi de folos copiilor nostri :)
Flavia (sotie si mamica fericita)
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
impreuna
membru de baza
|
 Posted 05/03/06 @ 21:10
|
Azi am citit ceva ce mi-a atras atentia:
Marea criza a omului contemporan este criza identitatii. De aici degenereaza cele mai multe probleme cu care ne confruntam.
Desigur, putem spune ca omul de acum, impovarat de probleme si nesiguranta, aflat intr-o goana permanenta pentru supravietuire si imbogatire, materialist in convingere si in practica, este prea pragmatic pentru a se mai gandi si la "trucuri" psihologice. Cine mai are timp sa mediteze la identitatea sa? Totusi, sub aparenta indiferenta si sub masca satisfactiilor materiale, se ghiceste framantarea si chinul interior. Omul modern si-a pierdut sensul identitatii. Nu mai stie cine este si pentru ce traieste, se lasa purtat de valul multimii.
Flavia (sotie si mamica fericita) |
 |
|
|
impreuna
membru de baza
|
Posted 05/03/06 @ 21:33
|
Imi place viata mea, imi place familia pe care o am, relatia cu sotul pe care il iubesc si il apreciez (as vrea sa ii arat mai mult:)
Consider ca o casnicie este un intreg proces, care se dezvolta la "foc continuu", nu este un scop in sine, care o data realizat sa avem impresia ca va fi valabil toata viata.
Ma bucur ca eu si sotul meu putem discuta impreuna aceste lucruri, analiza si mai ales pune in practica.
Casatoria este o alegere!
Nu una de moment, ci o suma de mai multe alegeri marunte, pe care le facem zilnic. Fiecare dintre ele influienteaza natura si calitatea casniciei noastre atat in prezent, cat si in viitor. Putem alege sa avem o casnicie reusita si putem alege sa evitam o casnicie greoaie, marcata de frustrari.
Casniciile nefericite apar atunci cand nu exista alegeri, sau cand alegerile care totusi se fac sunt gresite. Unele casnicii ajug in impas din delasare. Altele ajung in momente de criza. Neglijarea poate sa-i influienteze atat de mult pe cei doi parteneri incat sa-i determine sa caute inlocuitori care sa-i asculte.
Exista alegeri care dau rezultate, concretizate finalmente intr-o relatie sanatoasa, proaspata, plina de iubire si durabila. Putem alege sa ne revitalizam dragostea si sa ne intarim prietenia cu partenerul de viata. Putem alege sa ne imbunatatim stilul de comunicare, precum si abordare a conflictului. Putem alege sa ne intelegem si chiar sa fructificam diferentele dintre noi, sa ne implicam intr-o casnicie cu scop si semnificatii.
Flavia (sotie si mamica fericita) |
|
|
|
rachel owen
membru matur
|
Posted 06/03/06 @ 15:43
|
Flavia 
Cred ca esti un om sensibil, ma bucur ca esti si fericita, pe ca rareori oamenii cu suflet delicat sunt si fericiti.
E minunat sa ai, sa iti faci timp sa scrii, sa cietsti, in lumea asta care se invarte neincetat in jurul nostru. Mie imi place o "vorba": "Opriti lumea, vreau sa cobor!". Mi se potriveste de minune. Din pacate.
Spuni: "Cine mai are timp sa mediteze la identitatea sa?". Oh, cat adevar...Si daca am avea timp, poate ne-ar fi mai rau. Caci, cine stie ce am mai descoperi.
"Omul modern si-a pierdut sensul identitatii. Nu mai stie cine este si pentru ce traieste, se lasa purtat de valul multimii."
Cand totul se invarte in jurul banului, cand tot ce conteaza azi e sa progresezi material, cine se mai gandeste la suflet, la valori spirituale. Ne pierdem in acest iures al zile de azi, de voie, de nevoie.
Repet, e minunat ca mai exista oameni...ca tine.
Albert are 1 an
Rici, cea mai fericita mamica  si omuletul ei drag 
______________________________________________________________
Dumnezeu să te tină în palma mâinii Sale, iar îngerii Lui să te îndrume mereu. |
|
|
|
impreuna
membru de baza
|
Posted 07/03/06 @ 07:34
|
Multumesc 
{imi place mult semnatura ta)
Flavia (sotie si mamica fericita) |
|
|
|
impreuna
membru de baza
|
Posted 08/03/06 @ 11:21
|
Framantarile cotidiene...
De multe ori mi s-a intamplat sa carcotesc, sa ma plang de rutina, de programul standard, de faptul ca in fiecare zi o iau de la capat cu ordinea in casa, hranit copil, schimbat scutece, spalat rufe si biberoane. Ma simt defavorizata ca iesim prea putin, ca nu mergem in fiecare week-end la munte, ca imi vizitez rudele o data la cateva luni pentru ca sunt prea departe, ca...
Insa de multe ori Dumnezeu imi arata ca eu sunt cea favorizata: ca am un copil cand multe femei si-l doresc si nu-l pot avea, ca am un acoperis deasupra capului cand multi oameni mor de frig in timpul iernii, ca sotul are un servici bun, in timp ce atatia oameni se chinuie sa faca in asa fel incat sa le ajunga banii de pe o zi pe alta, ca am familie, rude pe care le pot vedea, in timp ce alti oameni au ramas singuri, ca ne permitem concedii mai mult decat altii, ...
Mi-e rusine de mine ca nu stiu sa pretuiesc ceea ce am. Imi place foarte mult un citat care ma ajuta sa-mi schimb perspectiva de cate ori mi-l amintesc: "Nu fi nemultumit ca nu primesti ceea ce ceri, ci fi multumit ca nu primesti ceea ce meriti"
Vreau sa invat sa fiu multumitoare si stiu ca fiecare zi cand constientizez acest lucru, e inca un pas inainte!
Flavia (sotie si mamica fericita) |
|
|
|
esty
membru incepator
|
Posted 28/08/06 @ 11:57
|
FLAVIA draga, imi place asa de mult cum scri si cand citesc ce scri,zic ca despre mine ai scris,ma regasesc in randurile tale foarte mult.M a bucur ca ai o casnicie frumoasa si esti fericita.Si eu am un sot minunat si dupa 10 ani de casnicie e tot mai frumos cu fiecare zi ce trece si suntem tot mai indragostiti unul de celalalt,mai ceva ca si adolescentii,cand iubesti viata e asa de frumoasa si de usoara alaturi de cel pe care il iubesti si te iubeste cu intreaga`i fiinta.fetitele noastre sunt deja mari(unele,ca mai avem si micute)si ele scriu scrisori de dragoste taticului lor asa cum au vazut de la noi,ii lasa biletele scrise ptr taticul ori ptr miine,scriu pe oglinda cum deseori faceam noi unul celuilalt si toate invaluite in dragoste sunt asa de frumoase chiar daca inca traim pe pamant dar caminele noastre seamana cu un colt de rai.FLAVIA  si sa de`a dumnezeu sa va creasca micuta mare si sa va bucurati impreuna de viata frumoasa lasata de DUMNEZEU.
timmmy
http://pg.photos.yahoo.com/ph/flooofin2004/album?.dir=9801re2&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//photos.yahoo.com/ph//my_photos |
|
|
|
impreuna
membru de baza
|
Posted 07/09/06 @ 10:17
|
esty, mersi mult. ma bucur ca sunteti o familie faina si fericita, este o incurajare sa vedem ca SE POATE!
Fla (sotie si mamica fericita)
|
|
|
|
impreuna
membru de baza
|
Posted 07/09/06 @ 10:38
|
Am foarte multe motive sa fiu multumitoare, am o familie si niste prieteni minunati care imi arata mereu cat de mult insemn pentru ei.
Si in ultima vreme am avut parte de foarte multe surprize placute si stiu ca inca voi mai avea:)
Ma rezum doar la ziua mea care a fost saptamana trecuta.
Cea mai mare surpriza a venit din partea sotului. Mi-a facut un cadou frumos si am crezut ca prin asta vom "marca" ziua mea. M-am inselat insa. Cu 2 zile inainte, intr-o sambata ne-am facut planuri sa mergem la cumparaturi. Insa vad ca trecem cu masina de supermarket si iesim din oras. L-am intrebat unde mergem si doar zambea. Mi-am dat seama ca ma duce undeva si am inceput sa pun intrebari, plus ca nu aveam nimic la mine in afara de hainele cu care eram imbracata. Mi-a spus ca s-a ocupat de tot, ca bagajul e in portbagaj de vre-o 2 zile si era stresat sa nu observ lipsa hainelor din dulap:)
Complici au fost si socrii care au mai pregatit una, alta si au ramas si cu Sara acasa.
Eram in culmea fericirii, abia asteptam sa ajung sa vad ce ma asteapta.
Ne-am dus la Felix, acolo rezervase o camera superba si aranjata la o vila de 4 ****, unde am ramas 2 zile si ne-am bucurat la maxim de timpul petrecut impreuna, singuri.
Intr-un fel imi parea rau ca venim acasa, dar eram fericita ca peste 2 zile plec in Oltenia la niste prieteni buni (una din gastile mele din tinerete:)
In ziua in care am plecat, am aflat ca seara mi se pregatea o petrecere surpriza in Cluj de catre niste prieteni (de care nici sotul nu stia). Mi-a parut rau ca am ratat-o, ca demult imi doream asa ceva:)
Insa cand am ajuns in Oltenia, cat am stat 3 zile numai intr-o petrecere am tinut-o. Cand am ajuns, se adunasera toti prietenii sa ma astepte cu tort, cadouri si tot tacamul. A fost emotionant, mai ales ca pe unii dintre ei nu-i vazusem de vre-o 3 ani. A fost superb, m-am simtit ca in tinerete:)
Sotul grijuliu se impartea intre familie si servici, a spsu ca merit si eu o iesire ca asta ca demult imi doream.
Ce mai, eram topita. Mi-a fost asa dor sa ma reintorc acasa...
M-au adus inapoi 3 dintre bunii mei prieteni care au mai ramas pe la noi vre-o 3 zile, timp in care am avut parte doar de iesiri la munte, in oras...
Am avut parte chiar si de petrecerea surpriza pe care o ratasem cand am plecat de acasa. Prietenii mei buni au considerat ca mai bine mai tarziu decat niciodata:)
Acum ne pregatim sa plecam in concediu la munte (peste 2 zile), doar eu cu sotul si puiutza, primul nostru concediu adevarat impreuna si 100% singuri:)
Fla (sotie si mamica fericita)
|
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
