Ortodoxism din Postul Mare in Postul Mare

Vianne spune:

Star33, mai tii minte ca atunci cand te-ai intors de la Prislop ti-am zis ca o sa urmeze incercari, tulburari... Asa am patit si eu si e normal sa fie asa. Parintele Arsenie ii ajuta pe toti cei care merg la el dar trebuie mai intai "sa faca curatenie". Stai linistita si mergi mai departe cu staruinta si vei vedea ca viata ta se va schimba in bine. Asta iti spun din proprie experienta.

Te pup!

Teolina spune:

Fetelor, ce biserica organizeaza pelerinaje la Prislop? Cat dureaza, o zi? As vrea si eu sa merg acolo.

Star, sper ca ti s-a rezolvat (prin rugaciune) acea problema de care ziceai mai sus!

Va pup, aveti grija de voi!

adriana spune:

Asa cred si eu Star33, ca te ispiteste vrajmasul si iti da tot felul de ganduri. Mie cand mi se intampla sa mai deznadajduiesc, incerc sa evit gandurile si fac "Doamne miluieste" intr-una. Cu incapatanare si mintea goala.. Merge de cele mai multe ori ..
Si apoi, daca nu am avea lupta asta continua cu gandurile, cu noi chiar, cred ca ne-am afunda in lumea de azi, cu toate ispitele ei. Asa macar te ocupi de rugaciune, de mantuirea ta..

Iar ce spunea Parintele Arsenie despre legaturile pe care trebuie sa le aiba doi soti, asta cred ca e carne tare care nu se da pruncilor, trebuie amandoi soti sa fie pe calea crestina, si sa fie de acord sa se infraneze, sa nu foloseasca metode de contraceptie.. altfel se nasc disensiuni si poate duce la vrajba in familie.

Calea spre mantuire se face pe o scara ingusta, ingusta, si fiecare treapta conteaza si e taaaare greu de urcat in ziua de azi.
Sa fim noi sanatosi si sa ne dea Dumnezeu putere sa nu renuntam.

star33 spune:

Vianne, iti multumesc de incurajari! Incerc sa ma tin tare si sa merg inainte. Vreau sa vorbesc si cu duhovnicul, poate ma mai linistesc, poate imi da un canon.

Teolina, eu nu sunt din Bucuresti, nu stiu unde se organizeaza pelerinaje la voi. Dar sunt agentii sau persoane care fac pelerinaje, trebuie sa te interesezi. Eu am fost la Prislop 1 zi, in data de 8 mai cand se tine o slujba mare acolo. Dar cred ca in fiecare duminica poti merge. Eu te sfatuiesc sa mergi si sa te rogi la mormantul parintelui, ajuta pe toata lumea, asa cum zice si Vianne care a fost de mai multe ori.

star33 spune:

Adriana, asa este, calea spre mantuire e tare ingusta! Sa ne rugam ca sotii nostri sa fie si ei iubitori de Dumnezeu, desi, fie vorba intre noi, greu mai gasesti in zilele noastre asemenea barbati.

Cand televizorul, revistele si totul in jurul nostru ne indeamna la desfrau si cand anormalul e prezentat ca normal, e tare greu. Insa noi trebuie sa incercam sa rezistam, nu?

Poate asta e crucea vremurilor noastre - sa ducem o viata crestina, in ciuda a ceea ce ne invata societatea ca este bine. Daca ne gandim la mucenicii crestini, ei erau omorati pentru credinta. Deci pentru noi e infinit mai usor, nu?

joanna spune:

Dragele mele,ma bucur ca va simt aici.Amuleta sa vii mai des...
Ma gandeam,daca nu deja o si spuneti,sa rostim o rugaciune de ajutor sufletesc pentru Sabina si familia sotului ei,caci sunt sigura ca au nevoie.Sa o rostim de cate ori ne amintim in timpul zilei si seara cand ne depunem sufletul la Dumnezeu.Va rog eu mult.
Star 33 asa e,cu cat ravna e mai multa cu atat ispita mai mare.
Cum era?Pe un sat de necredinciosi nu-i pazeste nici unul de-ala rau iar pe un bine credincios il pazesc un sat de uraciosi.Daca nu e asa corectati-ma.

Joanna

Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.

Parintele Arsenie Boca

Vianne spune:

Teolina, pelerinajele la Prislop se fac in 8 mai si 28 noiembrie si nu sunt organizate neaparat de biserica. Eu am mers cu o doamna care era la al patrulea pelerinaj si a vorbit cu soferul unui minibus. Sigur ca poti sa te duci si in restul duminicilor sau oricand vrei tu. Eu iti recomand din tot sufletul.

Star33, nu ai de ce sa imi multumesti, stii ca o fac cu mare drag. Vis a vis de gasirea unui barbat care sa rezoneze cat de cat cu convingerile noastre religioase...problema asta am avut-o si eu...Si vreo 3 ani dupa ce am divortat am tot cautat si incercat. Pana am ajuns la Parintele Arsenie si l-am rugat pe el sa ma ajute. Stiu ca nu sunt vrednica dar ajutorul pe care l-am primit a fost de nepretuit. Mi-a trimis un barbat care este tot ce am visat iar din punct de al rezonantei religioase nu imi puteam dori mai mult. Asa ca se poate, crede-ma. Trebuie doar rabdare si staruinta iar tu le ai...
Va pup pe toate!

Sabina spune:

Vreau sa va povestesc ceva...ca sa vedeti ca se "aude" ca va rugati pt mi e.
Socrul meu a dorit sa fie incinerat...si bineinteles ca noi nu doream asa ceva...dar pana la urma sotul se hotarase sa ii respecte dorinta.
preotul nu a protestat intial...dar oieri, a fost la cumnata acasa ca sa ii gfaca prima slujba.Dupa care le-a zis asa: tota viata ati fost niste copii exceptionali, l-ati ascultat si l-ati respectat, acum puteti sa nu-l ascultati odata.Si le-a facut o rugaciune de dezlegare de pacate,prin care ii absolva de vina.
Sotului i s-a luat o piatra de pe inima...asa ca inmormantarea va avea loc joi.
Pana la urma ....nu stiu cum e mai bine.Dar daca preotul a spus asa...stie el ce spune.Ma refer aici la contradictia dintre ultima dorinta si ceea ce e bine dpdv religios.

Va multumesc din suflet ca va ganditi la noi.

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã.

amuleta spune:

Star33, nu trebuie sa te sperii. Ce trebuie sa faci este sa ai un duhovnic dispus sa te spovedeasca si impartaseasca mai des. Eu n-am un asemenea lux aici si atunci trebuie sa merg mai incet si cu multe hirtoape.
Daca mergi prea repede, esti ca o cladire inalta fara stilpi de rezistenta. Trebuie sa cladesti stilpi pe masura ce inalti cladirea. Era o poveste in Pateric, parca : doi calugari, unul a vrut sa mearga in pustie si altul la minastire si pe cel din pustie l-a dovedit ispita iar cel de la minastire a reusit. Sau alta in care doi au cazut dar unul s-a intors la nadejde si a luat-o de la inceput iar altul s-a omorit. Pina cind ai inca suflare, intoarcerea e cu putinta. Sau sa zicem ca vrei sa alergi la maraton, cam asa este si rugaciunea multa. dupa aia te dor muschii de nu mai poti. Ba, poti sa si mori daca nu esti antrenata. De-aia alergatorii se antreneaza ani de zile, la inceput curse mai mici, alte exercitii pregatitoare, unii au si un antrenor. cel mai bine e un duhovnic dar uneori chiar si un alt om care a trecut prin asta iti poate da ceva sugestii.
Sabina, ma bucur pentru sotul tau.

frunzaverde2 spune:

Va citesc in continuare cu bucurie, mai pun ceva la minte, mai descopar cite o buruiana in gradina mea, si viata merge inainte.
Cu cit merg pe drumul asta cu atit mai mult imi dau seama in fiecare zi ca toata viata mea am fost un om norocos !
Adica a fost Cel de Sus cu mine chiar atunci cind eu nu mai eram cu el in suflet.

Voiam doar sa va impartasesc citeva ginduri prietenesti. O seara placuta tuturor !
--------------
Schimbarea trebuie sa vina din noi. Atit timp cit continuam sa mergem strimb, nici biserica, nici rugaciunile, nici inchinatul la icoane nu ne vor putea dezlega de pinza in care ne-am impaienjenit mersul si privirea.

Ce folos ca dam de pomana daca ne certam in biserica de la o bucata de colac sau o portie de coliva ? Ce folos ca ne inchinam in fata altarului daca tragem cu ochiul la cum sint imbracati cei din jur, ca sa ii criticam pentru ca au sau nu au batic sau caciula, fusta sau pantaloni, pantofi sau bascheti ?

Postul e frustrant doar daca se rezuma la un strict regim vegetarian (fara carne, fara oua, fara ulei…)
Postul insa e eficient atunci cind e infrinare (de la cicalit pe cel de linga sine, de la criticat pe vecina de la etaj, infrinare la cantitatile inghitite la fiecare masa), atunci cind e cumpatare (pina si in pomenile pe care le facem sau lumanarile pe care le aprindem, cu cit mai multe, cu atit sansele sint mai mari sa cadem in orgoliul de a o fi facut).
Postul e tacere, e relatia intima cu Cel de Sus, nu se striga pe piata publica.
Postul e strinsul din dinti atunci cind iti vine sa injuri pe cineva, inghititul in sec atunci cind simti ca ti-e greu sa te abtii sa nu tipi la vinzatoarea de la magazin care se misca prea incet

Iubirea aproapelui e respectul pentru alegerile acestuia : a fi casatorit sau celibatar, a posti alaturi de toata familia sau a nu posti…mai bine lasi pe cineva sa doarma decit sa faci pacatul de a-l critica pentru ca nu s-a sculat devreme… mai bine sa accepti ca cel de linga sine nu a tinut postul alimentar decit sa il obligi sa te minta, numai ca sa evite o dojana…

A trai cu frica de Dumnezeu nu inseamna : « respect poruncile, altfel voi fi pedepsit ».

A trai cu Dumnezeu in suflet si in gind e teama de a nu fi trait indeajuns pentru a fi spus o rugaciune pentru fiecare din cei dragi, teama de a muri inainte de a ne fi impacat cu cei cu care ni s-a intimplat sa ne certam.

Iertati-ma daca vi se pare prea personal mesajul.

Doamne ajuta !


------------------------
Life is a pattern in which the design becomes clear only at the end !