Cirese de mai-iunie 2006 (71)

26octombrie spune:

uff. fiecare vrea invers decat are. io ma uit cu tanjeala la voi, cum aveti copii ce va solicita atentia la joc. pai la noi e invers, nene. fiica-mea se joaca. si, cu oaresce exceptii, o deranjam. ea are tleaba, intelegi?! mama, sunt ocupata, vezi? lasa-ma (te rog, uneori).
si ii cumpar tot soiul de chestii educationale. si tropai de nerabdare sa ii arat, sa ne jucam, sa o invat.. sufletu! io am treaba. io ma joc. tu stai aici

virgi spune:

Salutare livada!

Delicat subiect in livada! Si noi ne luptam cu el. Crizele sunt multe si urate, insa am ajuns de ceva vreme la concluzia ca doar cu vorba buna si cu explicatii le pot domoli. E sficient sa ridic totul o data in zi, ca se duce toata linistea din casa. In zilele in care eu sunt bine dispusa si ea este la fel. Starea ei de bine, depinde de cata atentie ii pot acorda, de cat de mult ma joc cu ea. La gradinita se comporta diferit. Problema este ca la gradinita primeste mai multa atentie decat acasa. Are in permanenta una sau doua doamne langa ea. Acasa, cum se trezeste, deschide ochii, si in secunda doi, "hai mami, joaca-te cu mine!". Si o tine asa pana la urmatorul somn. Nu pot sa ma joc continuu, si de aici apar crizele.
Se joaca cu orice, mai putin cu papusile. Lego, puzzle, carti ( card) cu animale, forme, culori, masini, etc. Mai nou, in fiecare seara la Tv, avem o emisiune " Art House", unde invatam sa construim: leagane, casute,etc. La sfarsitul fiecarei emisiuni, ne anunta ce sa pregatim pentru a doua zi. Astazi de ex..vom construi casutele celor trei purcelusi. Si am pregatit: 3 cutii mici din carton ( de la lapte sau suc), hartie colorata, lipici, foarfec, plastelina pentru porcusori, ochi pentru purcelusi, pe care i-am cumparat din market.( habar nu am avut ca exista de cumparat asa ceva, noroc cu tipul care face emisiunea ( spune si unde putem gasi materialele). Suntem pregatiti, asteptam sa inceapa emisiunea!. Ieri, am construit tot cu ei, un leagan din betisoare de baut suc si sarma. Pe mine ma ajuta foarte mult, scap de rasfoitul prin reviste, si facem in acelasi timp cu ei. Luana e super fericita!

Nu am pedepsit-o niciodata. La cat e de sensibila, cred ca as face mult mai rau. Insa, mereu am grija s-o premiez cu ceva ( o bucatica de cioco, o bomboana), cand asculta si renunta la plans. Daca nu vrea, o las pur si simplu in pace, stau langa ea ( daca plec in alta camera e mult mai rau), insa imi gasesc ceva de treaba, nici nu ma uit la ea. Si se linistste cu o noua propunere de joc. Adora fotbalul! Jucam in casa toti trei. Noroc ca avem vecini cu bun simt!.Cand nu e foarte frig afara, mergem pe stadion. Intr-o seara, mi-a cerut strecuratoarea. O intreb, de ce?; ea: sa joc tennis!. O sa-i adaugam la cadoul de mos si un set de palete.

Astazi, au avut la gradi, serbarea de Mos. A venit in sfarsit mosul, doar la gradi, acasa mai dureaza!
A fost foarte emotionata. Din pacate, Mosul a bagat cadoul ei primul in sac si evident a fost ultima strigata. Mai avea putin si plangea! Pe ea cand o striga!!!
Am pus cateva poze aici. Momentele de dans, le-am surprins doar in format video si nu le pot incarca, sunt prea mari, din pacate.

http://good-times.webshots.com/album/569176748fIRnsx

OanaRusu spune:

Eu una azi sunt complet epuizata azi noapte n-a dormit nici unul dintre prunci, Ana are o mica raceala si nu poate respira bine, la 2 noaptea o tineam (ea dormea) sub prosop la abureala.
Insa bucuria e dubla - precum epuizarea - cand ii vezi cum se iubesc, Ana a ras prima data cu hohote la Paul, nu la mine.... Pe el il adora, apoi vin eu si tata
Insa cum zice si Neda, aceleasi principii vad si la voi, fetelor cum am aplicat pana acum 6 luni, de atunci.... l-am pedepsit pe Paul si i-am "strigat" in fata sa se simta vinovat dupa ce a muscat-o pe Ana de frunte - 3 zile a avut semn pe fata - sau dupa ce chiar ieri i-a bagat cat a putut de tare degetele in ochi .
Oricat ma stradui sa o tin pe Ana in siguranta fata de Paul, el e prea imprevizibil sa o pot proteja, asa ca musai sa-l pedepsesc si sa-l fac sa inteleaga "hard way" ce rau a facut, pentru ca Ana biata nu plange si el e convins ca nu-i face nimik rau....
Si mai e si instinctul, cand ai jumatate din inima ta chinuind-o pe cealalta jumatate e foarte probabil sa-ti pierzi ratiunea - mai ales dupa 5-6 nopti la rand nedormite.

Insa o trec pe alt ton macar imi place expresia "a, sta acasa cu copii, nu munceste" hehe... la birou sunt 8-10 ore pe zi.... cu 2 prunci.... hmmmm.. as vrea eu zile de 10 ore cateodata

Oana, mami de Ana Maria (13 iunie 2008) si Paul-Victor (21 iunie 2006) noi4
Priveste partea buna a lucrurilor

OanaRusu spune:

Asa, sa nu uit. la noi supararea e formulata asa:
"Paul, uita-te la mama, rade?"
"Nu... aide rade mama!!"
"Nu rad pentru ca m-ai suparat, nu lovim pe nimeni si asta inseamna nici pe Ana. Du-te si spunei iarta-ma si dai un pusi"
"Nu, nu iatama.."
dupa o vreme in care eu sunt suparata desigur, vine si ii spune la Ana iarta-ma si o pupa.
Iar recompensele ma stradui mereu sa fie afective (ca si pedepsele, desigur), in general isi doreste sa-l iau in brate si sa-l pup, cu cat isi doreste mai mult cu atat e mai agresiv cu Ana... asta da distractie cand ma gandesc ca in ultimii ani am lucrat la project manager, cred ca "gestionarea" a doi prunci ar trebui sa-mi mareasca considerabil experienta pe management de resurse

Oana, mami de Ana Maria (13 iunie 2008) si Paul-Victor (21 iunie 2006) noi4
Priveste partea buna a lucrurilor

andruskandu spune:

Arabela, si Andrei are dorinta de a sta la mine-n brate, iar eu in picioare Si mai vrea sa stam si in bucatarie... sa facem treaba impreuna, dar el in bratele mele

Poznele lui Andrei

Nasterea lu' Andrei

www.dropshots.com/andruskandu" target="_blank">PozeAndrei

Andreea lui Andreiut Puiut 11.06.2006

Amonar spune:

Fetelor, citesc si eu item-ul interesant din livada. Despre oboseala, eu consider ca mamele cu doi copii si mai multi sunt eroine...eu una sant ffff obosita si cu unul!!! E adevarat ca Kailan e tipul de copil, asa cum se mai gasesc in livada, care nu este independent, care atarna in "fustele mele" si care daca nu-si primeste cura de atentie, la fel, devine irascibil si de manevrat.....Si eu incerc si cu buna si cu reaua, in functie de situatie, de gradul in care eu consider ca paote fi daunator sau nu, si...nu de multe ori, in functie de oboseala mea. Cateodata il scoate si pe tasu din pepeni, el care ii accepta orice, si este de parere ca(,) copii nu se cearta sau bat. Intr-un fel consider ca e bine ca Kailan sa stie ca nu este intotdeauna buricul pamantului si ca intotdeauna are prioritate inaintea noastra. Vreau sa-i dau totusi granite, limite...le va primi oricum in viata din alte parti. Vreau sa invete sa le "simta" si sa-si construiasca o anumita strategie proprie cum sa le manevreze. Cearta nu ajuta de multe ori, dar dusul/trimisul la el in camera e o mai mare tragedie pt el. Incerc sa respect ritmul lui in a facelucruri noi, cum ar fi olita sau invatatul unor lucruri. Daca observ ca face o pasiune noua, incerc cat pot sa-i dau posibilitatea sa-si manifeste activitatea si sa invete din ea. LA GRADI FACE DESTUL DE MULT, ma bucur ca e preocupat cu lucruri pe care acasa nu le facem. In ceea ce priveste limbile, a inceput sa-si dea drumul in germana, incepe sa vorbeasca olandeza cu accent german iar romana o amesteca cu olandeza in aceleasi propozitii. Dar se va stabiliza si lucrul asta....Bunicii vin la noi pt o vreme si isi va reveni cu romana.
Virgi, frumoasa rochita si frumoase poze. Ce-a avut Luana de fapt cand a fost asa bolnava? Si cum ati trecut peste asta?
Neda si celelalte fete care va plangeti de baietii neindependenti....asa e si Kailan si cred ca asa e geana masculina. Mai or fi si fete asa...dar baietii sunt din "facere" asa. Mama, imi spunea ca eu am fost f. independenta, si si eu sant taur...
Oana, ai grija la oboseala! E periculoasa si refacerea e grea! Aveti grija de voi fetelor!
Mai vorbim pana la Craciun. Noi nu plecam anul asta in Romania, vin parintii mei la noi.

26octombrie spune:

Arabela, multumesc mult!

Virgi, tare misto pozele, am apucat si eu sa le vad. am si eu o nedumerire: de ce sunt intr-atat de infofoliti copiii aia?! ca banui ca nu batea crivatul, altfel n-ar fi fost Luana "la fara maneca". si la noi la cresa e la fel, noi n-am dus absolut niciodata macar o bluza cu maneca lunga, in schimb toti ceilalti sunt f gros imbracati. insa acolo, la voi, nu ma asteptam sa vad asa diferente.

Ramona, (asa mi-a venit!)

adriana spune:

Virgi, Luana e o diafana, si am inceput s-o recunosc pe Cornelia in ea... Tot incapatanata, tot I do it my way, vai de mine, fetele o sa-mi scoata peri albi.. La mine baiatul e mai linistit, mamos, nu-mi da bataie de cap, iar fetele sunt fff demanding..
Fetele cu copiii mici, astea-s cele mai grele momente, cand inca nu dorm noaptea, dar dupa ce-si fac un program vine partea frumoasa, trecem la lucruri de copii mari
Mai spun inca o data, e mult mai greu cu unu, decat cu mai multi

EllaX, ai primit mesajul meu?(il gasisem la spam pe al tau)

OanaRusu spune:

Oana, mami de Ana Maria (13 iunie 2008) si Paul-Victor (21 iunie 2006) noi4
Priveste partea buna a lucrurilor

EllaX spune:

Adriana, am primit mesajul tau, am vazut si pozele si filmele , o data singura si o data cu Ana. Sa-ti traiasca trio-ul! Se vede pe chipurile fetelor ca ele sunt mai nazdravane - imi aduc aminte de sora-mea cand era mica. Mi-a placut locul de joaca si felul in care era "animata" petrecerea. Am si retinut (cred ca o sa notez) cateva idei de distrat copiii. Multam de poze!

Cami, vazut si pozele voastre! Sofia seamana cu tati, da' cu Sabina ti-ai luat revansa! I-am facut cunostinta Anei cu fetele tale. A zis ca Sofia seamana cu ea: e creata si ii plac bebelusii. Ce-ai mai facut cu testul la care ti s-a ratacit "lucrarea"?

Virgi, vazut pozele de la petrecerea de Craciun! Mai, ce s-a schimbat Luana! Arata a domnisoara. Frumoasa rochie! Cred ca suntem un pic invidioase - cea mica, mai ales. Tot timpul ma mir ce atmosfera relaxata e la cresa voastra, fata de toate cresele pe care le stiu eu. Si eu intreb ca si Amonar: ce s-a intamplat pana la urma cu diagnosticul Luanei?

OanaRusu, pozele voastre le-am vazut mai demult. Ana seamana cu Paul, mie mi se pare ca in jumatatea superioara a fetei. Mie, personal, Paul al tau mi-e drag pentru ca l-am "legat" tot timpul de fata mea - a fost o vreme cand evoluau in paralel. Cam la o saptamana dupa ce se intampla ceva cu Paul al tau, se intampla acelasi lucru cu Ana mea. Si acum sunt cam la fel de in nevoie de afectiune si siguranta, mie asa mi se pare. Si eu lucram mult sa aburesc camera Anei, mai ales in perioadele de raceala. Pana la urma, am cedat si am cumparat umidificator cu aburi reci (de la Chicco) si e muuult mai bine pentru toata lumea: Ana e incomparabil mai bine noaptea, iar eu muncesc mai putin si nu ma mai stresez ca da copilul in oala.

Mai, copacilor, eu am vazut pozele tuturor, pe masura ce erau postate. Acum, stiti si voi cum e cu comentariile: daca nu le faci la timpul potrivit, se si aduna prea multe de zis, mai si uiti chestii importante. Cert e ca eu ma bucur din toata inima cand vine un set nou de poze, pentru ca am senzatia ca vad cum evolueaza niste omuleti pe care-i stiu de cand lumea (lor), pentru ca mi-e drag de ei si de voi si pentru ca imi plac pozele, in general.

Inca ceva: eu nu cred ca fetele sunt mai independente si ca baietii sunt mai... dependenti (ca nu-mi veni alt cuvant!). Judecand dupa Alex al Arleenei si Ana mea, e fix pe dos. Da' judecand dupa ce vad eu, de ani de zile, cred ca pruncii nostrii sunt asa cum ni i-a dat Doamne-Doamne si cum i-au facut genele noastre. Seamana cu mamele si cu tatii... sau cu bunicii... sau cu unchii si matusile. Educatia doar le moduleaza felul de a fi, nu-l schimba radical. Ana e linistita si rusinoasa si empatica, asa cum eram eu cand eram mica, are nevoie de muulta afectiune, exprimata in timp si cuvinte si dragaleli, exact ca mine, are draci ca mine (vin ei, da' pleaca repede), a plans muuult mica (aproape l-a intrecut pe taica-sau ), are nevoie de spatiu personal si timp de adaptare la oamenii noi, are nevoie de laude si aprobare - ca mine... Povesteste mult, da' doar daca are chef si numa' cu cine vrea. Spune greu ce i s-a intamplat la cresa si numa "pacalita" - astea din urma sunt ca la taica-sau. Si o atrage mancarea cat o atragea pe sora-mea, cand era mica: orice e mai interesant decat mancarea. Mananca in cantitati miiici si leeent, ca taica-sau. Seamana fizic cu taica-sau si, mai bine, cu soacra-mea. Ei sunt ca noi (macar ca unul din noi). Cu bune si cu rele.