|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Bilantz
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 09/03/2008 la 10:16
.:. 49540 vizionari
.. Exista 309 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Sint dezordonata de cand ma stiu. N-am fost niciodata omul care sa faca planuri, tabele, ordine in ganduri sau fapte. Parintii de multe ori mi-au spus ca sint haotica. Gluma familiei- care e mai mult adevar decat fantezie- e ca am fost "planificata" pe o furtuna la Snagov, si de aceea am "iesit" atit de furtunoasa. Tata mereu imi spune ca daca vreau sa vad cum e viata mea, nu am decat sa ma uit in posheta. Nu stiu cum sa-mi descriu geanta. E mai mult desaga, papornitza, geamantan. Colegii de servici m-au votat ca persoana favorita cu care sa fie naufagiati pe o insula. Nu, nu numai pt personalitatea mea superba(si modestia ce ma caracterizeaza ), si nu numai pt simtul umorului pe care il posed din abundenta(sanchi ), ci si pt simplul fapt ca am putea supravietui cel putin 2 luni cu continutul poshetei mele. Mai nou imi spun Mary Poppins, deoarece nu ar fi surprinsi sa gaseasca si o lampa in geanta mea poznasa .
Si cu toate astea, ma trezesc ca e prima data cand trebuie sa-mi planific viata...sau ce a mai ramas din ea. Nu din dorinta de a face asta. Doar din necesitate.
Nu mi-am batut joc de viata mea. Am fost "cuminte", prima relatie am avut-o la 25 de ani. Nu sint betiva- nici macar bautoare nu ma pot numi, de droguri nu m-am atins niciodata, de fumat m-am apucat - ca o tembela- la aproape 34 de ani. N-am facut rau nimanui, n-am inselat, n-am trishat, nu m-am bucurat de necazul altuia. Mi-am vazut de haosul meu, si mi-am facut deciziile, fie ele si pripite sau gresite, dar fara sa distrug viata altuia.
Am facut greseli destule, dar greseli pt care am platit eu. Nu mi-am inselat sotul niciodata, nu mi-am abandonat familia, nu am dat bir cu fugitii. De lashitate n-am suferit , chiar daca mi-a fost teama cateodata de ziua de maine.
Dar am devenit o mincinoasa. Din pacate, nu stiu cum sa fiu sincera cu sotul meu, cu familia mea. Colegii de servici stiu care e situatia, si nici eu nu inteleg de ce mi-a fost mai usor sa le impartasesc ceea ce se intampla cu mine, cand continui sa-mi mint familia, sa ocolesc adevarul, sa ma ascund de ei. Dar nu stiu cum sa stau cu ei de vorba, sa le spun ce si cum. Stiu sigur ca-mi e frica de reactia lor, de necazul si grija pe care le-as pune pe umerii lor. Mai usor e sa incerc sa o scot singura la capat...
Cred ca mai mult decat orice imi e frica de faptul ca adevarul i-ar distruge total, pe cand eu-de bine de rau- poate,poate pot sa vin de hac situatiei...
Inainte de Craciun, am fost la control, chiar la doctora care m-a ajutat la nasterea lui Alex. De cateva luni nu ma simt in apele mele... Analize peste analize, teste, si tot felul de "pareri"- las' ca totul e ok, dar ca sa fim siguri, hai sa mai facem o analiza." Si-nca una, si-nca una...
Si asa au gasit doua galme pe sanul stang.
-"Nu-s mari. Cate doua monezi de 25 centi"...
Pt. mine sant cat Casa Alba.
-Ce spuneti sa incercam tratament cu radiatii? "Chemotherapy?"
-"Cum sa nu?" Numai cheala nu ajunsesem.
-"Alt tratament mai putin drastic nu exista?"
- "Pai...exista... dar de ce sa luam o sansa?"
-"Pt ca asa sint eu, omul extremelor"
Si uite-asa m-au pus pe "pilule". Radiation pills. Adica..sint oleaca si radioactiva!!! Uite unde era Domnisoara Chernobyl!!! Cel putin nu imi va cade parul, nu voi varsa la ora fixa. Imi pot pastra slujba, viata mea va fi "normala"...pe cat se poate. Si nu trebuie sa spun familiei nimic...inca.
Tratament de 2 ori pe zi, dimineatza si seara, timp de 12 saptamani. Si apoi...cu Dumnezeu inainte.
Nu-mi e frica de moarte. Sincer nu-mi e. In comparatie cu soacra-mea, moartea cred ca ar fi floare la ureche. Dar imi e frica de ce as lasa in urma. Nu imi fac griji pt parinti. Chiar daca sint ingrijorata de faptul ca imbatranesc pe zi ce trece, si sint si bolnavi. O au pe Bleu, ea va avea grija de ei. Nici Bombonelu nu va ramane singur.Ii are pe ai mei, are familia lui. Mai devreme sau mai tarziu si-ar reface viata- dealtfel nici nu as accepta sa nu faca asta.
Singura frica pe care o am in suflet este pt Galusca mea. De ea mi se rupe sufletul, si ma trezesc noaptea plangand in pat. Am visat de-atitea ori prima ei zi de scoala, prima intalnire cu un baiat...ziua in care are sa fie mireasa. Si mereu am fost mai mult ca sigura ca voi fi si eu prezenta...
Nu vreau sa creasca fara mama, chiar daca va fi inconjurata de oameni ce o iubesc si au grija de ea.
Nu vreau sa creasca fara MINE. Eu i-am dat viata, eu am adus-o "aici", e de datoria mea sa fiu prezenta de-a lungul drumului. Eu sint "calauza" ei, bodyguard-ul, aghiotantul.
Cine o sa o ajute sa faca bastonashe? Cine o sa o invete alfabetul? Dar tabla inmultirii? Cand o sa urasca chimia- la fel cum a urat-o si mami a ei, cine o sa ii explice ce si cum???
Cine o sa-i stearga lacrimile cand o sa-i fringa inima primul baiat? Cine o s-o tina de mina prima data cand va pasi in societate? Cine o sa-i spuna despre "the birds and the bees"? Despre pasari si albine? Cine o sa-i explice de unde vin copiii? Cine o sa-i spuna adevarul, ca barza e doar de "umplutura"? Cine o sa o invete sa isi impleteasca parul? Cine o sa-i spuna ca nu e frumos sa dai in baieti- chiar daca e nevoie cateodata?
Si de aceea refuz sa mor. Sa ma las batuta.
Daca nu pt mine, daca nu pt sotul sau parintii mei, pt sora mea, pt EA. Pt bibica mea mica si furtunoasa. Ea are nevoie de mine mai mult decat am eu nevoie de viata mea...
Asa ca acum fac planuri. Nu neaparat de viitor. Dar totusi, planuri.
Bilantzul vietii mi l-am facut. Chiar daca e doar pe jumatate "rezolvat". Dar recunosc cu mana pe inima ca am avut o viata fericita, traita din plin, fara remuscari sau regrete.
Dar inca n-am terminat. Mai am multe de realizat. Si pina una alta, tre sa ma apuc din nou de chimie, ca-s cam uituca din fire. Si maine, poimaine vine Galushca la mine cu intrebarile de baraj...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
ellej
Tornada in actiune !!!
|
 Posted 14/03/08 @ 10:23
|
"Am 2 saptamani de concediu si o saptamana de zile personale- pe tot anul."
Asa de putin? Atunci chiar ca nu ma mai plang de serviciul meu, ca-l mânii pe Dumnezeu. Ar trebui totusi sa fie mai intelegatori.
Apropo de ingeras impielitat, cand eram mica, de vreo 2-3 ani, si cineva a spus "ce ingeras", famelia proprie si personala a raspuns la unison: "ingeras? poate drac impielitat!" Deci... se poate :)
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment. |
 |
|
|
miflore
Mamica Anei cea mai cea
|
Posted 14/03/08 @ 11:16
|
Olguta, deja esti pe drumul cel bun, sunt atatia prieteni care te sustin incat n-ai incotro! Eu stiu ca vei reusi, nu se poate altfel, si stii si tu chestia asta in adancul sufletului tau. Nu se negociaza nimic, se rezolva si gata, asa-i?
Esti o dama tare, nu te darama pe tine o amarata de boala! Sa fii increzatoare in puterile tale, noi suntem aici sa te sustinem, plange-te daca simti nevoia, vezi si tu suntem grupate pe continente ca sa te tinem in priza non-stop asa ca sanatate multa si curaj!
Si mai treci si tu pe la piticodromul nostru ca ai absenta nemotivata!
Ia spune-ne, ce-a mai facut Galusca azi?
Mihaela si Ana Maria
Poze AICI |
|
|
|
ralualexandrei
Closca sefa
|
Posted 14/03/08 @ 13:47
|
Zi de zi intru citesc si zambesc,stiu ca va venii vremea cand voi rade iar in hohote.Totul va fi bine pt ca tu esti o femeie puternica si nimeni si nimic n-o s-ti poata invinge pofta de viatza.Te iubesc Olgutza asa de departe si doar din poze  |
|
|
|
kristinutza
blonda, dar ma tratez.
|
Posted 14/03/08 @ 17:41
|
m-am codit mult sa-ti scriu... pt ca stiu ca e f greu sa sustin si sa incurajez pe cineva in situatia ta. bine, la tine e mai usor, dar asta doar pt ca esti tu un om deosebit  .
eu pot doar sa-mi amintesc cat de greu mi-a fost mie sa fiu bolnava (o boala acuta, dar in care statistica spunea ca am 5% sanse de supravietuire). la inceput n-am suportat sa vorbesc cu nimeni, nici poze cu copilul nu vroiam sa vad (am fost spitalizata), ca simteam ca mi se rupe inima. nu suportam sa ma vada in starea aia sotul, mama, tatal, prietenii.
asta a fost in prima faza. faza in care nici nu am vrut sa accept diagnosticul dat de medici.
apoi am inceput sa gasesc sprijin in cadrele medicale, am recapatat incredere in sot si in cei din jur care poate nu intelegeau cat de rau imi era, insa faceau tot posibilul sa ma ajute cumva.
asta a fost a doua faza, faza in care mi-am propus sa rezist. nu sa lupt, pt ca nu aveam putere. sa rezist si sa am incredere in sfaturile medicale.
apoi... tanjeam sa ma viziteze sotul si mama, ca sa pot plange, sa strig ca nu mai rezist. asta a fost a treia faza.
stii cum e vorba aia: "pregateste-te pt ce e mai rau si spera la ce e mai bine!". va fi greu, fff greu. mie mi-a fost. dar m-am incadrat in procentul norocos de 5%.
povesteste aici prin ce treci. vom incerca toate sa te ajutam, fiecare in felul ei.
la mine s-a gandit f multa lume, s-au rugat pt mine, mi-au trimis mesaje... a ajutat.
dar lupta am dat-o 50% singura, 50% pt sotul meu. pt ca ma iubeste f mult. si eu il iubesc enorm si m-am bazat mult pe el, am avut incredere ca atunci cand mi-a spus ca va fi bine, chiar va fi.
e mult prea dureros sa-mi amintesc, ma opresc aici.
ideea e ca... stiu ca ti-e greu si va fi si mai greu.
multa-multa sanatate iti urez! si putere! rabdare si vointa!
nu uita, cand vrei sa plangi... ai sotul, ai familia, ai prieteni! si ai voie sa plangi!
tin minte ce-mi spunea un doctor: "trebuie sa fii Xena, printesa razboinica!". iar eu raspundeam ca ala e un film american, eu trag mai spre rushi, ma simt ca Anna Karenina. si cu tot raul, greturile, durerile, operatiile... am reusit! daca ma vede cieva pe strada nu si-ar da seama prin ce am trecut. nici chiar mie nu-mi vine sa cred.
si mai vreau sa-ti spun ceva despre experienta mea: f greu credeam cand mi-era rau si trebuia sa suport tot felul de proceduri medicale ca voi mai avea o viata normala dupa aceea. ajunsesem dupa 3 luni sa cred ca viata mea nu mai are niciun rost. nici nu mi-o mai doream. mi-era prea greu. noroc cu sotul care ma vroia in viata si-mi spunea asta de o mie de ori pe zi. iar dupa ce mi-am revenit... nu mai inteleg cum de as fi fost gata sa renunt la viata. pt ca traiesc si e minunat! cele 5-6 luni de chin par acum ataaaat de scurte in comparatie cu o VIATA intreaga!
iti doresc o viata lunga si frumoasa! sa fii SANATOASA!
te pupa Anna Karenina . fii tu Xena, fii Olga, fii ce poti, FII ORICE, numai rezista! lasa timpul sa treaca, fii inteleapta si priveste incercarea asta ca pe o simpla batalie, una pe care trebuia s-o dai la un moment dat si bucura-te ca a venit in momentul in care ai o familie, ai un copil, ai prieteni. priveste catre viata normala care te asteapta dupa batalie. vei avea cicatrici, dar vei trai!
mi-am mai amintit o faza: acelasi doctor de care am mai povestit mi-a facut la un moment dat niste cusaturi pe viu pe un umar. mi-a spus ca o sa ma doara, dar apoi voi putea impresiona pe toti prietenii cu povestea asta. ma uitam atunci la el ca la un calau. acum, ghici: dau pe spate pe oricine cand povestesc si arat cicatricile  .
cicatrici vor ramane poate si fizice, si sufletesti, dar vei fi tot tu, cu prietenii adevarati langa tine, apreciind mai mult viata.
sunt prin zona, scrie aici cand poti, iar noi vom fi cu tine pana cand reusesti!
cristina, mama de radu (09.10.2005) |
|
|
|
alintaroma
membru junior
|
Posted 14/03/08 @ 20:08
|
quote:
Originally posted by olguta12
Alintaroma- W. Michigan? Ahhh...sintem vecine. Mai bine vezi daca poti sa-ti faci timp prin august sa tragi o fuga pina la Niagara... sa ne intalnim cu Eliza- "intalnire DC in strainatate"- eh, ALA subiect de blog
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Da mai Olguta suntem vecine
Iar pentru intilneala de la Niagara raspund prezent de pe acum , si asa vroia soata mea sa mai mergem o data si eu cam strimbam din nas dar acum sunt convinsa ca Niagara va avea alt farmec in prezenta ta  . Iar pe husband il las sa creada ca o fac de dragul lui
Noi mai fusem in "sat" la tine cind ne cautam masina dar nu te descoperisem pe atunci.
Te tzuc dulce
Happiness keeps you Sweet,
Trials keep You Strong, Sorrows keep You Human,
Failures keeps You
Humble,
Success keeps You Glowing,
But Only God keeps You Going
|
|
|
|
valentinag
mama natura
|
Posted 14/03/08 @ 23:07
|
Ma indoiesc ca o persoana care a trecut peste lagar,peste prietenul M,peste prietenul G si mama lui,peste caruta spre California,nu o sa treaca peste o nenorocita de boala!Trebuie sa treci si o sa treci,pentru tine,pentru ai tai si pentru noi!
Te astept la scris experiente de viata in ceea ce priveste emigrarea,asa cum iti sade bine!
it tin pumnii!
"La vita e bella"
De mancare
Iarna pe ulita
|
|
|
|
alba
membru matur
|
Posted 14/03/08 @ 23:50
|
Si eu o iubesc pe Olguta Medelenilor din toata inima,dar tu draga mea esti MULT mai puternica ca ea... dar nici nu se poate altfel pentru ca tu esti MAMA...de aceea nu ma indoiesc nicio clipa ca n-o sa fie bine.Fii tare si lupta,alta solutie nici nu exista,orice mama din lume,asta ar face.
Doamne ajuta
Alba,mami de
Darian Valeriu *17.09.1999
https://fotoalbum.web.de/gast/corinastella/Darian
&
Cassian Teodor *04.06.2005
https://fotoalbum.web.de/gast/corinastella/Cassian
|
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 15/03/08 @ 16:46
|
Ieri am primit un PM- mesaj privat- de la Ralupisi. Si am rugat-o sa ma lase sa-l postez aici. Buna si intelegatoare ca de obicei, a fost de acord... il redau aici in intregime
Buna Olguta.
Scuze ca intru asa nepoftita pe usa din dos, dar mi-s nitelus rusinoasa azi.
Ieri am avut un moment poetic la munca. Pe la pauza de pranz asa, vine sefu la mine si ma bate pe umar gingas, si cu o privire de parinte ingrijorat ma intreaba: Are you OK? La care subsemnata, scotandu-si fata plina de lacrimi dintr-un servetel/fata de masa raspunde printre sughituri: Sorry boss, I was actually
laughing! Si asta din cauza blogurilor tale. Eu mi-s nitel mai inceata si abia acu ceva zile le-am descoperit.
Dar azi s-au schimbat lucrurile cand ti-am citit ultimul blog. FATO, lasa prostiile si pune mana pe treaba! Si ce daca iti cade parul? Exista peruci si apoi, creste la loc!!!. Si ce daca ramai fara una bucata san? Si ala se poate pune la loc. (si uneori cu rezultate mult mai bune decat a dat mama natura). Important e ca dupa luni de tarat prin spitale si zacut prin casa ca o matza bleaga, poti sa iti continui planurile pentru mult anticipata nunta a Galustii, si tot ce iti mai doreste tie inimioara. Incearca sa accepti tratamentele care ti se ofera. Fara sa fiu nesimtitoare fata de sistemul medical romanesc, nu uita ca NU esti in Rom (unde viata ta depinde de bunavointa unui tampit de doctor ramolit, sau de marimea buzunarului tau) ci intr-o tara unde doctori s-ar parea ca chiar stiu ce fac. Acolo chiar le pasa daca traiesti sau nu (chiar daca este din motive pur statistice)
Stiu ca esti inundata de binevoitori care toti te-au inecat in sfaturi, dar daca vrei sa vorbesti cu cineva care tocmai ce-a terminat un astfel de tratement acu vre-o doua luni, scrie-mi. Putem vorbi pe Yahoo Mesenger sau pe Skype (daca ai auzit de ei nu-s asa populari ca Yahoo). Daca vrei sa putem sa ne auzim si la tel
Multa sanatate si
welcome to the club!
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 15/03/08 @ 19:01
|
Si oricat as incerca sa fiu "tare", de fiecare data cand intru aici sau primesc un mesaj nou in mail, pe Yahoo, sau mai stiu eu cum, plang de parca-s o chiuveta stricata. Realizez totusi, ca-s lacrimi "fericite"- daca le pot numi astfel. Plang si ma gudur toata ca un caniche in fatza unei fripturi.
Sint ferm convinsa ca sinteti mai puternice si mai strashnice decat orice tratament posibil. Zilnic caut sa zambesc din orice intamplare , sa rid, sa nu fiu la "zero" psihic. Mirela ma ajuta ENORM cu emailurile si mesajele ei, Ocebine si ea cu emailurile haioase, apoi toate fetele de aici care intr-adevar ma sustin mai mult si mai bine decat o intreaga armata de tatari voinici si razboinici.
Chiar n-am sa ma pot revansa vreodata fatza de voi. O sa-mi a tot restul vietii sa fac asta... Intrebarea este..cum?
Eliza...n-are importanta cand ajungi aici. Tu sa-mi spui cu vreo saptamana, doua inainte, si venim calare pe matura daca e nevoie... de ajuns ajungem . De-abia astept sa te vaz .
Alintaroma- esti de-a mea..si eu la fel procedez cu soatza...il las sa creada ca el are ideile "strashnice"... . Si noi doream sa mergem la Niagara din nou, dar de data aceasta si cu galusca, ca sa se mai "preumble" si ea prin vecini.
Deocamdata sint cam suparata pe ea (slava Domnului ca e la "mamaie buni Geta" weekendul acesta!!) pt ca a invatzat-o socrul meu sa scuipe , si scuipa tot ce prinde(in special pe noi). Scuipa cum isi scuipa Margealtu' semintzele.
Kristinutza- adica pardon!- Anna karenina- ma tot gandeam cum tocmai tu n-ai "dat" pe aici...si acum am inteles de ce...si iti multumesc pt ca ti-ai impartasit gandurile cu noi . Ai sa razi...dar la munca mi se spune Xena... asa ca...sint pe calea cea buna.
ok... ma opresc aici, deoarece tre sa-mi iau babacii si sa-i scot la plimbare... o treaba buna? se pare ca imi cumpara Bombonelu casa ... Ne mutam la "moshie"..departe de tot si toate, exact asa cum mi-am dorit de la inceputul anului... alt vis implinit.Doamne-ajuta!!! Sper sa se adevereasca!!!
Pup toata ceata de nebune
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
|
|
|
marumiha
membru junior
|
Posted 15/03/08 @ 19:59
|
Olguta, nu stiu ce cuvinte sėnt potrivite atunci cėnd afli vesti de genul acesta .Am aflat acum ,pt. ca am avut prob.cu calculatorul si ėn ultimul timp nu am reusit sa intru pe forum ,ėmi pare nespus de rau dar sėnt sigura ca totul o sa fie bine mai ales ca medicina a facut si va face ėn continuare miracole si unde locuiesti tu posibilitatile de a face tratamente eficiente nu lipsesc.Olguta si pėna la urma tu ne-ai demonstrat-o de nenumatate ori ca esti cea mai puternica ,ai o tarie de caracter greu de ėntėlnit esti o forta a naturii.Cėteodata sėntem pusi la ėncercare si din pacate viata nu ne ofera numai bucurii si momente placute dar cu ajutorul lui Dumnezeu trebuie sa luptam si sa trecem si peste momentele mai grele.Tu momente dificile din cėte ai povestit, de mititica ,ai avut destule si ai stiut cum sa le ėnfrunti asa ca demonstreaza-ne ėnca o data ca esti aceeasi Olguta puternica dėntotdeauna chiar daca acesta e un moment destul de delicat al vietii tale.Eu te admir mult,mult de tot si-ti sėnt alaturi cu orice si oricėnd.
Poze |
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
