Abuzul asupra copiilor - facem sau nu ceva?

Raspunsuri - Pagina 30

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ang3lt0uch spune:

Un subiect foarte delicat si la care e usor sa raspunzi enuntand intamplari vazute...in necunostiinta de cauza. Si eu citindu-le la unele m-am ingrozit, la altele nu am avut o parere clara...

Citesc de mai bine de o sapt toate cele 29 de pag, nu am avut timp legat sa citesc tot odata, dar m-a interesat f mult pentru ca la noi in zona mai toti copii primesc diverse pedepse mai ales corporale si mai ales pe afara la joaca... Tocmai cand ma pregateam sa sustin teoria conform careia mamele smulg copii de maini si ii zdruncina sau le trag cate o palma la fund din frustrare, azi mi se intampla o treaba pe care daca o vedeam din exterior sigur o consideram abuz grav...

Nu sunt mandra deloc, si in continuare nu cred ca e bine, dar uite ca m-am aflat intr-o situatie fara iesire si reactiile nu au fost tocmai calme. Sa va povestesc: Am fost de dimi cu fetita la magazinul de lg bloc, mergem tot timpul...Ne ducem frumos de mana, cumparam ce avem de cumparat si apoi ne intoarcem spre bloc...sunt vro 50-80 de metrii maxium dar trebuie trecuta o alee spre spatele blocului pe unde pot circula masini. Cand sa ajungem la usa blocului, fie-mea isi aduce aminte ca nu i-am luat inghetata, cere bani, ii dau ca ii place ei sa ii dea la tanti si ne indreptam inapoi spre magazin. undeva inainte de straduta ce trebuia traversata imi fuge din mana si spune "meg io, 'toc apoi" (merg eu ma intorc inapoi), asta probabil pentru ca la mare o lasam pe plaja sa merga singura pana la cosul de gunoi sau terasa aflata la 20-30 m de cearsaf, la insistentele ei de a face ceva singura si ptr ca nu era nici un pericol, plus ca o urmaream din spate oricum, la cativa metri... Dar acum era o straduta cu masini, adriana mai avea 10m pana la ea si o masina tocmai acum venea...Chestie de secunde, era clar ca masina ajunge o data cu ea pe straduta(nu e din aia cu trotoare ...e alee intre blocuri) si e clar ca nu are cum sa o vada cand ii sare in fata ca sunt masini parcate... Nu am cum sa o ajung la timp. Trebuie sa o opresc cumva, asa ca urlu la ea "Adriana OPRESTE_TE acum" de ma aude tot cartierul si pe un ton f rastit..si in timpul asta si fug si o smulg in spate spre mine cum reusesc sa o apus de undeva in zona cotului mainii...ala a fost mai aproape... Apoi o pozotionez in picioare lg mine si cum ea inca visa si imi arata masina care tocmai trecuse si nu observase nimic continui sa tin la ea, probabil ca am si zgudit-o oleaca, chiar nu realizez exact caci oricum imi fugea pamantul de sub picioare atunci... In fine in cateva secunde imi revin si ma calmez...fie-mea nu vazuze masina, nu intelegea ca acolo e strada...ea stie daor de alea cu treceri de pietoni sa se opreasca...nu avea sens sa continui.

Acum problema e alta. gesturile mele, de la tipete pana la smucit si zguduit sunt abuz, si oricine le-ar fi vazut nestiind evident ce se intampla ar fi presupus ca asa e ceva frecvent, fara motiv evident. pe de alta parte daca nu tipam si o smulgeam de acolo la 5 pasi in fat ar fi dat nas in nas cu rotile masinii... Cum ne dam seama din fara cand e vb de un abuz nejustificat (nu ca ar exista abuz justificat) si cand e vb de altceva? Si mai ales cum reusim sa stapanim un copil prea energic si care are nevoie de libertate, nu mai sta legat de tine pentru ca se descurca sa isi "satisfaca" ceva nevoie si singur ? Cum te intelegi cu copilul cand nu mai exista solutii calme si e nevoie de un comportament mai "abuziv"? Acum imi dau seamna ca acesta a fost un prim episod din multe ce vor urma de crize de independenta. Sa o tin inchisa in casa nu pot, evident! Sa o duc la "locurile de joaca" din craiova, de tot rasul , cu tobogane de tabla si scarite inalte si nesigure nu voi face nici acum nici alta data.

vroiam decat sa va spun ca uite ce se poate intampla, si cum pare din afara, defapt cum este, caci toate gesturile mele sunt incadrate la abuz in tari mai civilizate. Ma intreb oare cum ar fi fost sa cheme cineva politia ca tip la copil, cand eu de-abea rasuflam usurata ca am reusit sa o opresc ?...

Sorina, mami de Adriana Renata (08.05.2007)
Suparici de 2 ani
Poze NOI cu...noi:)

Poze cu ingerasul mic

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lbelciug spune:

Sorina, nu cred ca trebuie sa-ti faci mustrari de constiinta; astfel de capitole se mai pot intampla insa cel mai important este ca fetita ta nu a patit nimic. Nu cred ca existe vreun parinte care sa fi stat absolut calm si sa nu tipe in acele momente de disperare. Poate ca daca nu tipai, fata nu ar fi inteles ca era sa se intample un lucru f grav. E inca mica, dar pe masura ce creste va constientiza si mai bine pericolele; pana atunci trebuie sa veghem asupra lor si sa incercam sa evitam zonele cu risc ridicat pt ei, tocmai pt ca sunt atat de imprevizibili in setea lor de independenta.

Liviana - mamica fericita a lui Matei (21.02.2005) si Bogdanel (30.05.2007)
Vara 2009

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ade_ spune:

Ce s-a intamplat cu acel copil e regretabil dar sunt lucruri si mai rele:Intr-o noapte,pe la ora 2.00,veneam cu ai mei de la un botez.In afara orasului,intr-un sat,un barbat isi batea cu foc nevasta.Se auzea printre tipetele ei plansetul unui copil.Cand am ajuns in dreptul curtii respective s-a deschis brusc usa casei si barbatul cu copilul care nu cred ca avea mai mult de 2 ani sub brat a aparut in usa.L-a ridicat deasupra capului si l-a aruncat in curte ca pe o mingie.Am auzit cum i-au trosnit oasele cand a lovit pamantul Am sunat la Politie si au spus ca nu au dreptul sa se bage in treburi domestice.Nu am avut ce face,dar a doua zi ne-am interesat de copil.Era in spital.Fiindca legea nu s-a bagat sa apere copilul,s-au gasit persoane care i-au dat o lectie tatalui ca sa nu isi mai masoare puterile pe bietul copil.De atunci isi bate doar nevasta nu si copilul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marilena12 spune:

...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Ade, in ce localitate se intampla asta ??? nu pot sa cred ca voi ati sunat la politie spunand ca viata unui copil e in pericol si vi s-a spus ca politia nu se baga !!! ori nu ati sunat deloc, ori ati gresit numarul ...

e clar ca si eu as fi reclamat si politia

Sibylle

http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/

Vladimir ***** ***** Anna

www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIA




www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> "Cine a vazut acel licurici nu-l va uita niciodata ... i-a intrat in suflet pentru vesnicie"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LilianaR spune:

Este cel putin socant sa auzi ca cineva a sunat la politie si nu s-a intervenit intr-un astfel de caz, sigur.
Insa din experienta mea atat cel ce suna, dar si autoritatea care este sunata trebuie sa se educe reciproc. Sa vedeti cum la al treilea telefon venea imediat cineva, sau la al cincilea...

Pentru discutii ingrijorate de mai bine de doi ani, vad ca referitor la ce se poate face ideea generala este ca vai de tara si de legile noastre!
Or, sincer, nu-i tocmai asa.
Slava parlamentarului roman (pe care il displac profund) pentru ca nu ne permite sa facem tranzactii cu prunci ca prin alte tari, numite aici "mai civilizate".

Dar sa revenim.
Atat pentru subiectul particular aratat in ultimele discutii, cazul concret al copilului crescut de verisoara, dar si pentru ceilalti care doresc sa faca ceva insa au reminiscente din educatia trecuta, aceea a rusinii de a raporta si a-si asuma consecintele, va rog sa contactati in toate cazurile numatul de telefon 116 111.
http://www.donatiionline.ro/?ong=204, aveti in josul paginii un istoric al modului in care s-a infiintat acest numar.
http://www.telefonulcopilului.ro/arhiva-noutati?id=15, aveti aici povesti si altele despre ce puteti raporta, cine poate raporta etc.
Puteti ramane anonimi, ca sa ne asumam tot atatea riscuri ca si in Caragiale, asa incat daca tot e anonima, va rog, semnati si voi!

Este dificil de apreciat din exterior cat este abuzat un copil sau nu, corect. La noi in natiune singurul defect al sistemului, defect major adica, este lipsa de finantare.
Suntem o tara saraca si ar fi cel putin stupid sa cerem ca autoritatile sa reactioneze ca acolo unde exista resurse.
Insa din punctul meu de vedere, sistemul este destul de bine legiferat; dupa o reclamatie (care poate fi la primarie, directia de protectie..., autoritate tutelara sau oriunde), un asistent social, eventual cu un psiholog vor cerceta.
Am intalnit cazuri si evident ca psihologii sunt putini si depasiti de cantitatea de munca, insa nu sunt depasiti de situatii sau nu am intalnit eu.
Evalueaza copilul, cu parinte, apoi fara parinte si exista mereu posibilitatea de a cere raportul intocmit in acea cauza.
Dar pentru asta, trebuie sa afle de cazuri, ca nu au timp sa stea cu ochii pe TV, strada etc. Sunt supraaglomerati, asa incat trebuie sa le cerem si noi, societatea, sa nu uite de cazul x sau y.

O sfatuiesc cu incredere pe domnisoara care si-a crescut verisorul sa sune, sa fie sfatuita, sa fie contactate autoritatie competente de consultantii de la acel telefon; daca este considerat ca acel copil nu poate sta nici cu mama si nici cu tatal, grija autoritatilor e intai sa-i caute plasament intre rude, asa incat ea are aici un avantaj.
Trebuie sa dovedeasca numai ca are UNDE sa-l creasca si DIN CE VENITURI, asta pe langa o cerere catre serviciile sociale in cauza.
Ii doresc mult succes si poate ne tine la curent, ii mai dam cate o idee, o parere despre cum sa procedeze in continuare.

Ma bucur ca au mai disparut dintre cei care tipau ca palmuta nu e tocmai un abuz, ma speriasem pe la inceputul subiectului cum parinti
au tupeul sa gandeasca si sa spuna "bataia e rupta di-n rai! in anumite limite".
Poate nu tupeu e cuvantul potrivit...

Cred ca important e si CUM facem anumite lucruri, nu numai lucrurile in sine; cum ii explicam ca mai gresim si noi, cum ii explicam ca acum suntem nervosi, ca nu avem timp dar ca ne dorim tare mult sa ne jucam cu ei etc.
Sper ca intr-o zi sa fiu mama, sa gasesc echilibrul si sa-l pot mentine pentru copilul meu.
Copii fericiti tuturor!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns yioanna_s spune:

Nota moderator: Prin regulamentul forumului, se interzic mesajele SPAM cu referire la concursuri de pe alte site-uri


printesa lu' mama ~.~ Stefania Alexandra
noi doi~.~stefania~alexandra~.~creste gaza mea


17.06.2009

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Citat:
citat din mesajul lui yioanna_s

dragi parinti...
va rugam sa ne acordati si noua un vot
STENANIA ~ ALEXANDRA

va multumim




printesa lu' mama ~.~ Stefania Alexandra
noi doi~.~stefania~alexandra~.~creste gaza mea


17.06.2009



jenant mesaj!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

Ma gandesc insa ca picii nu stiu unde sa se adreseze. Ei sunt nevinovati si pana la urma o incaseaza.
Problema care apare (am spus-o si in alta parte pe forum) este ca si copilul abuzat (batut) isi iubeste mama. Doar ca nu stie cum sa procedeze, adeseori mama nu realizeaza ce face si ce urma lasa in sufletul copilului.
Eu am mancat bataie cat cuprinde in copilarie ( mama dadea la fund pana obosea), iar acum cand ii reprosez mamei (care ironia sortii mai e si cadru didactic) imi replica : "Si ce? Nu te-am facut mare? Nu esti om realizat la casa ta? Te-am omorat?"
Insa nu am baza sa il las pe cel mic cu ea, stiu ca atunci cand am facut-o l-a pocnit. Ca deh, anu trecut avea 7 anisori, a luat mobilul ( ca ii dadusem cupilului mobil) s-a dus in spatele casei si mi-a dat telefon : " Mami, vino si ma ia de aici, ca nu mai stau o secunda". Eu insa nu sunt adepta bataii, ca zic ''..am incasat-o io pe toata, n-a mai ramas nimic la pui" Si Slava Domnului, ca nici mister husband nu e..
Imi amintesc insa neputinta si faptul ca nu aveam unde pleca atunci cand mama isi revarsa naduful pe mine ( fiindca semanam cu tata, ca doua picaturi, iar tata tocmai ii fransese inima mamii).
Ei, privesc prin ochii unui copil (care paradoxal, chiar si asa tot isi iubeste mama), ce poate face? unde se poate duce? Cum poate el demonstra, mai ales, aceasta violenta? Cui i se poate adresa?

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adana. spune:

Nu stiu daca subiectul asta mai este urmarit.
Va marturisesc ca nici nu am avut curajul sa ma apuc sa-l citesc, acum ceva vreme, din cauza faptului ca era asa mare. Si apoi am uitat.
Auzisem despre ceva initiative gen: scris pe tricouri chestii anti-violenta.
E asta subiectul?
In fine, am sa scriu de ce sunt acum, aici.

Ieri, in tren, o femeie mi-a palmuit fetita de 5 ani, dupa ce fetita mea o impinsese, in joaca, pe fetita ei in fata. Fetita era in mijlocul tuturor din compartiment si toata lumea se juca cu ea. Inclusiv fata mea, care initial fusese retinuta fata de ea, pentru ca o simtea un pic prea invaziva. Delia, fata mea, a impins-o din spate, usor, zambind. Fetita, care evident nu-i vedea chipul, a inceput sa planga, percepand ca pe ceva agresiv. Eu i-am spus Deliei ca nu a fost o gluma prea inspirata, sa mearga sa vorbeasca cu ea. Oricum, fata mea se ridicase deja ca sa mearga la cealalta fetita sa o impace. Numai bine ca sa primeasca o palma puternica peste fata de la mama fetitei, care a adaugat ca nimeni nu-i loveste copilul.

Am plecat din compartiment, am anuntat politia care a venit si i-a luat datele, si i-a dat o amenda incadrata ca

Art. 2. - Constituie contraven#355;ie s#259;vār#351;irea oric#259;reia dintre urm#259;toarele fapte, dac#259; nu sunt comise īn astfel de condi#355;ii īncāt, potrivit legii penale, s#259; fie considerate infrac#355;iuni:
1) s#259;vār#351;irea īn public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenin#355;#259;ri cu acte de violen#355;#259; īmpotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natur#259; s#259; tulbure ordinea #351;i lini#351;tea public#259; sau s#259; provoace indignarea cet#259;#355;enilor ori s#259; lezeze demnitatea #351;i onoarea acestora sau a institu#355;iilor publice;

Ceea ce imi doream era sa pot face ceva pentru ca femeia aia sa nu mai faca asa ceva. Sau daca face, sa se stie. Sa scrie pe ea, in datele de la politie, ce a facut.
Si nu s-a intamplat asa. Are o amenda pentru o chestie pe care o poate si contesta, banuiesc, la o adica. Dar oricum, o chestie care nu-i aia pe care a facut-o.
Politistii nu mi-au fost de prea mare ajutor. nu am plecat de acolo decat cu datele tipei, m-au descurajat sa fac o plangere, pentru ca as fi avut nevoie de zile de spitalizare. Nu se vedea nici o urma pe fata fetei. Deci e clar, nu despre asta e vorba.

In momentul asta nu stiu, nu exista nici o lege care sa protejeze, explicit, copiii de palmele adultilor?

Mergi la inceput