Povestea sarcinii si nasterii Andreei

Povestea sarcinii si a nasterii

Am ramas insarcinata in octombrie 2006, si normal, acest lucru l-am observat in noiembrie la absenta CM. Sarcina a venit surprinzator, deoarece noi in perioada aceea ne protejam, urma ca peste 3 luni sa ne casatorim, si dupa casatorie vroiam sa renuntam la protectie si sa il concepem pe bebe. Dar am zis ok, daca Dumnezeu a vrut un pic mai repede, nici o problema. M-am dus cate sfarsitul lunii noiembrie la medic (o doctorita) pt confirmarea sarcinii, aveam atunci 6 saptamani si cateva zile, i-a ascultat bataile inimii lui bebe, nu mai stiu ce mi-a mai zis pe acolo si mi-a dat listoiul cu analize. Cele de facut la medicul de familie si cele pentru virusi, zoonoze s.a
Mi-a iesit prost analiza de cmv, igg pozitiv, dar si igm pozitiv. Am repetat analiza, la fel. La urmatorul control din decembrie, arat analizele, doctorita pune un semn mare de exclamare pe fisa, in dreptul cmv-ului, si da verdictul: intrerupere de sarcina, igm semnifica infectie in curs, totul spus pe un ton rece, si distant, "doar nu vrei un copil handicapat", "daca era vorba de toxoplasma, se putea trata"; - ca sa ma oftic, probabil ca am nimerit virusul nepotrivit, m-a mai pus o data la ecograf, ca sa vada in cate saptamani sunt, mi-a zis ca sarcina altminteri e ok, ii bate inima (la ce mai folosea chestia asta - tot ca sa ma oftice, poate) eram in saptamana 10-11..zice, da, e destul de tarziu, riscuri mari bla bla bla (pai daca era sarcina dorita, am facut toate analizele, de asta am inaintat in timp, altfel nu mai dadeam atatia bani pe analize)...in fine, ma programeaza la intrerupere la spital pe data de 29 decembrie 2006, ca in perioada sarbatorilor era plecata, deci mai aveam de asteptat cam 1 saptamana...cele mai negre zile din viata mea, sarbatorile de Craciun au fost triste pt mine anul ala (si normal, si pt sot, dar el cauta sa imi ridice moralul) - eu ma simteam cea mai mare asasina din lume, ca urma sa omor un sufletel nevinovat. Ajunsesem sa-mi doresc sa se opreasca sarcina din evolutie sau sa fac avort spontan, ca sa fie "de la natura" si sa hotarasca Dumnezeu pt mine. In timpul asta, am mai consultat medici, atat ginecologi, cat si infectionisti - toti au dat verdictul de intrerupere de sarcina, intr-un fel sau altul unii mai direct, altii mai pe ocolite "sansele sa fie copil cu probleme sunt de atat %, hotararile le ia cuplul in cauza etc". In rest, m-am rugat f mult (si se pare ca cineva de sus m-a ascultat si vrut acest copil sa vina pe lume) si am sapat netul in lng si in lat (din pacate nu stiam de DC si de odisee) ca poate fetele mi-ar fi dat vreun sfat util, asa doar din google ce m-a mai trimis pe articole DC). Insa ceva ceva informatii am gasit, nu eram lamurita in ce constau analizele, nici timp la dispozitie nu prea mai aveam, nu stiam pe cine sa intreb. Doar asa, "la plesneala" am trimis un mail la un laborator, pe 26 decembrie, nici nu credeam ca imi va raspunde cineva, in perioada sarbatorilor. Insa am avut mirarea si norocul sa primesc raspuns pe 28 decembrie dupa amiaza, cu 1 zi inainte de a merge la intrerupere, de la un sef de laborator, care mi-a explicat cam ce ar trebui sa fac, si mi-a lasat nr lui de mobil, sa-l sun pt nelamuriri. L-am sunat in seara aia, am vorbit cu el, mi-a explicat ce si cum, calm si la obiect, caci eu era ff agitata si nu stiu, parca nu intelegeam din prima, mi-a explicat ca mai avusese cazuri, ca e fost ok, mi-a zis cu ce dr ginecolog lucreaza. Era vorba de amniocenteza, medicul recolta lichidul amniotic, facea procedura in sine, iar ei la laborator procesau (inclusiv pt virusul de cmv), mi-a explicat ca procedura e sigura, da un verdict precis, daca e vreo infectie la fat, iese la analiza, daca nu sunt probleme, iese negativ. Mi-a dat de inteles ca ar fi bine sa nu fac inca intrerupere, sa fac si investigatia asta, sa ma consult cu sotul si sa-l sun ziua urmatoare daca hotaram sa tinem sarcina, si sa ma recomande medicului ginecolog.
L-am sunat apoi pe medicul recomandat, am mers la inceputul anului la dansul la un prim control, omul s-a uitat peste analize, mi-a zis ca el personal nu crede ca vor fi probleme, avand in vedere ca am anticorpi igg, ca a mai avut cazuri de genul asta, si nu a intrerupt nici o sarcina pe motivul asta. Asa ca am inceput sa speram, de unde paruse totul pierdut... A trebuit sa astept pana in saptamana 16 sa pot face amnio, intre timp facusem prima morfologie fetala, totul era ok, atunci am aflat si ca este fetita. Apoi a urmat amnio, care a iesit negativa, deci fara probleme la fat. Intre timp am repetat si analiza de cmv, care iesise negativa la igm, doar igg era pozitiv.
Rezultatul la amnio l-am aflat cu o saptamana inainte de nunta, am zis ca e cel mai frumos cadou...
De aici in colo sarcina a evoluat normal (nici pana atunci nu avusesem vreo problema de ordin fizic, gen sangerare, dureri.. doar greturi si putine varsaturi), doar spre final ma simteam cam obosita, fiind si ceva canicula, mi se cam umflau picioarele, simteam nevoia sa stau mai mult intinsa...
Nasterea m-a apucat fix la termen, pe 11 iulie. Dimineata devreme m-am trezit ca mi "s-a rupt apa", l-am sunat pe medic era vreo 6 jumate-7; dimineata, mi-a zis, fuga la spital sa te internezi. Si a urmat tot circul, hartii, du-te incolo, vino incoace, ca ma si enervasem, mi s-a facut fisa...du-te sa te controleze medicul, care medic, unii ziceau medicul de garda, la camera de garda, nu ca medicul care te vede... M-au dun in cele din urma, internata, tot tacamul, intr-o sala de pretravaliu, am stat acolo pana pe la 12-1 cred, timp in care mi s-a luat sange, ma verifica dr sau rezidenta din cand in cand ce dilatatie am, a venit si moasa (putin mai acra de felul ei - cica are multe paciente si nasteri, sa o scuz ... mai era si de treaba in unele momente) mi-a facut un scobutil sa ma dilat mai repede...m-am dilatat rapid, chiar prea rapid, ca am pierdurt si epidurala, a fost chemat un anestezist, dar nu stiu ce D-zeu facea ca nu a mai venit, i-ar eu m-am dilatat mai departe la 7-8...Aveam contractii, dureri...(nici nu m-am prins de la inceput ca alea sunt contractii ... credeam ca e de la clisma, ca mi-o facuse mai inainte ... deh, om prost si nestiutor), apoi m-a luat intr-o sala de nasteri, m-au pus pe un pat, si da-i si stai, ai trecea un pic dr, un pic o rezidenta..m-am certat cu moasa, care imi tot facea observatie ca de ce ma vait si gem atata, ca altele nu fac asa (ei nu, ca mai fusesera nasteri inaintea mea, vreo 2 tot fara epidurala, si la fel, se vaitau si fetele alea), i-am zis ca ma doare si avand in vedere ca nu mi s-a facut epidurala, sa ma lasa in pace sa ma vait..pe urma s-a mai inmuiat, ca da, ca te inteleg, dar sunt si eu obosita...ok, nici problema
Pe urma, in ultima parte a travaliului a venit rezidenta, care a stat cu mine tot timpul, pana am nascut, a fost f draguta, m-a incurajat, imi tot zicea sa imping (pe contractie, normal), eu nu prea mai puteam, ziceam mai bine cezariana, "lasa, ca te refaci mai usor naturala, o sa vezi, o sa zburzi maine", m-a intrebat cum o sa-l cheme pe copil, a mai trecut timpul, dilatatie 10, m-a urmat pe masa, urmarea ce se intampla, ma mai tot punea sa imping cand simt ca am contractie, eu cam obosisem, ea "hai mai impinge o data"..pe urma "hai inca o data"..eu: "pai ati zis doar o data, gata nu mai pot" :))) Pe urma, gata hai ca-l chem pe dr, dar cand ai contractie, impinge.."iar?!"...hai ca il chem pe dl dr doar daca impingi, era cu telefonul in mana "uite, vezi telefonul? Gata il chem"
Vine dr, ma ia cu glume, vorba bune, incurajari (a contat mult), moasa a zis ca am mai tipat, dr: "ei, a tipat dupa mine!" :)))), mai impingeam pe contractie...hai, mai rezista un pic, hai ca esti curajoasa, ai facut amniocenteza aia (mie nu mi se paruse fmare lucru amnio, dar daca zicea dl dr...), "a bravo, bravo, acum iese copilul"in final vad ca apar tot felul de dr si asistente, nici nu stiam cine sunt, pe urma m-am lamurit ca sunt de la neonatologie, la final dr a zis "inca o data si gata, iese" si gata, a iesit capul, iar restul am simtit cum aluneca din mine. I-a taiat conrdonul si gata"Mi-au dat sa o pup, am pupat-o pe obraz"
A fost o faza ca eu am vazut fetita albastra-vanata in primele secunde, m-am speriat, am intrebat ceva de genul "de ce arata asa?"; Dr gine: "dar ce vroiai sa fie blonda cu ochi albastri?", si toata lumea incepuse sa rada..M-am gandit eu, daca au inceput sa rada, inseamna ca nu e ceva grav...
Pe urma a urmat scoaterea placentei, cusatura, eu ma gandeam daca fetita e bine sanatoasa...dr imi zicea "pai de ce sa nu fie?". Cand a plecat, dr, m-a batut pe obraz si m-a felicitat "bravo mamico" Pe urma am mai ramas cu rezidenta care m-a cusut si apoi m-a dus la post travaliu unde mi-a dat sa ma masez 2 ore pe uter..curgea sange, lohiile adica, de unde in timpul travaliului transpirasem, brusc dupa ce a iesit copilul a inceput sa imi fie frig si sa tremur...
Nu mai stiu cat am stat, ca pe urma a venit sotul si ai mei, vazusera copilul, au vorbit cu o asistenta care a venit cu fetita si a pus-o la san, i-am dat primul laptic, s-a "conectat" imediat
Apoi am alaptat-o a doua zi dimineata...mi-era frica sa pun mana pe ea, mi se parea atat de mica...:)
Si..cam asta a fost. Probleme nu au fost nici cu mine nici cu ea, dupa 3 zile ne-am externat. Pe urma totul a continuat acasa, cand am invatat pas cu pas ce trebuie facut...
Cam asta a fost povestea cu Andreea, ii multumesc Domnului ca o am, sper sa creasca mare si sa fie sanatoasa. Acum are aproape 10 luni, este un copil sanatos, activ, plin de viata, rade, zambeste, acum avem 4 dintisori, urmeaza inca 2 curand...
Acum sunt din nou gravida si sper ca lucrurile sa decurga normal. Pana acum, slava Domnului nu am avut probleme de nici un fel, si sper sa nici nu am. Chiar vreau sa ma bucur de sarcina, caci va fi ultima (cred)


Monica (Andreea Ioana - 11 iulie 2007)
poze

mamii spune:

felicitari monicabo!Exista un Dumnezeu care ne vegheaza pe toti si ne face sa luam deciziile cele mai bune!Felicitari pentru noua burtica Sper sa ai parte de o nashtere la fel de linishtita

mami de www.flickr.com/photos/11788157@N02/" target="_blank"> Alex

www.flickr.com/photos/25237392@N04/" target="_blank"> Alex 8-9 luni

povestea nasterii lui bebitz