Luceafarul la 3 ani??

Cristina_C spune:

Am eu o banuiala ca mama fetitei statea cu poezia in fata

Tilia spune:

Nu stiu daca ai observat, dar am scris docila cu ghilimele, pentru ca nu ma refeream la sensul propriu al cuvantului.

Apropo, ordinele nu se comenteaza, se executa, iar oamenii mari trebuie sa aiba taria sa nu faca ce-ar vrea, altfel nu ar mai ajunge nimen pe la serviciu. Educatia e un efort de a transforma dorintele primare in acte sociale. Ma intreb cat de fericita o sa fii daca o sa-ti hotarasca cu tarie copilul a lui nu-i place la scoala si ca nu o sa mearga acolo.



Dar, potrivit logicii tale, ar putea sa fie ,,cu crize", corect? Un copil de 3 ani nu trebuie sa incerce sa-si controleze tantrumurile, pentru ca asta e o dovada de lipsa de personalitate?

~~~

Una dintre cele mai mari greseli mi se pare sa lasi mintea copilului sa lancezeasca. Ah, si sa prezinti scoala drept un loc al groazei, care-i fura copilaria.

Ilinca_M. spune:

Tantrumurile apar mai ales la copilasi de 1-3 ani frustrati, carora le baga parintii pumnu'-n gura, "le taie din nas", le arata ei care e calea si ce e bine (cand sa doarma, cand si cui sa dea jucaria etc.). Un copil lasat sa se dezvolte firesc, fara coercitie si constrangeri nejustificate (n-am zis fara limite, fara "constrangeri nejustificate", s-a retinut, daaa?) va avea o personalitate placuta si armonioasa. Ca va avea si acel copil nervii sai, suparari, izbucniri...e firesc, nu e un robot, cine nu le are? Supra-omul, ca cel propovaduit de tine, care-si infrange orice inclinatie in favoarea datoriei (tare kantiana mai esti)
PS: poate unii dintre noi mai mergem la serviciu SI din placere. Si poate ai fi surprinsa, dar si mie si sotului meu ne-a placut scoala ("cartea", cum s-ar zice) asa ca nu vad de ce fata nu ne-ar mosteni. Macar 8 clase a face si ea, acolo (glumesc, e un geniu chiar daca nu stie Luceafarul si nu sta docila in scaunel 98 de strofe)

emanouela spune:

Sa te consolezi...nu esti singura

nadaflorilor spune:

98 strofe, filmare de 2 ori pe zi, doar ele stiu cate repetitii fara camera de luat vederi...etc....

cruis spune:

Este un copil precoce si dulce, din ce am vazut eu. Mama spunea intr-un interviu ca ii citeste poezii cand o adoarme pentru ca o linistesc, la povesti nu adoarme pt ce pune intrebari si se agita.

Se lauda cu ea? Foarte bine, asa si trebuie! Cine ridica piatra prima? :)

Mai adaug numai ca afirmatia ca un geniu va fi geniu chiar si nestimulat e gresita. Sunt foarte multi adulti de genul care au ajuns la comportamente auto-distructive, adictii, boli mentale, delicventa, tocmai pt ca nu li s-au satisfacut nevoile. Asta nu inseamna mama tigru cu biciul si indicatorul.

Nu poti judeca ceva ce nu intelegi. Atata timp cat nu vezi un copil de-asta in funtionare. :)

roxy spune:

faptul ca stii cu asa exactitate ce varsta ai, este deja un semn ca ai fi putut invata perfect la 2 ani orice oda in metru antic si nu numai, doar ca nu ai fost stimulata.Dar nu etimpul pierdut.Eu inca mai caut sa socotesc ce varsta am si-mi da cu virgula , dar perseverez.

roxy spune:

Cruis faptulc a ii citeste poezii in loc de povesti la culcare e un lucru super in regula , asa imi facea bunica mie, am spus mai sus, dar pentru ca eram sperioasa rau si povestile m-ar fi bagat sub pat la varsta aia.Am inceput sa gust povestile deabia mai mare fiind, cand i le citea mama surorii mele mai mici.Dar asta nu are a face cu copii lasati nestimulati daca nu il si pun sa recite pe scaunele 98 de strofe , doar ca sa ma laud eu pe internet .Repet nu ai nici un merit ca parinte cand copilul memoreaza ceva, eventual ca ti-ai rapit din timpul tau si al lui pentru asta, dar poti stimula copilul in o multime de moduri, starnindu-i curiozitatea in natura, aratandu-i pe carti informatii diverse, si apoi ramanand uimita cat de multe stie, dar nepunandu-l sa spuna ca un papagal o placa, doar sa dea bine la public.
Aici nu e la moda ca la serbari sa scoti copilul in fata , eventual tragand de el, sa recite frumos poezia.Daca vrea el si nesilit de nimeni va fi mai in fata in corul copiilor , pentru ca se canta multe cantece, dar nu e nici o tragedie daca timid fiind stai mai in spate, important e sa partici si sa-ti faca placere. Nu se pune accentul pe memorare ci pe dezvoltarea capacitatii de intelegere (nu cum memoram noi ca turma un text pentru un examen,luat de pe nustiu unde, cind ar fi trebuit sa ne dezvoltam capacitatea de a face noi acel text ).
In rest copii sunt ca un burete, pe care il putem umple cu informatii, dar facand in asa fel incat el sa priceapa acele informatii, sa le poaa folosi in alt context, altfel sunt degeaba memorate.Este ca un sertar in care indesi o multime de lucruri , dar habar nu ai la ce-ti folosesc.

emanouela spune:

Dar de copii obositi la varste mici, plictisiti de toate, copii carora nu le mai starnesti interesul cu absolut nimic...ai auzit? Copii incapabili sa se adapteze intr-o colectivitate normala? De tineri absolut perfecti in aparenta care se sinucid? De genii in delir? si asta numai pt ca li s-au supraincarcat nevoile. Ponderea astora e net superioara ponderii exemplificate de tine.

Da, intradevar, e cam greu sa-ti pui, ca si mama , mintea la contributie si sa-i satisfaci nevoia copilului, aia de curiozitate, "nu adoarme si pune intrebari". ....asa ca mai usurel cu acuza aruncatului de pietre....nimeni nu a aruncat cu piatra, insa am dreptul sa nu fiu de acord si chiar sa-mi expun parerea, chiar daca nu e aceeasi cu a ta.

JuliaSM spune:

Au aparut deja interviuri cu mama?? Ne lasi si noua link? Chiar sunt curioasa.
Hmm, cine stie, punct ochit, punct lovit.

p.s. Daca i-as lua interviu mamei, as pune-o sa recite Luceafarul in timp mai scurt decat a facut-o fetita, fara materiale ajutoatoare. Si apoi sa faca si o scurta exegeza, sa vedem daca a inteles poezia. Pentru ca, la varsta ei, as avea pretentii de putin mai mult decat o redare din memorie a poeziei.