|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Bilantz
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 09/03/2008 la 10:16
.:. 49720 vizionari
.. Exista 309 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Sint dezordonata de cand ma stiu. N-am fost niciodata omul care sa faca planuri, tabele, ordine in ganduri sau fapte. Parintii de multe ori mi-au spus ca sint haotica. Gluma familiei- care e mai mult adevar decat fantezie- e ca am fost "planificata" pe o furtuna la Snagov, si de aceea am "iesit" atit de furtunoasa. Tata mereu imi spune ca daca vreau sa vad cum e viata mea, nu am decat sa ma uit in posheta. Nu stiu cum sa-mi descriu geanta. E mai mult desaga, papornitza, geamantan. Colegii de servici m-au votat ca persoana favorita cu care sa fie naufagiati pe o insula. Nu, nu numai pt personalitatea mea superba(si modestia ce ma caracterizeaza ), si nu numai pt simtul umorului pe care il posed din abundenta(sanchi ), ci si pt simplul fapt ca am putea supravietui cel putin 2 luni cu continutul poshetei mele. Mai nou imi spun Mary Poppins, deoarece nu ar fi surprinsi sa gaseasca si o lampa in geanta mea poznasa .
Si cu toate astea, ma trezesc ca e prima data cand trebuie sa-mi planific viata...sau ce a mai ramas din ea. Nu din dorinta de a face asta. Doar din necesitate.
Nu mi-am batut joc de viata mea. Am fost "cuminte", prima relatie am avut-o la 25 de ani. Nu sint betiva- nici macar bautoare nu ma pot numi, de droguri nu m-am atins niciodata, de fumat m-am apucat - ca o tembela- la aproape 34 de ani. N-am facut rau nimanui, n-am inselat, n-am trishat, nu m-am bucurat de necazul altuia. Mi-am vazut de haosul meu, si mi-am facut deciziile, fie ele si pripite sau gresite, dar fara sa distrug viata altuia.
Am facut greseli destule, dar greseli pt care am platit eu. Nu mi-am inselat sotul niciodata, nu mi-am abandonat familia, nu am dat bir cu fugitii. De lashitate n-am suferit , chiar daca mi-a fost teama cateodata de ziua de maine.
Dar am devenit o mincinoasa. Din pacate, nu stiu cum sa fiu sincera cu sotul meu, cu familia mea. Colegii de servici stiu care e situatia, si nici eu nu inteleg de ce mi-a fost mai usor sa le impartasesc ceea ce se intampla cu mine, cand continui sa-mi mint familia, sa ocolesc adevarul, sa ma ascund de ei. Dar nu stiu cum sa stau cu ei de vorba, sa le spun ce si cum. Stiu sigur ca-mi e frica de reactia lor, de necazul si grija pe care le-as pune pe umerii lor. Mai usor e sa incerc sa o scot singura la capat...
Cred ca mai mult decat orice imi e frica de faptul ca adevarul i-ar distruge total, pe cand eu-de bine de rau- poate,poate pot sa vin de hac situatiei...
Inainte de Craciun, am fost la control, chiar la doctora care m-a ajutat la nasterea lui Alex. De cateva luni nu ma simt in apele mele... Analize peste analize, teste, si tot felul de "pareri"- las' ca totul e ok, dar ca sa fim siguri, hai sa mai facem o analiza." Si-nca una, si-nca una...
Si asa au gasit doua galme pe sanul stang.
-"Nu-s mari. Cate doua monezi de 25 centi"...
Pt. mine sant cat Casa Alba.
-Ce spuneti sa incercam tratament cu radiatii? "Chemotherapy?"
-"Cum sa nu?" Numai cheala nu ajunsesem.
-"Alt tratament mai putin drastic nu exista?"
- "Pai...exista... dar de ce sa luam o sansa?"
-"Pt ca asa sint eu, omul extremelor"
Si uite-asa m-au pus pe "pilule". Radiation pills. Adica..sint oleaca si radioactiva!!! Uite unde era Domnisoara Chernobyl!!! Cel putin nu imi va cade parul, nu voi varsa la ora fixa. Imi pot pastra slujba, viata mea va fi "normala"...pe cat se poate. Si nu trebuie sa spun familiei nimic...inca.
Tratament de 2 ori pe zi, dimineatza si seara, timp de 12 saptamani. Si apoi...cu Dumnezeu inainte.
Nu-mi e frica de moarte. Sincer nu-mi e. In comparatie cu soacra-mea, moartea cred ca ar fi floare la ureche. Dar imi e frica de ce as lasa in urma. Nu imi fac griji pt parinti. Chiar daca sint ingrijorata de faptul ca imbatranesc pe zi ce trece, si sint si bolnavi. O au pe Bleu, ea va avea grija de ei. Nici Bombonelu nu va ramane singur.Ii are pe ai mei, are familia lui. Mai devreme sau mai tarziu si-ar reface viata- dealtfel nici nu as accepta sa nu faca asta.
Singura frica pe care o am in suflet este pt Galusca mea. De ea mi se rupe sufletul, si ma trezesc noaptea plangand in pat. Am visat de-atitea ori prima ei zi de scoala, prima intalnire cu un baiat...ziua in care are sa fie mireasa. Si mereu am fost mai mult ca sigura ca voi fi si eu prezenta...
Nu vreau sa creasca fara mama, chiar daca va fi inconjurata de oameni ce o iubesc si au grija de ea.
Nu vreau sa creasca fara MINE. Eu i-am dat viata, eu am adus-o "aici", e de datoria mea sa fiu prezenta de-a lungul drumului. Eu sint "calauza" ei, bodyguard-ul, aghiotantul.
Cine o sa o ajute sa faca bastonashe? Cine o sa o invete alfabetul? Dar tabla inmultirii? Cand o sa urasca chimia- la fel cum a urat-o si mami a ei, cine o sa ii explice ce si cum???
Cine o sa-i stearga lacrimile cand o sa-i fringa inima primul baiat? Cine o s-o tina de mina prima data cand va pasi in societate? Cine o sa-i spuna despre "the birds and the bees"? Despre pasari si albine? Cine o sa-i explice de unde vin copiii? Cine o sa-i spuna adevarul, ca barza e doar de "umplutura"? Cine o sa o invete sa isi impleteasca parul? Cine o sa-i spuna ca nu e frumos sa dai in baieti- chiar daca e nevoie cateodata?
Si de aceea refuz sa mor. Sa ma las batuta.
Daca nu pt mine, daca nu pt sotul sau parintii mei, pt sora mea, pt EA. Pt bibica mea mica si furtunoasa. Ea are nevoie de mine mai mult decat am eu nevoie de viata mea...
Asa ca acum fac planuri. Nu neaparat de viitor. Dar totusi, planuri.
Bilantzul vietii mi l-am facut. Chiar daca e doar pe jumatate "rezolvat". Dar recunosc cu mana pe inima ca am avut o viata fericita, traita din plin, fara remuscari sau regrete.
Dar inca n-am terminat. Mai am multe de realizat. Si pina una alta, tre sa ma apuc din nou de chimie, ca-s cam uituca din fire. Si maine, poimaine vine Galushca la mine cu intrebarile de baraj...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
adi2003
Lost in Paradise
|
 Posted 16/03/08 @ 22:15
|
Olguta, va fi bine, ai incredere.
Tu vei reusi sa treci peste orice obstacol numai cu optimismul si voiosia ta.
Album 1 + Album 2 |
 |
|
|
anky
Mind, body & soul
|
Posted 16/03/08 @ 22:23
|
Olguta,KEEP UP !!! sint sigura ca vei trece cu bine peste asta,v-a fi bine,ai rabdare.Dumnezeu sa te aibe in paza.
Anca,mami de doi nazdravani
|
|
|
|
violeta70
membru junior
|
Posted 16/03/08 @ 22:40
|
Olguta trebuie sa lupti, sa fi tare. Nu pentru tine, ci pentru familia ta, pentru copilul tau. Pentru acest ingeras care exista in viata voastra. Dumnezeu este cu voi si te va ajuta sa lupti. Sanatate multa si ai grija de tine. Ne rugam pentru tine 
Violeta
P.S.: nu crezi ca ar fi mai usor sa treci prin aceasta experienta daca familia ta ar stii? |
|
|
|
ELIZA MIRON
membru incepator
|
Posted 16/03/08 @ 23:15
(Edited 16/03/08 @ 23:15)
|
Intru in fiecare zi, dar n-am sa-ti mai scriu aici nimic, ma gandesc ca o sa ia avant puternic productia de servetele in America.Dar ma gandesc in fiecare seara cand imi imbratisez copilul la tine si la galushca ta. |
|
|
|
Elise
adrift :)
|
Posted 17/03/08 @ 08:12
|
Olgutza,
iti tot citesc mesajele, nu stiu ce as putea sa spun in plus fata de ce s-a spus deja.
Iti spun doar ca trebuie sa te uiti la Galushka ta si sa iti dai seama ca TU trebuie sa o inveti sa lupte, pe tine te are drept model - ce vede la tine, asta o sa faca.
Si cred ca o mama care trece val-vartej si decapiteaza toate problemele dintr-o lovitura  ar fi un model potrivit pentru Galushcutza.:)
Asa cred eu, uitindu-ma la poza ei, cu nasucul in vint :)
Elise & BBLisa |
|
|
|
eLaura
membru incepator
|
Posted 17/03/08 @ 09:50
|
O sa treaca toate si o sa fie bine!
Laura, mama mandra de Cati drag! :) |
|
|
|
hcclara
membru matur
|
Posted 17/03/08 @ 10:33
|
Olgutza, D-zeu sa-ti dea sanatate si viata lunga, sa-ti vezi Galushca mare si implinita, sa fii alaturi de ea in fiecare clipa! ti-am citit cu drag postarile cand te intalneam pe la unele topicuri, ma rog pentru tine si te imbratisez cu drag, Claudia
Claudia
|
|
|
|
ralu pisi
nou venit
|
Posted 17/03/08 @ 12:09
|
Ce mai faci Olguta, cum te mai simti? Uite, daca vrei sa mai jelesti nitel e un subiect deschis pe Femina Intim despre cancerul la san (ii zice "Cancerul la san - niciodata nu e prea devreme") Este special pentru clubul nostru exclusivist.
Avertizare: pe alocuri, a se gusta cu sare si piper! (Imi cer scuze daca mi-s nesimtitoare). Multa sanatate. Te pupic
|
|
|
|
mephala30
Take it!
|
Posted 17/03/08 @ 12:56
|
sunt multe de ce-uri la care nu avem raspuns...
Crede in Dumnezeu si lasa-te in grija Lui.
|
|
|
|
donna79
iubesc doi ochi albastri
|
Posted 17/03/08 @ 14:17
|
Buna Olguta.
Eu sunt o persoana din umbra care savureaza pataniile d-rei Pishcot. Nu o sa-ti repet incurajarile fetelor,vreau doar sa-ti spun ca am avut cazuri similare in familie (2) si s-au depasit cu succes! si ca esti datoare sa te lupti cu toata forta pentru ca d-a Pishcotel are nevoie de tine iar noi avem mare nevoie de povestile tale. Sincer, lasesem gandul de a mai lupta pentru a concepe un copil dar dupa ce am citit povestea nasterii Pishcotelului si nazdravaniile ei...m-am razgandit! Macar pe jumatate de minunat de ar iesi puiul meu...si merita efortul! |
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
