Dezbatere pe seama unei sinucideri
Raspunsuri - Pagina 3
anya spune:
Adevarul este ca, pe langa partea umana, exista si o lipsa acuta de spatii destinate actului medical. Sa va dau exemplu reanimarea maternitatii Giulesti. In aceeasi sala erau mamici dupa cezariana, viitoare mamici cu cerclaj si aspirantele care faceau laparoscopie exploratorie (plus vre-o alte tipuri de opreatii de care eu nu aveam habar). Vreti sa stiti cum se uitau aspirantele si cele cu iminenta de avort cand au adus bb-ii mamicilor cu cezariana?
flo.flo spune:
Are dreptate Anya,
Eu din pacate am vazut de 3 ori reanimarea de la Giulesti.
A doua oara, faceam laparascopie de urgenta din cauza unei extrauterine. Cu cateva ore inainte, aflasem ca are si activitate cardiaca.
Si eram pe masa de operatii, legata, cu cracii in sus, medicul anestezist gata gata sa-mi faca anestezia, cand vine in sala de alaturi o mamica cu o cezariana de urgenta - avea gemeni. Medicul anestezist a trebuit sa plece urgent la ea, pe mine m-a lasat acolo asa dezbracata, pe masa de operatii timp de vreo juma de ora (mie mi s-a parut o vesnicie). Si pentru ca eram cu nervii la pamant, am busit in plans - si cum nu puteam sa-mi sterg lacrimile pentru ca eram legata de maini, mi le stergea medicul cu un pansament steril cred, si se ruga de mine sa nu mai plang ca o sa ma doara capul. Este unul din medicii deosebiti pe care ii cunosc.
Am inteles ca nasterea aceea era mult mai importanta decat mine, pentru sarcina mea nu mai aveau ce sa faca, dar experienta a fost oribila.
andacos spune:
Ca si o parte din antevorbitoarele mele,sustzin ca,cauza sinuciderii a fost depresia.
Ca infertilitatea a dus(poate)la depresie,e alta problema,ins anu infertilitatea propriu zisa(ca si cauza) a dus la sinucidere.
Iar depresia nu e de azi pe miine(adica i-a dat medicul diagnosticul si gata a cazut pe loc in depresie),e un proces ce se acumuleaza in timp si mai ales(aici e cauza problemei dupa mine),ignorat de cele mai multe ori.
Dana
mcoca spune:
Ceea ce ce se pare mie groaznic in ro, este ca pacientul este dezbracat de toata demnitatea lui de om. Este umilit la propriu inainte d eoperatie cand e dezbracat si legat. Mie chestia asta mi s epare o trauma psihica.
Am fost operata de 2 ori : o conizatie si o colecistectomie. De fiecare daca cand am adormit respectiv trezit, eu eram cu camasa aia de unica folosinta pe mine si eram lungita decent pe un pat.
Vicky si Printzesone
BlackCat4evR spune:
Cred ca am sa supar multa lume cu acest mesaj, dar in fine...
Pana una alta nu stim nici una cum i-a fost pus diagnosticul de infertilitate... Poate ca i s-a spus cu toate menajamentele de rigoare! Orice persoana sanatoasa la faza asta se simte trista, ce-i drept, iar apoi dirijeaza rotitele spre solutii alternative. FIV, adoptie, etc...
Chiar voi veniti cu tot felul de exemple de diagnostice care mai de care mai nasoale, care nu au condus la sinucidere. Hai, zau, acuma, de unde pana unde puneti sinuciderea ei in carca medicului care i-a pus diagnosticul de infertilitate?
Pentru ca o depresie sa ajunga la sinucidere, e nevoie de timp. De ce nu ziceti de prieteni si de familie, care nu au observat in tot timpul asta ca e ceva in neregula cu fata?
Si offtopic,
1. Reanimarea unui spital este locul in care toti pacientii sunt pe linia subtire ce desparte viata de moarte. Lasand la o parte complexitatea unei interventii, anestezia in sine poate avea cele mai nebanuite efecte. Mi se pare absolut normal ca in reanimare sa existe cat mai putine obstacole intre medici si pacienti, iar aici se includ paravanele despartitoare intre paturi sau cearsafurile puse pe pacienti. O reanimare este o reanimare, nu salon de vizitare, nu sala de socializare.
2. Nimeni, dar nimeni in lumea asta nu poate "dezbraca pe cineva de demnitatea lui de om". In fata celor mai mari umilinte oamenii adevarati si-au pastrat demnitatea.
3. Legat si dezbracat...? Si la operatia de cezariana esti dezbracata si legata de maini. Pentru binele tau si al copilului tau. Nu am auzit pe NIMENI sa zica: "Vai, am vrut sa plang de fericire si nu am putut sa-mi sterg lacrimile fiindca am avut mainile legate!". Hai sa admitem ca unele interventii sunt mai traumatizante psihic decat altele, si ca in acea situatie suntem mult mai putin dispusi sa admitem niste lucruri ca fiind normale, nu?
mcoca spune:
BlackCat4evR, conforul psihic al unui pacient e ff imp. Din pacate in Ro nu se pune deloc accentul pe asta.
Care a fost valoarea adaugata, ca Flo era dezbracata si cu "picioare in sus" inainte de anastezie?? Nu puteau sa faca asta dupa ce o adormeau? Puteau, dar lnu le pasa de inconfortul psihic al pacientului.
Nu stiu cum e operatia de ceza, nu am avut. am avut insa un chiuretaj, si nimeni nu m-a legat. Din contra era o femeie are ma mangaia de maini sa ma consoleze.
Vicky si Printzesone
BlackCat4evR spune:
@mcoca
Era vorba de o urgenta aparuta pe neasteptate. Ca sa se poata interveni, era in primul rand nevoie de un anestezist. Cine si-ar fi asumat raspunderea daca acesta intarzia langa pacienta care nu avea o urgenta? Cezariana de urgenta sa face atunci cand fatul (sau fetii) sunt in suferinta fetala. Care le poate fi fatala imediat! Cum pui in balanta asta cu un risc nu atat de imediat?
Ca sa fiu clara, nu minimizez in nici un fel trauma suferita de flo, am avut prietene foarte bune in situatia ei si stiu cat au suferit, dar chiar si ea recunoaste ca era "cu nervii la pamant". Cand esti cu nervii la pamant, si cel mai nesemnificativ bobarnac ti se pare o lupta de strada. Asta vreau sa spun, ca sunt momente cand nu iti poti pastra obiectivitatea, fiind puternic afectat de evenimentele in desfasurare.
In plus, rahianestezia nu adoarme pacientul, ci ii amorteste partea inferioara. Asa ca pacientul este constient pe toata durata interventiei. Mai devreme sau mai tarziu apare si necesitatea cocotarii picioarelor pe suporti.
mcoca spune:
Eu nu am zis ca anestezistul nu trebuia sa mearga la urgenta aia. Nici vorba! Spuneam ca nu vad de ce trebuia legata si etc inainte de anestezie. Asta se putea face cand ea dormea, sa fim seriosi.
Vicky si Printzesone
BlackCat4evR spune:
In mod obisnuit, nu ar fi dormit, pentru ca interventiile de genul asta se fac cu rahie, care nu inseamna somn, ci amorteala in zona inferioara!
flo.flo spune:
Toate 3 laparascopiile pe care le-am facut acolo, au fost cu anestezie generala.
Am si spus ca am inteles perfect de ce medicul a fost trimis acolo, nu am avut nici o problema. Nu reposez nimic nici anestezistului, nici medicului meu - doar ca experienta in sine a fost traumatizanta.
Nu comentez nici faptul ca eram legata de masa - inteleg ca intr-o mana aveam branula in care venea si anestezia, deci trebuia sa o tin intinsa, de celalalta mana aveam legata chestia aceea de iti monitorizeaza pulsul, nu stiu exact cum se numeste.
Eu am povestit doar experienta in sine, sa va dati seama cat de dureroasa este infertilitatea, cat de traumatizante sunt experientele prin care trec femeile cu astfel de probleme, sa intelegeti ca intr-adevar astfel de situatii in viata te pot impinge la depresii. Iar cand tu te operezi de extrauterina iar langa tine o femeie aduce pe lume gemeni, este imposibil sa nu te incerce sentimente de frustare, indiferent de cat de buna esti tu si cat de mult te bucuri pentru cele de langa tine.