TREBUIE sa te casatoresti?

nemary spune:

perfect adevarat tot ce s-a scris aici. si eu m-am casatorit la 32 ani, inca nu avem bb(ne dorim) si acum rudele ne bombardeaza cu intrebarea: "pe cand si un copil?"
cand aveam 18 ani am vrut sa ma casatoresc, nu s-a intamplat si ma bucur foarte mult pt ca poate nu l-as mai fi intalnit pe sotul meu si au si avut parte de bucuriile tineretii.

o zi minunata,
Mari

Daca ai vointa, poti sa muti si muntii din loc.Daca ai creier, ii lasi acolo, ca nu te deranjeaza.

Clover spune:

Totul incepe cand trebuie sa stai cuminte si sa nu te murdaresti ca esti fata, cand trebuie sa nu te cateri in copaci, cand trebuie sa nu stai cu baieti, cand trebuie sa vii devreme acasa.

Singura diferenta acum este ca ai trecut de 18 ani. Daca nu traiesti sub acoperisul rudelor iti poti sustine parerea pana in panzele albe. Iti doresc nervi tari, pentru ca procesul e foarte consumator.

Daca te incalzeste cu ceva si William printul Marii Britanii trebuie sa se insoare ca altfel tot boborul vedea ca o tine incurcata pe fata cu care e fara intentii serioase.


Keep the promises you make to yourself.

Ana68 spune:

Acest TREBUIE mi-a terorizat si mie tineretele tumultoase si am reactionat si eu cam ca tine Glont10...Tin minte ca intr-o zi eram intr-o pasa proasta,nu-mi intra nimic in voie si un coleg a facut greseala sa ma tachineze pe tema asta(aveam undeva la 27 de ani si tot "holteie")si ce i-au auzit urechile...cred ca a fost cea mai urata experietnat din viata lui...
Nici eu nu am inteles de ce acest TREBUIE era asa des pronuntat in discutiile cu mine,dicutii care porneau de la unsubiect si inevitabil ajungeau la casatorie,copii si varsta inaitata...
Cand in sfarsit mi-am pirostriile si am intrat si eu in randul lumii,tot n-am scapat de TREBUIE,ca trebuia sa fac si copii,nu?In schimb s-au adaugat altfel de expresii:"e,asa e in casnicie" sau "las' ca va obisnuiti voi unu' cu altu" sau "cine' te-a pus sa te mariti?"...Asta a fost picatura,ca erau aceeasi care spusesera acel TREBUIE.
Na ca a trecut vremea,intamplarile din viata au urmat sirul sortii...si am ajuns la vremea cand 'geaba imi spune careva TREBUIE (poate unde am mai si imbtranit olecuta)ca nu ma intereseaza...si nu suntem casatoriti,traim impreuna,avem copii si ne iubim.

Asa ca Glont10...asculta-ti inima si sigur vei sti cand si cum e momentul oportun aplicarii acestui TREBUIE.Sa fi sanatoasa si sa ai puterea de a lua decizia corecta .

Ana-Maria,mami deAlex&Luana si
Ea e TOYO...

Anne_Ma spune:

Va pe toate, fie ca sunteti maritate, fie ca v-ati revenit!!
Gata, termin cu rautatile!
Eu cand m-am casatorit aveam 24 de ani, nu am facut-o de gura lumii, am facut-o din dragoste. Chiar ne iubeam si ne era bine impreuna. Bine ne-a fost si ceva timp dupa aceea, numai ca la un moment dat nu prea ma impacam cu statutul de nevasta. Fostul meu sot este un tip ffff inteligent, un tip cu o pozitie f buna atat acum cat si atunci, numai ca inteligenta lui nu putea face fata instinctelor de barbat "cu nevasta". Nevasta trebuia sa gateasca, sa faca, sa dreaga, iar barbatul .... PAUZA!!!! Daca as fi fost casnica, poate ajungeam sa-l inteleg mai bine, dar asa....????? Eu munceam de dimineata pana seara, atunci incercam si eu sa-mi construiesc o cariera, eram inscrisa la a doua facultate, numai de mancare gatita in fiecare zi nu-mi ardea mie. Nu sunt genul care nu gateste deloc, nu spala, nu calca, dar sa devin o gospodina nu a fost niciodata idealul meu in viata.
Asa ca, incompatibilitatea ideilor si idealurilor noastre a iesit la suprafata in timp si dupa 5 ani am decis sa divortam. Am suferit mult, dar am stiut ceea ce vreau. Intotdeauna am vrut sa fiu D-na X, nu sotia D-lui X. Frumusetea este ca fostul meu sot s-a cuplat de ceva timp cu " o femeie de casa" si imi spune si acum ca regreta ca nu a pretuit ceea ce a avut.... Asta este!
Cat despre mine, sunt impreuna cu cineva de aproape 4 ani, nu suntem casatoriti si nici nu ne dorim acest lucru, fiecare avem carierele noastre si de ceva timp am inceput sa muncim impreuna si tare bine este.... Ca femeie, ma simt mult mai multumita daca me apreciaza lumea pentru profesionalismul meu, nu pentru sarmalele pe care le fac!!!!
Va

http://tt.lilypie.com/RMrfp2.png

mihaelamicka spune:

Foarte corect... chestia asta cu maritatul la 23 sau 24 de ani mi se pare o ineptie.... nu mai suntem pe timpul bunicii cand trebuia sa te mariti la 16 ani... SHI NIMIC NU TREBUIE...
De cehesti asta m-am lovit si eu cu ani in urma cand de pe la 20 de ani bunicii si matusile binevoitoare imi tot ziceau ca ar "afi timpul sa gasesc si eu un baiat bun..." si baiat bun in imaginatia lor era unul care sa le placa lor nu mie... si nu conta daca exista o compatibilitate intre mine si acel "bait bun" sau nu. Bine ca mama (Dumnezeu sa o odihneasca) avea alte viziuni asupra vietii si nu mi-a zis asa ceva niciodata. Doar ca atuncea cand aveam vreo 23 de ani si eram in anul 1 la faculta... mama a murit... si dupa aia aceleasi matusi binevoitoare voiau sa ma marite cu tot felul de "baieti buni"... noroc cu tata care le-a pus la locul lor...
Si tot asa pana cand la 27 de ani l-am cunoascut pe actualul sot... un om super... care nu e "baiatul bun" al matusilor mele dar e baiatul meu bun si ne-am casatorit la 29(eu) si 30 (el) si acuma suntem bine merci.

Ceea ce e cel mai important cred eu e ca sotul sau omul cu care esti sa te accepte asa cum esti... nu sa incerce sa faca din tine "femeie de casa" sa ma ierte Dumnezeu dar asta e de prost gust... si din fericire sotul meu accepta sa isi puna singur de mancare in farfurie si sa ma lase sa butonez pana nu mai pot si sa spele el vasele in lcoul meu daca are chef si daca nu avem nicunul chef le spalam a doua zi...

Concluzia e fetelor CASCATI OCHII MARI CAT CEPELE CAND VA MARITATI...SI LASATI FAZA AIA CU SAPTAMANA OARBA.... NU MAI E LA MODA... MAI BINE MAI TARZIU SI BINE DECAT IN GRABA SI SA IASA PROST.

zi faina sa aveti

flaviutza spune:

quote:

---

Originally posted by mihaelamicka

Foarte corect... chestia asta cu maritatul la 23 sau 24 de ani mi se pare o ineptie....

miha

---

ei, hai, nici chiar asa...ca nu toate care se marita la 20 de ani sfarsesc prost. si incopatibilitate poate sa apara si cu unul cunoscut la 30 si de ani, nu numai cu unul cunoscut la 20

io m-am maritat la 22 si in nici un an am si produs pe bebe...si mi-e bine, zau! cel putin pana acum, ca nu bag mana in foc pt nimeni si nimic

ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

acina spune:

Te casatoresti cand simti tu ca e momentul nu cand iti spun altii ca ti-a venit vremea.Am auzit refrenul cu ti-a venit vremea pana m-am maritat.Eu m-am casatorit tarziu la 31 ani si asta pentru ca ne doream mult un copil .Eram insarcinata in aproape 2 luni cand ne-am luat. din punctul nostru de vedere a fost o formalitate .Stateam impreuna de ceva ani.Hartia aia nu a schimbat nimic in relatia noastra.

Anca mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
Povestea Nasterii

mamica dulce spune:

Eu m-am casatorit la 22 de ani si un pic,imediat dupa ce am terminat facultatea si de atunci stau la cratita si cresc copilul(de 5 ani.Partea si mai proasta e ca am plecat din Romania fara pic de experienta in vreun domeniu si aici,dupa atata timp de inactivitate nici sanse prea mari nu am de (re)calificare.As fi avut la inceput,normal,dar am pierdut multe trenuri cu statul acasa cu bb...Asa ca mai bine as pune de bb2,pe care l-am tot amanat in ideea de a face ceva si in directia carierei.
Daca as putea da timpul inapoi as astepta mult mai mult,desi copilul tot l-as avea Asta spun acum ca il am si il iubesc ca pe okii din cap,dar,cu mintea de acum m-as fi protejat mai bine.
Si nu m-as mai fi maritat fara sa locuiesc cu alesul o vreme buna inainte.

E clar ca,daca intr-o zi ajung la divort n-o sa ma mai marit in vecii vecilor,nici macar de locuit impreuna cu cineva nu-mi mai arde.
Si ia aminte ca NU sunt nefericita,am un sot bun care ma iubeste mult!!
Ma intreb ce simt cele nefericite...

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

Anca
carnaval

Lemoni spune:

Eu pe vreamea lui ceasca la 21 de ani eram considerata fata batrina si asta nu ca nu as fi avut sanse sa ma casatoresc puteam sa o fac de prin clasa a 11 de liceu pt ca am fost ceruta de nevasta de pe atunci , iar pretendentii gaseam mereu , dar nu am acceptat niciodata. Eu visam mereu sa ma marit la 30 de ani si asa visa si cel cu care m-am casatorit desi am facut pasul chiar de ziua mea la 21 de ani , cand este momentul potrivit numai sufletul iti spune nu rudele.
Rau nu imi pare , dar si eu si sotul eram prea tineri si nu eram pregatiti, as fi vrut sa ne distram mai mult sa vizitam lumea> Timpul nu pot sa il dau inapoi , dar va dau sfatul 30 este o varsta frumoasa si sincer nu pierdeti nimic daca asteptati pana atunci.
Noi acum asteptam a doua tineretze sa plece copii pe la casele lor si sa raminem singuri ca doi porumbei sa ne facem de cap daca vom mai putea ca "salele "incep sa ne doara.

marci spune:

Eheeeee, daca nu eram maritata nu stateam acum sa butonez calculatorul pt ca nu pot sa iau masina si sa plec in "excursie" pe la prietenele mele nemaritate. A avut grija sotul s-o parcheze asfel incat sa nu pot iesi (asta inseamna sa fii maritata)!
Nu exista varsta pt asa ceva, o faci atunci cand crezi ca esti pregatita, cand simti tu ca a sosit momentul.
Eu m-am maritat f tarziu, pe la 33 de ani, si toate femeile nefericite in casnicie ma indemnau sa ma casatoresc, chipurile sa fiu in randul lumii.
Cel mai frumos era cand mi se prezentau alcoolici divortati, ca la varsta mea nu era sa mai am si pretentii.
Slava Domnului ca nu am ascultat de nimeni si.......nu-mi pare rau.