|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Bilantz
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 09/03/2008 la 10:16
.:. 49883 vizionari
.. Exista 309 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Sint dezordonata de cand ma stiu. N-am fost niciodata omul care sa faca planuri, tabele, ordine in ganduri sau fapte. Parintii de multe ori mi-au spus ca sint haotica. Gluma familiei- care e mai mult adevar decat fantezie- e ca am fost "planificata" pe o furtuna la Snagov, si de aceea am "iesit" atit de furtunoasa. Tata mereu imi spune ca daca vreau sa vad cum e viata mea, nu am decat sa ma uit in posheta. Nu stiu cum sa-mi descriu geanta. E mai mult desaga, papornitza, geamantan. Colegii de servici m-au votat ca persoana favorita cu care sa fie naufagiati pe o insula. Nu, nu numai pt personalitatea mea superba(si modestia ce ma caracterizeaza ), si nu numai pt simtul umorului pe care il posed din abundenta(sanchi ), ci si pt simplul fapt ca am putea supravietui cel putin 2 luni cu continutul poshetei mele. Mai nou imi spun Mary Poppins, deoarece nu ar fi surprinsi sa gaseasca si o lampa in geanta mea poznasa .
Si cu toate astea, ma trezesc ca e prima data cand trebuie sa-mi planific viata...sau ce a mai ramas din ea. Nu din dorinta de a face asta. Doar din necesitate.
Nu mi-am batut joc de viata mea. Am fost "cuminte", prima relatie am avut-o la 25 de ani. Nu sint betiva- nici macar bautoare nu ma pot numi, de droguri nu m-am atins niciodata, de fumat m-am apucat - ca o tembela- la aproape 34 de ani. N-am facut rau nimanui, n-am inselat, n-am trishat, nu m-am bucurat de necazul altuia. Mi-am vazut de haosul meu, si mi-am facut deciziile, fie ele si pripite sau gresite, dar fara sa distrug viata altuia.
Am facut greseli destule, dar greseli pt care am platit eu. Nu mi-am inselat sotul niciodata, nu mi-am abandonat familia, nu am dat bir cu fugitii. De lashitate n-am suferit , chiar daca mi-a fost teama cateodata de ziua de maine.
Dar am devenit o mincinoasa. Din pacate, nu stiu cum sa fiu sincera cu sotul meu, cu familia mea. Colegii de servici stiu care e situatia, si nici eu nu inteleg de ce mi-a fost mai usor sa le impartasesc ceea ce se intampla cu mine, cand continui sa-mi mint familia, sa ocolesc adevarul, sa ma ascund de ei. Dar nu stiu cum sa stau cu ei de vorba, sa le spun ce si cum. Stiu sigur ca-mi e frica de reactia lor, de necazul si grija pe care le-as pune pe umerii lor. Mai usor e sa incerc sa o scot singura la capat...
Cred ca mai mult decat orice imi e frica de faptul ca adevarul i-ar distruge total, pe cand eu-de bine de rau- poate,poate pot sa vin de hac situatiei...
Inainte de Craciun, am fost la control, chiar la doctora care m-a ajutat la nasterea lui Alex. De cateva luni nu ma simt in apele mele... Analize peste analize, teste, si tot felul de "pareri"- las' ca totul e ok, dar ca sa fim siguri, hai sa mai facem o analiza." Si-nca una, si-nca una...
Si asa au gasit doua galme pe sanul stang.
-"Nu-s mari. Cate doua monezi de 25 centi"...
Pt. mine sant cat Casa Alba.
-Ce spuneti sa incercam tratament cu radiatii? "Chemotherapy?"
-"Cum sa nu?" Numai cheala nu ajunsesem.
-"Alt tratament mai putin drastic nu exista?"
- "Pai...exista... dar de ce sa luam o sansa?"
-"Pt ca asa sint eu, omul extremelor"
Si uite-asa m-au pus pe "pilule". Radiation pills. Adica..sint oleaca si radioactiva!!! Uite unde era Domnisoara Chernobyl!!! Cel putin nu imi va cade parul, nu voi varsa la ora fixa. Imi pot pastra slujba, viata mea va fi "normala"...pe cat se poate. Si nu trebuie sa spun familiei nimic...inca.
Tratament de 2 ori pe zi, dimineatza si seara, timp de 12 saptamani. Si apoi...cu Dumnezeu inainte.
Nu-mi e frica de moarte. Sincer nu-mi e. In comparatie cu soacra-mea, moartea cred ca ar fi floare la ureche. Dar imi e frica de ce as lasa in urma. Nu imi fac griji pt parinti. Chiar daca sint ingrijorata de faptul ca imbatranesc pe zi ce trece, si sint si bolnavi. O au pe Bleu, ea va avea grija de ei. Nici Bombonelu nu va ramane singur.Ii are pe ai mei, are familia lui. Mai devreme sau mai tarziu si-ar reface viata- dealtfel nici nu as accepta sa nu faca asta.
Singura frica pe care o am in suflet este pt Galusca mea. De ea mi se rupe sufletul, si ma trezesc noaptea plangand in pat. Am visat de-atitea ori prima ei zi de scoala, prima intalnire cu un baiat...ziua in care are sa fie mireasa. Si mereu am fost mai mult ca sigura ca voi fi si eu prezenta...
Nu vreau sa creasca fara mama, chiar daca va fi inconjurata de oameni ce o iubesc si au grija de ea.
Nu vreau sa creasca fara MINE. Eu i-am dat viata, eu am adus-o "aici", e de datoria mea sa fiu prezenta de-a lungul drumului. Eu sint "calauza" ei, bodyguard-ul, aghiotantul.
Cine o sa o ajute sa faca bastonashe? Cine o sa o invete alfabetul? Dar tabla inmultirii? Cand o sa urasca chimia- la fel cum a urat-o si mami a ei, cine o sa ii explice ce si cum???
Cine o sa-i stearga lacrimile cand o sa-i fringa inima primul baiat? Cine o s-o tina de mina prima data cand va pasi in societate? Cine o sa-i spuna despre "the birds and the bees"? Despre pasari si albine? Cine o sa-i explice de unde vin copiii? Cine o sa-i spuna adevarul, ca barza e doar de "umplutura"? Cine o sa o invete sa isi impleteasca parul? Cine o sa-i spuna ca nu e frumos sa dai in baieti- chiar daca e nevoie cateodata?
Si de aceea refuz sa mor. Sa ma las batuta.
Daca nu pt mine, daca nu pt sotul sau parintii mei, pt sora mea, pt EA. Pt bibica mea mica si furtunoasa. Ea are nevoie de mine mai mult decat am eu nevoie de viata mea...
Asa ca acum fac planuri. Nu neaparat de viitor. Dar totusi, planuri.
Bilantzul vietii mi l-am facut. Chiar daca e doar pe jumatate "rezolvat". Dar recunosc cu mana pe inima ca am avut o viata fericita, traita din plin, fara remuscari sau regrete.
Dar inca n-am terminat. Mai am multe de realizat. Si pina una alta, tre sa ma apuc din nou de chimie, ca-s cam uituca din fire. Si maine, poimaine vine Galushca la mine cu intrebarile de baraj...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
l_carmen2003
membru senior
|
 Posted 18/03/08 @ 10:59
|
Eu stiu ca TOTUL va fi BINE pana la urma! Ai 4 luni de lupta dar vei reusi! Suntem langa tine! LUPTA!
Esti puternica si vei reusi sa invingi! Pentru Galusca mica... Pentru Bombonelu', sotul tau... pentru cei dragi! Pentru TINE.
Stim asta...
Va fi bine, si simplul fapt ca ai inceput sa faci planuri inseamna ca trebuie sa te tii de ele!
"La plus belle russe de diable est celle de nous persouade qu'il n'existe pas" - Baudelaire |
 |
|
|
alintaroma
membru junior
|
Posted 18/03/08 @ 15:08
|
Pup Olguta frumoasa  pe crestet.
Spuneai ca te rogi la Doamne-Doamne sa reusesti in lupta ta. Ei bine noi suntem corul din spatele tau  si crezi ca poate ramine Dumnezeu indiferent la asemenea galagie ? :0)
Eu nu cred !
Vede ca noi toti inca avem nevoie de tine  (asta sa nu zic de piscoata number one)
Iar cit despre Niagara spun un singur lucru : Pazea ca venim!!!!!
PS ... esti pe prima pagina la generale ... asta daca n-ai stiut 
Happiness keeps you Sweet,
Trials keep You Strong, Sorrows keep You Human,
Failures keeps You
Humble,
Success keeps You Glowing,
But Only God keeps You Going
|
|
|
|
Denisam
blessed mommy
|
Posted 18/03/08 @ 16:04
|
Iubita- esti nu numai frumoasa in exterior si in interior,dar imi place ca LUPTZI,ESTI AMBITIOASA SI AI RAMAS CU SIMTZUL UMORULUI LA LIMITE NORMALEE!Suntemlingatine si stim ca vei reusi, poate chiar mai repede de 4luni iar MAMA TA te va iubi si sprijini,si ajuta in continuare ca orice mama -doar asta faci tu pt D-ra Piscot,nu-i asa?
Te pup si sunt alaturi de tine in tot ce inteprinzi(sa stii ca semnificatzia cuvintelor e mai profunda,dar nu am talentul tau de a exprima exact sentimentele mele pt tine).
Denisa  'de Emma Andreea (17 Ian.2006)si Mark Alex(5 Iulie 2007)
Zambeste, si maine e o zi!
|
|
|
|
maru
Are we there yet?
|
Posted 18/03/08 @ 16:41
|
draga noastra, pai deja am marcat in calendar, intalnire la Niagara, pe partea canadiana, ca, cu mandria de rigoare, cascada noastra e mai mare decat a voastra! sac!
cat despre siluete si celelalte, uffff, iarna asta ma ingrasa deplin, ma apuca depresia cand vad alba afara, am ajuns sa port ochelarii de soare si inauntru, ca un orb fara caine si baston, de frica ca daca ii scot vad alb! nu mai suport nici albul peretilor...
Doamne'ajuta!
POZE
http://maru-incotro.blogspot.com/ |
|
|
|
roxanal
femeie fatala :)
|
Posted 18/03/08 @ 20:32
|
Draga Olgutza, mi-as dorii sa am si eu simtul umorului care il ai tu..si mi-as dorii..sa nu existe suferinta, sa nu trebuiasca sa te intrebvi de ce? cu ce-ai gresit, tu, eu, ea, el, sa treci prin asa ceva?nu stiu
eu iti doresc doar sa reusesti..daca nu ptr tine, daca nu ptr sot, daca nu ptr sora, daca nu ptr parinti..ei bine..ptr Alex, galusca ta...te pup si iti doresc numai bine..NUMAI bine
tati si printesele : http://thumb0.webshots.net/t/57/557/3/38/46/2943338460092654700KuUueE_th.jpg
nasterea Ioanei Teodora : http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=87474
|
|
|
|
olguta12
Voi invinge!
|
Posted 19/03/08 @ 02:17
|
Azi ma preumblam pe DC...incercam sa gasesc data cand am intrat prima data pe site, ca sa o ajut pe Mirela cu datele respective . Si in loc sa aflu ceva concret, am dat peste un blog " a murit Laura"... l-am citit pt a doua oara. Prima data, acum aproape un an si jumatate cand l-am citit prima data, n-am facut decat sa plang, si sa incerc sa inteleg durerea familiei ei, prietenilor, durerea celor care o cunoscusera. La vremea aceea- ca si acum- nu mi-am permis sa scriu ceva sau sa comentez. Nu am cunoscut-o, dar faptul ca si-a dat viata ca sa aduca pe lume o galusca mica, mi-a frant sufletul.
Apoi am dat peste subiectul despre Florys, si faptul ca s-a stins din viata, si a lasat in urma ei doi copii, un sot, mama, surori, si o multime de oameni care au cunoscut-o si au indragit-o.
Azi am plans din alte motive.
Frica si spaima care m-au cuprins, ca intr-o buna zi s-ar putea sa se scrie si despre mine asa ceva. Sa ajung o amintire, si o parere de rau. Si refuz sa accept o astfel de soarta. Nu concep sa raman doar pe monitor.
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT |
|
|
|
miereamara
Gator Mom
|
Posted 19/03/08 @ 02:45
|
Olguta, nu-ti mai face astfel de ganduri! Mai bine intra la Zona Zoster si o sa te distrezi pe rupte!
Acum vorbind serios, ai grija de tine si fii tare. Te imbratisez cu drag!
“Vietile noastre se incheie in ziua cand ramanem tacuti in privinta lucrurilor care conteaza.”
Martin Luther King Jr.
www.eklipsse.net/gallery/main.php" target="_blank">Fine Art Photography
www.flickr.com/photos/14984866@N07/" target="_blank"> Photo Album
|
|
|
|
Donia
membru de baza
|
Posted 19/03/08 @ 02:55
(Edited 19/03/08 @ 02:59)
|
Draga Olguta, ai dreptul la orice frici si spaime, la orice emotii si reactii. Si cred ca ai trecut prin multe si inca vei mai trece, prin soc, prin furie, prin tristete, prin amorteala, prin revolta, prin negare... si de cele mai multe ori prin acceptare, acceptare rationala, ca de una emotionala nu stiu daca poate fi vorba. Atata timp cat mai ai inca atatea de infaptuit nu cred ca poti sa accepti senin ca te-a lovit o boala atat de serioasa, insa rational stii ca nu ai altceva de facut decat sa mergi inainte, sa lupti si sa invingi.
Nu stiu daca ai cu cine sa vorbesti despre momentele tale de slabiciune... imi imaginez ca pe sotul tau vrei sa il protejezi, pe mama la fel, pe sora ta la fel... dar aici pe blogul tau poti sa scrii orice, noi te ascultam si nu te certam daca vrei sa iei o pauza in care sa te plangi putin. Noi stim ca dupa o mica pauza tu iti revii si pornesti iar la lupta, ca ai de acum un obiectiv foarte serios si te-ai inarmat cat de bine ai putut pentru lupta asta.
Eu as vrea sa iti ofer inca o arma... sau un scut, cum vrei sa o iei. Scriai ca ai dureri si nu vrei sa iei calmante pentru ca simti ca deja iei prea multe medicamente. Gandeste-te la un lucru, insa. Corpul tau e acum foarte ocupat sa lupte cu cancerul, nu il fa sa lupte si cu durerea. In timp durerea poate sa duca la alte probleme, la insomnii, la scaderea poftei de mancare, la depresie, la o stare de epuizare permanenta... nu-i asa ca nu iti doresti asa ceva? Daca doctorii ti-au prescris calmante ia-le, sunt aliatele tale acum. Ai nevoie sa fii fara dureri, pentru ca ai si un servici caruia trebuie sa ii faci fata, iar acasa te asteapta micuta ta pentru care doresti din nou sa fii in forma, nu? Nu te gandi la calmante ca la droguri, insa acum organismul tau are nevoie de ajutor, nu-l refuza.
Te imbratisez si sper ca nu te-a deranjat mesajul meu... nu intr-atat incat sa ma excluzi de la Niagara... sunt la o jumatate de ora, pot sa va astept la granita cu paine si sare :))
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat. |
|
|
|
adi2003
Lost in Paradise
|
Posted 19/03/08 @ 07:32
(Edited 19/03/08 @ 07:35)
|
Olguta, uita-te la mesajul de sub numele tau, daca e cazul si de 50 ori pe zi. Te va ajuta.
Album 1 + Album 2 |
|
|
|
eLaura
membru incepator
|
Posted 19/03/08 @ 09:24
|
Olguta, nu ai sa ramai doar pe monitor cata vreme ai sa vrei/simti/stii ca e un episod al serialului care e viata :) o sa se termine asta, o sa urmeze altul. Si-apoi gandeste-te cati se roaga sa ramai tu IN FATA monitorului!!! Doamne-ajuta!
Laura, mama mandra de Cati drag! :) |
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
