Ceasca de punch
Raspunsuri - Pagina 22
eumada spune:
Fiindca veni vorba de durerile mele....azi dimineata au inceput sa ma doara surd...rinichii..durerea aia sacaitoare,surda,ca atunci cand vin rusii sau ca atunci cand ai amnintare de avort....
Ei bine,in disperare de cauza,am fugit la un laborator si mi-am facut albumina.....este in urina..ceea ce denota ceva la rinichi...restul analizelor le voi face marti,am gasit programare la un cabinet abia atunci....
Si tot in disperare,am luat de la plafar o cutie cu ceai renal..plante uscate,brute si mi-am facut 1 litru de ceai pe care l-am baut intr-o ora.....dupa inca doua ore,durerile mi s-au diminuat....
Deci cred ca sunt rinichii de vina.......am luat foarte multe medicamente de raceala,si pentru migrenele mele...iar astea afecteaza functia renala....imi fac si analizele si o sa vad ce am.....
buflea spune:
De doua zile ma chinui sa va povestesc cum am pierdut eu legatura in Varsovia, asta vara, in drum spre Romania ...
Exact cand sa decolez de pe taram american, s-a pus de o furtuna din aia de vara, care tine 30 min si bulverseaza aviatia pentru urmatoarele 2 ore. Prin urmare, am plecat cu 2 ore intarziere, eu avand in Varsovia doar 1 ora intre avioane. Pe drum, avionul a recuperat 1 ora, atat cat sa pierd eu avionul spre Bucuresti la mustatza, pardon, la firul mustatzei, caci am ajuns, cu limba maturand pe jos de fuga, exact, dar exact cand se inchidea gate-ul.
Va imaginati ca m-am rugat de aia sa ma lase sa trec si nu am putut a o indupleca ... ulterior am inteles de ce - pt ca pasagerii ajungeau la avion cu un autobuz, care probabil plecase cand am ajuns eu - dar cucoana aia de la gate, ori n-avea chef sa imi explice, ori nu stia prea bine engleza ... oricum a fost foarte abrupta, mi-a aruncat doi de NO, NO si a plecat, lasandu-ma la inceputul unei lungi crize de nervi...
Boooon, ma prezint la ghiseul ratacitzilor, eu si toti cei din avionul meu care aveau legaturi in intervalul de 2 ore ... printre ei, 2 alti romani. Un domn business man, care spumega mai tare ca mine si o batrana de 75 de ani, care se intorcea de la fata ei, nu stia o boaba de engleza si era paralizata de emotzie. Eu, care am parinti care circula spre America regulat si stiu ce inseamna sa li se intample ceva neasteptat pe drum, m-am oferit sa stau cu dansa, sa vorbesc pentru ea, sa ajungem impreuna la Bucuresti.
Incep negocierile … Duduia 1 de la ghiseu ne spune ca urmatorul avion spre Bucresti este peste 10 ore – era in jur de 12:00 noon si ar fi trebuit sa ne suim in cursa de 10:00 P.M. Domnul agitat incepe sa pufaie, eu pufaiam pe vocea a doua – sa ne dea orice legatura in Europa si de acolo, alta spre Bucuresti … cica nu se poate pe banii lor, se poate insa pe banii tai. Asa am aflat ca compania de zbor plateste alte zboruri, numai daca ei nu au zbor catre destinatie in aceeasi zi, ori noi aveam, peste 10 ore. Ok, si cat costa ? Butoneaza duduia aia si arunca pretul de 700 EUR … WTF ? 
Noi dadeam sa lesinam la ghiseu, Duduia nr 1 ne spune foarte arogant – de ce va mirati, este “one way”, sunt doua companii de zbor implicate si rezervat biletul cu 3 ore inainte …700 EUR este un pret foarte bun.
Fetelor, atunci mi s-a declansat mahalaua – adica eu am pierdut avionul din cauza voastra si matale de la ghiseu, imi vorbesti mie asa ? Imi oferi mie sa platesc din buzunar 700 EUR cu atitudinea asta, de parca imi faci o favoare ? EXCUSE ME ? … ah, si nu ne dadea nici un hotel, desi zburasem peste noapte, pentru ca trebuia sa stam peste zi in Varsovia … numai vouchers de masa si atat.
Domnul cu business-ul decide sa plateasca, eu cu batrana, decidem sa tolanim bancile aeroportului … Asteptam sa ne rezerve zborul de la 10:00 P.M., dupa care sa ne dea vouchers de lunch si dinner.
Cand primesc voucherele, surprize, surprize – mie imi da 2 vouchers de 65 kr, batranei de 30 kr … Nu ca ar fi contat, dar oricum aveam timp si chef de cearta, asa ca ma apuc sa investighez … Prima reactie a Duduiei 1 este :
- Dar de ce va intereseaza, nici nu ar trebui sa vedeti voucherele altor pasageri …
- EXCUSE ME ? … Pun mainile in sold si insist pe ton apasat :
- As putea sa vad unde scrie ca voucherele sunt secrete ? Doamna este matusa mea, nu stie engleza si as dori sa stiu de ce nu primim aceeasi suna de bani …
- Duduia 1 – Pai daca sunteti rude, puteti sa manacati de suma voucher-elor. Ar trebui sa fiti mai putin nervoasa pentru ca Dvs sunteti in avantaj, circulati cu pasaport american si cetatenii americani au dreptul la mai multi bani decat cetatenii romani (batrana circula cu pasaport romanesc).
Fetelor, nu se putea jignire mai mare pentru sufletul meu romanesc si pentru fizicul meu aflat in dieta si zumba toata vara … adica americanii sunt mai grasani (ceea ce e adevarat 
) si li se atribuie mai multa mancare ?
Pun mainile in sold si ma apuc sa zbier – "asa ceva este inacceptabil, asta este discriminare, vreau sa vorbesc cu un manager, de cand si pana cand romanii mananca mai putin si americanii mai mult …etc, etc, etc.
Cu ochii peste cap, ii da si batranei vouchers de 65 kr ... 
Boon, pasul 2, ca eu nu terminasem cu ghiseul ala …
- Dorim sa dam 2 telefoane in Romania sa anuntam familia ca am pierdut avionul.
Toata lumea da din umeri, nimeni nu are o solutie … ok, ma gandesc eu sa ma duc in magazinele din aeroport si sa ii rog sa ma lase sa folsoesc un computer, sa trimit un email … 30 min am bantuit prin tot aeroportul ala, NIMENI cica nu avea o conexiune la Internet, NIMENI nu a putut sa-mi dea un telefon sa sun in Romania. Un singur pasager, auzindu-ma intreband in magazin despre asta, mi-a spus “daca imi dati $5 va las sa folositit telefonul meu, daca nu, compania aeriana ar trebui sa va dea cartele de telefon public …Puah, cand am auzit asta, am luat foc … ma duc inapoi la ghiseu, si fara sa-mi indulcesc vocea, sar peste rand si tzip apasat
- “ ACUM, dar ACUM, I mean NOW, doresc sa vorbesc cu managerul aeroportului. Este dreptul meu de pasager sa cer asta si doresc sa fiu luata in seama. Este inacceptabil ca intr-un aeroport international, in care EU pierd avionul din cauza voastra, sa nu pot anunta acasa ca nu voi cobora din avionul pierdut. Este inacceptabil ca in sec 21 sa nu pot da un telefon. Am 10 ore la dispozitie pana la urmatorul zbor si sunt dispusa sa ajung pana la Conducerea Aeroportului... Daca ma ignorati, iau legatura cu Politia” …
Liniste in jur, lumea stupefiata, eu si mai si de ce curaj ma pentera, se apleaca o Duduie nr 2 sub taraba si, fara sa spuna nimic, scoate si imi da, o cartela de telefon. Am crezut ca lesin acolo … Continui insa pe acelasi ton “Multumesc, mai am nevoie de inca una pentru matusa mea”. Duduia 2 se apleaca si imi mai da una …
Jubilez, jubilez … plec tzantzosa de la ghiseu, o iau pe batrana dupa mine (care va imaginati, tremura ca piftia) si ma duc la telefonul digital public. Aici, ca in filmele cu prosti, bag cartela si toate dar TOATE meniurile erau in poloneza. Incerc sa intuiesc cum se suna international, nu reusesc decat sa ma enervez la loc. Ma duc iar la ghiseu, imi pregatesc iar vocea de mahala si spun direct: "ACUM, dar ACUM vreau sa vina cineva cu mine sa imi arate cum se formeaza spre Romania caci toate meniurile telefonului sunt in poloneza."
N-am mai apucat sa amenint, oricum cred ca ma asteptau inapoi, au facut special, mi-au dat cartela si m-au lasat sa ma uit tamp la telefon ... Cu ochii dati peste cap, se ridica inceeeeet, inceeet si plictisit de la ghiseu, Duduia nr 3, vine cu mine la tel si imi arata cum se formeaza. Sunam acasa, si eu si batrana, eu incep sa ma calmez, batrana saraca era stupefiata, daca nu mi-a urat la sanatate si multumiri, a zis ca numai Dumnezeu m-a scos in calea ei …
Am stat 10 ore in aeroportul ala. Scria peste tot ca nu e voie sa dormi pe banci … m-am intins cu nesimtire pe toata lungimea, batranei i-a fost teama … am dormit fetelor 5 din cele 10 ore, BUSTEAN.
Mi-am spus : Atat le trebuie, sa vina cineva sa ma scoale de aici, in conditiile in care eu am zburat peste noapte si ei, nesmtitii, nu imi ofera un pat de odihna … nu m-a deranjat nimeni.
A fost o experienta interesanta, retineti ca nu eram in Romania, dar se pare ca nesimtirea si lipsa de profesionalism in relatiile cu clientii apartin Eurpoei de Est in general.
Privind inapoi, am avut cateva ezitari. Data viitoare cand mi se intampla, nu ma mai enervez, stiu exact ce sa fac si va spun si voua solutia : Vorbit ferm, apasat, fara balbe, serios si cerut cu conducerea … daca refuza, amenintzat cu Politia Aeroportului. Important este sa va ia in serios, nimeni de la ghiseul cu publicul nu isi doreste o reclamatie la conducere.
In loc sa ajung la 2:00 P.M. in Bucuresti am ajuns in miezul noptii, a doua zi eram in masina spre Olimp, dupa amiaza, torceam pe un pat de masaj, in cautarea atitudinii zen, printre romanii mei dragi, carora le-as ierta orice 
buflea spune:
Mada, sanatate multa ... nu suna bine ce spui tu acolo, cred ca trebuie sa o iei mai in serios.
Viv, pe unde sforaie Celcesforaie ? Sper sa ajunga acasa cu bine ...
Aqai spune:
mai, ce de curaj pe tine! esti rea, ce sa mai spun, treci pe lista eroilor
mada, pai ia faceti voi o intreunire de amiaza copilele se joaca voi mancati ceva take-out si beti un pahar de vin ceva si va adaptati programului copilelor.
de ziua husbandului noi mergem cu tot familionul (cei 2 artisti included) la un restautant bufet si stam exact cat se simt bine si copiii. asa am facut si de ziua mea cand am fost scosi in oras, si de ziua mamei lui hubby - noi i-am scos pe toti in oras si am hotarat unde/ cat stam in functie de copii.
sa va spun ca sunt acasa azi, noaptea trecuta flacaul mare a facut o indigestie ori ceva, a vomitat toata noaptea iar eu am stat de paza cu ligheanul langa el... am dormit juma' de ora de la 7 la 7 jumate si apoi am anuntat ca nu poci sa merg la munca.
asa ca acum doar lancezesc prin casa cu faptasul principal... pe celalalt l-am dus la scoala.
Lala_D spune:
Buflea 
super tare ai fost!
eumada spune:
Bufleo,bravo tie....rea de gura ca tine sunt si eu.....pai cu nesimtirea alora.....foarte bine...putea fi mama ta batrana aceea....
Aquai....cred ca asa vom face..sau varianta next weekend....
Bre,io v-am zis...never in my life n-am fost bolnava..in spital am stat cat am nascut,atat....beneficiez de gene de alea de razes get beget....si toate bune..sper sa fie ceva simplu,nu de alta,dar rinichii eu nu am stiut ca-i am pana azi...
Lala_D spune:
Sanatate multa bolnaviorilor, vad ca sunteti mai multi pe lista si mari si mici ( bifez si eu unul cu febra acasa) si bafta Viv sa iti "recuperezi" sotul in timp util.
Un weekend frumos!
buflea spune:
Ah ! Ma scuzati … nu pot sa-mi termin romanul de mai sus fara sa va mai spun despre Ironia Sortzii.
In primul avion, am avut un loc mizerabil … incerc sa va explic : Avionele astea mari au 3 randuri – randurile de la geam cu cate 2 locuri si randul din mijloc cu 4 locuri. Eu am stat pe randul de la geam, pe locul din exterior, ultimul scaun din sectiunea aproape de bucatarie …si baie. Aceste ultime 2 scaune, pe langa ca au buda in spate si bucataria intr-o parte, nici nu au geam in dreptul lor, desi sunt pe randul de la geam …dar geamurile se opresc la locurile din fatza …deci practic, esti ca intr-o capsula acolo, intr-o parte ai un perete opac, in cealalta bucataria, in spate buda si in fatza locurile din fatza.
Langa mine, pe locul de la perete (geam ) era un tip din Azerbaijan, profesor de engleza la un colegiu din NY, care se ducea si al acasa sa isi ia nevasta si copilul inapoi in America. Si el ca si mine avea legatura in Varsovia, cu 40 min intre avioane … la 2 ore intarziere la plecare, sansele lui erau zero sa isi prinda legatura.
In 10 ore de zbor am inceput sa vorbim … era extrem, extrem de simpatic, ironic si plin de umor …
Tot drumul s-a plans ca el, la agentie, a cerut special loc la GEAM si aia l-au pus la perete, ca el a cerut mai in fatza si ala l-au pus in bucatarie, ca el nu si-a propus sa faca pipi in avion si acum ca tot auzea apa tragandu-se la buda, ii venea sa se pipi non-stop, ca el a cerut sa ajunga in ziua aia acasa si astia cine stie cand il duc acasa si cu ce, ca nu era sigur cate avioane spre Azerbaijan circula din Varsovia …etc.
Eu, pe de alta parte, ma simteam mai in avantaj desi stateam pe un loc similar de mizerabil ..dar macar nu avusesem cerinte speciale de loc, nu ma deranja bucataria, ieseam si mai usor la buda ca eram la exterior si aveam si 1 ora intre avioane, deci sanse (credeam eu) sa prind legatura.
Si tot drumul am facut misto unul de altul, mai ales eu de el si mai ales cu legatura din Varsovia – eu de pe o pozitie mai superioara.
Ajungem in Varsovia, ne despartim in avion, el pierduse clar legatura, eu parca mai aveam o sansa … eu parasesc avionul alergand, el imi ureaza din mers “drum bun” … eu pierd avionul si fara nici o surpriza, il regasesc la ghiseul ratacitilor. Ne vedem, ne salutam de parca ne cunosteam de-o viata.
EU: – ce mai faci, ce face sotia, e bine, ce face copilul, te asteapta, INCA te mai asteapta, cum ti-a placut NY din avion ca doar l-ai vazut pe geam cand ai decolat, nu ? …etc
EL: - oh ! credeam ca esti deja in Romania, nu erai tu aia care tot drumul erai sigura ca prinzi avionul, lasa ca si daca stam prin aeroportul asta, macar avem geamuri si sa localizam toaletele ca sa stam cat mai departe de ele …etc
Cand sa ne repartizeze noile zboruri, ce ziceti ca imi face Soarta ? … lui ii da avion peste 15 min, mie peste 10 ore.
Am crezut ca il impusc, mai ales ca nu s-a abtzinut … m-a bagat in corzi a razbunare , pentru toata bashcalia pe care o inghitise in avion: … ca asa este cu Romania, au avioanele mai rare, ca el m-ar mai consola, ca vede ca sunt suparata, dar trebuie sa se prezinte la gate, ca sa am grija unde ma asez in avionul de peste 10 ore, macar sa fie la geam, desi o sa fie noapte si nu stie daca o sa-mi ajute la ceva, ca o sa se gandeasca la mine cand o sa se uite pe geam, cum arata Varsovia de sus …etc
Ne-am despartit cu mine oferindu-i un suc din voucherul meu de mancare, ca oricum aveam portie de american si el refuzandu-ma politicos caci avea zbor spre casa
Rufus spune:
buflea, foarte faina aventura. Stiu, numai faina nu ti s-a parut tie...dar in povesti suna bine. Si mai e ceva: cred ca ne-am plictisi daca toate lucrurile ar merge ceas pe lumea asta. Nu? Poate ca nu...
Despre Ana: din ce deduc de la voi, se justifica injectiile si nu calea mai simpla, pentru ca ea are de ceva vreme (3-4 ani) si incepuse si anul asta, probleme cu gatul si mai ales tuse. Nu stiu de ce in Romania se inteapa mai mult ca in America...chiar nu stiu ce sa zic.
Bun...sa lasam doctorii, desi vad ca multa lume e atinsa...Mada, cred ca nu-ti dai seama, dar ai acumulat ceva oboseala in tine si asta numai bine pica ca fond pentru o banala raceala, de exemplu, sa-ti faca viata un iad. Nu stiu eu daca-i raceala sau nu la tine, insa ideea este ca ti-ar prinde bine o pauza, dupa ce se termina nebunia asta in care esti bagata. Oi fi tu tinerica...dar nici chiar asa
Azi am fost la concurs la Teodora. A sarit la lungime si inaltime, ne-am relaxat cu totii la sala. Eu am amintiri placute din sala aia, multi ani din copilarie i-am petrecut si pe-acolo, imi place sa le vad pe acolo. Caci acum toate trei se duc, Ioana din cauza de ceva celulita, Teodora de performanta (ma rog, aproximativ...) iar Ana incepatoare, dar e musai sa faca si ea ce face Tea. Evident, pun ceva poze (si cu Ana de acum doua sapt), dar facute de mine asa ca din pacate nu seamana cu ce ne-a aratat buflea.
Viviana, te rog sa-i spui Sforaitorului-sef ca-l salut si ii doresc concediu placut.
Rufus, Tora si iadele
viviana spune:
E 9.30 pm si langa mine se sforaie de zor.
Totul e bine cand se temina cu bine.
A avut noroc pentru ca a rezolvat la Lufthansa si nu a apelat la travel agentul lui. (Oh, da, are un travel agent italian dat de companie care se tine de fundul lui 24/24.)
Pinguin/e nu am vazut om mai fericit, multumit, implinit dupa ce s-a dumirit ce am facut in casa.
El era convins ca eu nu am schimbat decat fotoliile. "Tradatoarea" de fii-mea isi pusese o poza pe facebook facuta in sufrageria fara fotolii. (doamne, ce am mai bolborosit-o cand am vazut poza)
A observat lipsa lor, insa s-a gandit ca vroiam sa-i fac o surpriza si a tacut malc.
Si io cu soru-mea ne frecam pe maini spunandu-ne ce lipsiti de spirit de obs. sunt barbatii astia.
Si el n-a zis nimic sa nu-mi strice surpriza.
A mers din camera in camera a pipait, a mirosit, nu-i venea sa creada.
Ba si-a facut si planuri pentru alte imbunatatiri.
Maine am sa va povestesc cum fi-sa i-a vorbit fara intrerupere 2 ore si jumatate si cum in Kinshasa unde a facut escala, fara a se da jos din avion, au venit niste personaje si au facut curat in avion cu ei acolo si cum clasa I era plina ochi cu evrei batrani manuitori de diamante.