Povestea nasterii lui Stefan

Aceasta e povestea nasterii lui Stefan.

Am aminat destul de mult momentul “punerii pe hirtie” a evenimentului pentru ca imi doream sa uit cit mai mult din lucrurile neplacute si sa pot scrie numai ceea ce a fost frumos.

Asadar, vineri spre simbata noaptea, pe la 3 jumate, in 12 ianuarie (aveam 37 de saptamini, eram relaxata, mai aveam minim 3 saptamini de asteptat pina la momentul X, toata lumea imi spunea ca baietii sint mai lenesi, vin mai tirziu pe lume), am simtit o crampa puternica…m-a trezit din somn…nu s-a intimplat nimic dupa aceea…am fost baie si am observat o chestie gelatinoasa, transparenta cu un miiiic firisor de singe. Mi-am zis ca am eliminat din dop, insa cum nu s-a petrecut nimic altceva, nu m-am panicat. Am zis sa astept sa vad ce se intimpla…nimic…mi-a fost si jena sa sun doctorul sa-I spun….nu aveam ce sa-l anunt. Asa ca am asteptat. A trecut dimineata, si prinzul si seara…am inceput sa am ceva contractii, insa nedureroase si distantate. Apa am eliminat cit sa umplu un tampon..nici nu stiam ce e…lichid amniotic sau doar incontenanta…eu ma asteptam sa fac balta sub mine cind se rupe apa…dar nu a fost deloc asa…

Asadar, a venit si seara, contractile erau mai dese, la 15-10-5 minute, bineinteles ca nu am putut sa adorm…pe la ora 2 m-am imbracat, mi-am trezit sotul si I-am zis ca mergem la spital, ca eu simt ca ceva nu e in ordine: contractile nu se indeseau, insa scurgeri de lichid aveam continuu…
Am luat bagajul, actele, am ajuns la spital la ora 3, am trezit asistenta de garda, pina sa cheme doctorul a mai aparut o gravidutza, ca tipa de durere…eu eram ca o floricica, zimbitoare, linistita…o vedeam pe biata femeie ca tipa si ma gindeam “de ce nu se abtine, frate? E noapte, pacientele internate dorm si ea le deranjeaza!” . A venit si unul din doctorii de garda, m-a controlat pe mine, mi-a facut si eco, mi-a zis ca a inceput travaliul si sa-mi fac formele de internare. Apoi a controlat-o si pe mamica ce venise dupa mine, care tipa continuu…cind a pus-o pe masa s-a speriat doctorul, era complet dilatata, se vedea capul copilului…a fugit dupa scaun si a dus-o repede sus, la sala de nasteri, pina am ajuns si eu ea nascuse deja un baietel! M-am gindit: uite ce usor e, scap si eu repede, pina dimineata o sa-l am pe bebe in brate…

Numai ca nu a fost sa fie asa: am ajuns in sala de travaliu, care era plina, pe sotul l-au trimis acasa, mie mi-a luat moasa tensiunea: s-a speriat, era foarte mare, mi-a trezit si medicul curant (care, coincidenta, era si el de garda, deci nu am mai fost nevoie sa-l chem de acasa). Am primit medicamente pentru reducerea tensiunii, m-au certat ca am asteptat atit de mult din momentul in care mi s-a rupt apa pina am ajuns la spital (trecusera 24 de ore).
La 6 dimineata, in 13 ianuarie, vazind ca nu se intimpla nimic cu mine, mi-au pus prima perfuzie pentru provocarea travaliului (mi-au spart venele la mina dreapta, asa ca au mutat perfuzia la stinga)…la 7 doctorul meu a venit sa ma anunte ca nu poate ramina cu mine pentru ca soacra lui e pe moarte si trebuie sa ajunga la familie…pe la 8 s-a schimbat si tura de moase…m-au controlat, mi-au spart si vena de la stinga cind mi-au pus urmatoarea perfuzie, aveam dureri groaznice, dilatatie ioc…mi-au prins o linie venoasa pe dosul palmei…moasa imi zice sa stau linistita ca pina iese ea din tura (la 7 seara) nasc si eu…pe la 12 nu mai resist, si il chem pe sotul meu sa-mi aduca apa (mincare nu aveam voie)…cind m-a vazut in halul in care eram s-a speriat. Nu ma vazuse niciodata intr-o stare atit de proasta, cu dureri atit de mari incit nu puteam vorbi. Nu mi-a zis nimic, insa s-a dus afara si a sunat-o pe soacra-mea (care e asistenta medicala), a venit sa ma vada, se cunostea cu moasa, din acel moment tratamentul a fost mult mai prietenos, am primit calamante. Oricum, nimeni nu putea face “treaba” pentru mine…
Pe la ora 15.30 nu mai puteam de durere, toata lumea nastea in jurul meu, umplusera deja un salon cu mamici, eram epuizata si fizic (nu mai dormisem de 36 de ore, nu mincasem de 20 de ore, tensiunea mea era “la ceruri”, perfuziile imi provocau contractii extrem de dureroase) si psihic (durerea era insuportabila, dezamagirea maxima dupa fiecare control, cind mi se spunea ca sint tot la dilatatie de 4 cm, ramasesem cu medicul de garda, pe care il cunosteam numai din auzite). Am cerut epidurala, medicul nu a fost de acord, ne-a zis ca o facem pe riscul nostru, anestezista de garda era incepatoare…am insistat…a durat o ora si jumatate pina a reusit sa-mi faca anestezia pt ca nu nimerea pe unde trebuia…in cele din urma a reusit, am stat linistita o ora, m-am dilatat complet, m-a anuntat moasa, pe la 18, ca in jumatate de ora nasc, mi-am chemat sotul, care a venit cu mama si cu soacra…expulzia n-a durat mult, ma ajutat foarte mult moasa, doctorul m-a apasat si el pe burta pentru ca bebe nu era coborit suficient…

La 18.45 A VENIT PE LUME STEFAN, iubirea vietii mele. A tipat putin, nu foarte tare, dupa care liniste! M-am sperit un pic, insa moasa m-a linistit..totul era ok, bebe era bine (4000 gr, 56 cm lungime), mi l-au pus pe piept, mi-au lasat si familia sa intre in sala de nasteri sa ne vada, poze abia a facut sotul doua pe telefonul mobil pentru ca uitase camera acasa de emotie…
Dupa 5 minute l-au luat pe Stefan, a urmat eliminarea placentei, cusatura, m-au dus intr-o camera separata, mi-au lasat familia cu mine, pe la 22.00 m-au dus in salon (intre timp mai umplusera unul cu proapete mamici, eu am ocupat ultimul pat liber)

Am dormit dusa pina dimineata, nu am auzit nimic, nici copiii care urlau, nici mamicile, nici asitentele…). La 6 dimineata m-am trezit si m-am dus sa-mi caut puiutzul…l-am gasit, mi l-au adus in salon…si de atunci totul a fost bine…n-am mai bagat de seama nici hemoragia oculara, nici durerile de la cusatura, nici durerile de sini, nici infirmierele si asistentele care urlau la vecinele mele de salon…se terminase…si il aveam pe Stefan…cel mai frumos, mai cuminte si mai zimbitor copil pe care l-am vazut vreodata…mi-a zimbit din prima zi de viata , acum zimbeste tuturor si ride cu hohot de cite ori ne jucam…si zimbetele lui au sters toata durerea si chinul si imi dau curaj sa-i facem o surioara peste doi ani! (nu ma supar nici daca va fi un fratior, ma descurc eu cumva cu 3 barbati in casa!)


Ce lunga e povestea mea! Am crezut ca am uitat mult, insa vad ca nu e asa, totul e viu in mintea mea, imi aduc aminte detaliile, zgomotele, mirosul din spital, senzatiile pe care le aveam atunci…


Anca si Stefan (13.01.2008)
www.flickr.com/photos/23412074@N05/?saved=1" target="_blank">Bebe Stefan

ada29 spune:

Buna Anca,

Chiar daca ai avut o nastere dificila dragostea pentru puiutul tau primeaza in aceasta povestire.

Stefan este un copil foarte frumos,se vede in poze ca este un copil fericit,iubit.

Sa va dea Dumnezeu multa sanatate si sa ramaneti la fel de frumosi,din toate punctele de vedere.

Felicitari mamico!

Ada

anca.b spune:

Ada, multumim! Vad ca si tu esti din Cluj. Nu poftesti pe la topicul nostru: Mamici si gravidute de Cluj? sa ne cunoastem mai bine.

Anca si Stefan (13.01.2008)
www.flickr.com/photos/23412074@N05/?saved=1" target="_blank">Bebe Stefan
Povestea Nasterii

anamica spune:

Draguta mea grea nastere ai avut, asa m-am emotionat cand am citit ca uite, mi se innoada lacrimile la barbie! Dar ce frumos si adevarat zici tu cel mai frumos, mai cuminte si mai zimbitor copil pe care l-am vazut vreodata!!!! Asa este, o VESELIE de copil, sa va bucurati de el si sa aiba o viata minunata!
Nu pot sa uit cum era de linistit cand l-am vazut prima data, mare, voinic si cumintel!
Ce bine ca legile uitarii actioneaza si ma bucur ca zici de o surioara/fratior!


Diana si Ana (13.09.2007)


Povestea Nasterii

ada29 spune:

Anca,cu siguranta am sa vin dar trebuie sa mai am putintica rabdare sa ma incadrez cu acte in regula la subiectul vostru

Am si eu un nepotel la fel de dulce si de vesel ca si Stefan.


O zi minunata va doresc!

Ada

anca.b spune:

Diana, multumesc tare-tare! esti o dragutza...

Ada, te primim intre noi si daca nu te incadrezi chiar "cu acte in regula" in topic.

Anca si Stefan (13.01.2008)
www.flickr.com/photos/23412074@N05/?saved=1" target="_blank">Bebe Stefan
Povestea Nasterii

Tinna S. spune:

Anca sa-ti traiasca Stefanelul si sa fie fericit! E intr-adevar un copil tare scump si vesel!
Te cred ca nu ai uitat nimic din detaliile nasterii, tot asa simt si eu (eu de exemplu am scris povestea nasterii primului meu baietel de-abia dupa cativa ani...)
Ai avut o nastere grea, pentru ca a durat asa de mult, dar acum tot ceea ce conteaza este ca iti tii puiul sanatos in brate si esti cea mai fericita mamica!




Tinna , mami de doua minuni, Alexandru Luca (14 feb. 2008) si Andrei Florin (1 ian. 2001)


Poze Luca la botez NEW
www.flickr.com/photos/21493362@N02/sets/" target="_blank">Poze cu iubirile mele
Povestea nasterii lui Andrei
Povestea nasterii lui Luca

anca.b spune:

Tinna, multumesc!
si vreau si eu ca tine, doi strumfi, cit mai repede posibil...

Anca si Stefan (13.01.2008)
www.flickr.com/photos/23412074@N05/?saved=1" target="_blank">Bebe Stefan
Povestea Nasterii

laura_dimitris spune:

Am citit povestea nasterii lui Stefan pe nerasuflate !!!
Mult te-ai chinuit cu nasterea, ghinion ai avut sa moara soacra dr. taman atunci dar.... rezultatul (STEFAN) merita tot efortul si chinul din lume....
Este tare dulce, frumos si vesel!
Ai un baietel reusit si minunat.
Sa-ti traiasca, sa fie sanatos si sa-i faceti cand vreti voi (dar, sa faceti - pentru ca uite ce copil frumos va iesit) o surioara sau un fratior!!!!


Laura - mandra mami de Dimitrakis - 25.04.2003
si Eleni - 05.02.2008
www.flickr.com/photos/21462816@N06/" target="_blank">poze

povestea nasterii lui eleni

raca spune:

Anca, mi-au dat lacrimile!!!! Si sa stii ca nu plang f usor
Va pe amnadoi si sa dea Dumnezeu sa fiti sanatosi cu totii si in scurt timp sa-i mai faci lui Stefan o surioara (sau fratioara cum o vrea DD)

de Razvan Gabriel
Filmulete Razvan
www.flickr.com/photos/12657960@N03/?deleted=2274601535" target="_blank">Poze Razvan Gabriel
Cum crestem
Povestea nasterii

Tecky spune:

Frumos ai descris Anca povestea baietelului tau Stefan.Sa-ti traiasca!

Tecky 35 sapt Raluca Ana
AMR 5 sapt