copil hiperkinetic
Raspunsuri - Pagina 7
giulia71 spune:
Aveti copilul extrem de mic pentru a-l corecta la fiecare greaseala. Copilul e la inceput mai ales daca a vorbit mai tarziu.
Lasati-l sa-si traiasca copilaria, la varsta asta el trebuie sa creasca liber, fara corectari dese pecare evident le vede ca pe mici ingradiri care-l streseaza.
Pentru a pune un diagnostic acurat este nevoie de cateva sedinte bune in care sa fie evaluat copilul.
Va dau exemplu personal, pe cand fii-mio avea 5 ani mi s-a sugerat sa merg cu copil la medic ca are tulburare de identitate sexuala pentru ca fii-mio se juca cu o papusa barbie.
Va dati seama ca nu mi-a picat bine, mai ales ca diagnosticul venea din partea unui medic.
Ce era sa fac
Ne-am vazut mai departe de viata si am lasat copilul sa se bucure de jocurile si copilaria lui.
Nu spun sa va culcati pe ureche, ci numai sa obtineti un diagnostic corect si cumva sa nu-l corectati la tot pasul, o sa va fie asa de dor de perioada asta:)
uneori gandesc prea mult....
maria26 spune:
multumesc pentru sfaturi!
vrea sa va spun ca eu am inceput sa-l corectez mult acum o luna si ceva... acum o conversatie suna asa .."mami, nu poti" .. "cum trebuie sa spui?" .. "mami, nu pot" .. se grabeste foarte tare.. intotdeauna stie raspunsul corect, dar nu zice din prima bine decat in 50% din cazuri..
sunt constienta ca pun presiune pe el, dar totul il facem in joaca.. cred ca si asta e motivul pentru care spun ca am obosit.. am obosit sa ma joc.. sa tot inventez diverse chestii ca sa-l fac pe el sa coopereze..
rrox, ma lupt cu morile de vant in privinta bunicilor... asta e si motivul pentru care ma chinui singura cu amandoi... ei il rasfata la maxim si nu se gandesc ca atunci cand va veni acasa imi va fi mie greu.. spre exemplu, le-am tot spus sa nu-i mai dea ei sa manance, dar ei spun ca nu pot lasa copilul nemancat si prefera sa-i dea cu linguritza cand copilul se joaca...si sunt multe alte exemple de genul asta.. cat despre corectat, primesc un singur raspuns "e mic"..
alinam, multumesc pentru incurajare..
maria26 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui nicavica Maria26, ti-am urmarit postarile pt ca am vazut ca ne asemanam...avem 2 pui,nascuti in aceiasi zi si an(sa nu-mi spui ca s-a nascut dimineata)...Stiu si inteleg perfect ce spui tu,si framantarile tale,dar iti admir indarjirea...Baietelul meu are un diagnostic:trisomie 21-sindrom down.In ciuda acestei "etichete" e un baietel normal ,cam la acelasi nivel de dezvoltare cu ce ai povestit tu despre Andy(pt mine e o mare implinire sa fie dezvoltat la nivelul asta).Cred,ca te inteleg mai bine ca oricine, ce inseamna sa te stresezi pt ca mereu mai e ceva de acumulat,repetat,aratat...stiu cat de epuizant e s-o faci doar tu(si la mine-i la fel).Incearca sa vezi partea plina a paharului,mereu exista una....Slava -Domnului!Eu, am gasit sa fac terapie(comportamentala)cu o psiholoaga si o psihopedagoaga in aceiasi sedinta in cadrul CJARE(centrul judetean asistenta si resurse educative ) .Orice copil,care e la gradinita beneficiaza de terapie comportamentala(ceea ce faci tu cu Andy) daca e cazul...Sfatul meu e sa te interesezi daca gradinita la care e are arondat un psiholog,daca da ,lui trebuie sa-i te adresezi...Daca gradinita nu are psiholog,atunci,apelezi direct la CJARE Pitesti si expui problema sa fie ajutat!!!Plus ,ca orice gradinita are arondat un logoped,la fel adreseaza-te lui ,sau afla de cine apartineti!Pe mine m-a ajutat enorm aceasta terapie,pt ca lucreaza cu el,imi spun ce au facut cu el si apoi ce ar trebui sa mai fac eu cu el.Ma simt eu ajutata in primul rand.....Dar tot greu imi e...si simt ca ma sufoc ,ca e o presiune prea mare ,si ca toate achizitiile lui sunt pe umerii mei,iar ceea ce nu achizitionat e din vina mea,ca n-am insistat suficient,ca l-am alintat prea mult....te inteleg perfect!Dar stiu,ca avem copii intelgenti,si n-o spun ca si consolare,o spun ca si realitate....stiu si incapatanarea aceia de care te lovesti,si-ti vine sa-ti dai una-n cap....Ai impresia ca anii trec prea repede , iar copilul creste prea incet,ai vrea sa opresti timpul, sa fie si el in acelasi ritm cu trecerea lui!Am vrut doar sa stii,ca nu esti singura,si ca mi-a placut cum ai dat exemple cum lucrezi cu Andy,sunt simple ,dar ca adult nu te gandesti la ele.Pe mine ,m-au inspirat,multumesc!Intradevar ,e o munca de sisif,dar important e ca recupereaza...e cel mai important! Matei,al meu nu vorbeste, intelege tot,dar nu vrea sa vorbeasca,e incapatanat peste orice limita....Toate,la timpul lor Am vrut sa stii,ca nu esti singura si admir puterea ta,de a te ocupa de 2 copii!Eu,am unul si-mi ocupa tot timpul!!!! P.S:sa aiba vreo legatura ziua de nastere?! |
offf... imi pare rau sa aud ca te lupti cu asa ceva... sincer.. eu stiu cat trag si cat de greu e...
ii multumesc lui Dumnezeu ca Albert e cuminte.. il car cu mine peste tot si nu zice nimik.. dar tot trebuie sa gatesc zilnic si pentru el, sa-i dau sa manace, sa ma joc si sa-i acord atentie si lui... cred ca va fi mai usor peste ceva timp cand se vor juca si manca impreuna..
Andy e nascut seara la ora 8.30 dupa un travaliu scurt, dar o nastere grea si dureroasa.. am vrut sa nasc natural fara epidurala ( eu eroina) si a luat nota 8.. cordonul de doua ori de pe gat...la 4 luni l-am operat de fistula ombilicala la grigore alexandrescu, asta dupa mers prin zeci de doctori care puneau diagnostic gresit.. am mers pe instinctul meu si am refuzat internare pana am ajuns la dr topor care ne-a spus din prima ca asta banuieste ca are.. sunt satula de doctorii din romania si mai ales, din provincie.. de-asta spun ca nu mai am incredere in nimeni..
dupa cum am mai spus, Andy e foarte inteligent, de-asta sunt atat de nedumerita cum intelege unele lucruri complicate si pe cele usoare, nu..
multumesc pentru sfaturi, cu siguranta imi vor fi de folos :) .. cu logopeda de la gradinita deja lucreaza.. o sa ma interesez si de restul, dar nefiind caz grav, nu cred ca vom fi ajutati.. iar daca ne vor ajuta, asteapta cu siguranta ceva... si de asta imi e sila la noi aici... am batut la atatea usi si am umplut atatea buzunare incat m-am saturat..
maria26 spune:
rrox, am uitat sa-ti spun de sot.. pleaca dimineata la 8 cand il duce pe andy la gradi si vine la ora 19.. il avem pentru noi seara 3 ore si in weekenduri.. in plus, in perioada are multe specializari in strainatate... el ma ajuta cat poate, dar timpul e prea scurt...seara cand vine de la serv, ii preia pe pitici..ma intelege.. chiar daca e obosit dupa o zi de munca..
e m-am gandit asa.. dupa ce am ascultat sfaturile voastre.. o sa incerc sa nu-l corectez doua zile pe Andy .. am vazut ca daca nu sunt pe faza, cateodata se corecteaza singur..
nicavica spune:
Maria,nu conteaza daca-i caz grav sau nu...pt asta exista CJARE-e drept faza cu terapia e o chestie noua...dar,nu te lasa...eu,nu am avut pe nimeni sa ma ajute cu M,in afara de sot ...care trebuie sa si munceasca...bunici avem,dar nu le pasa de el...la noi,familia exista doar fizic....nici noi nu luam tratament NPI,nu-i vad rostul...noi,am ajuns la sapa de lemn,cati bani am dat la doctori...degeaba...La centru nu am dat nici o atentie macar,si nu am de gand s-o fac...scrie undeva?!Am invatat sa nu-mi mai pese de conceptia romaneasca:"a fost dragut/a cu noi,hai sa-i dam ceva!!!"eu,personal cu ABA nu-s deacord...si da, trebuie sa te relaxezi,copilul simte,vorbesc in cunostinta de cauza:eram in parc,si o mamica m-a abordat,m-a intrebat cat are M,si s-a mirat cat de" normal" e...pe mine m-a vazut mai agitata,in sensul ca mereu eram dupa el ,si-i spuneam una sau alta;la care mi-a spus:"copilul e f ok,tu,.....relexeaza-te!",m-a lasat masca,dar am realizat,cata dreptate are!
M. s-a nascut la 7.40dim,dupa un travaliu de 5 ore fara nici un doctor pe langa mine,fara nici un calmant.S-a nascut prin cezariana,a luat 8,iar in ziua aia l-au innecat cu lapte si l-au pus pe oxigen
Si noi suntem exasperati de RO,incercam sa plecam pt ca pe M,nu-l asteapta nimic bun aici....din contra,societatea n-o poti schimba!
maria26 spune:
o problema majora a noastra sunt banii.. de-asta nici nu indraznesc sa mai merg cu el nicaieri.. cand nu am dat, ni s-a inchis usa in nas.. asa ca trag aer in piept si merg inainte...nu stiu ce imi aduce ziua de maine, dar nu am de ales decat sa lupt in tara asta de r****
Andy e ok din multe puncte de vedere. sunt constienta ca eu sunt prea stresata de situatia asta, dar cand vine o mamica si iti spune "mai ocupa-te si tu de el" te doare.. mai ales cand stii cate faci ...
nicavica spune:
Maria, ti-am spus ca ne asemanam...si noi ne-am facut totul singuri,rata tot de 2000 ron pe luna...eu nu mai lucrez,primaria nu ma angajeaza,ca nu-s bani la buget....si dupa ce am vandut 2 masini(la una mai platesc rata inca 6 ani!), ca am dat atentii la doctori si"logopezi"(doar ca numele,ca erau varza), am ramas la sapa de lemn ,pe bune!plus ,ca sotul e bugetar,iar eu,nu -l pot lasa pe M cu oricine,pt ca nimeni nu se ocupa de el cum o fac eu.....Ca exemplu,la sfarsitul lui 2010,in 6 sapt am dat 20 de mil numai pe tratament,medici si analize!Asa,ca am invatat sa-i cer drepturile la recuperare doar cu gura"mare", si chiar daca as avea,n-as mai da.....Invata sa te lupti si fara bani in tara asta de r....t!sau,incercati sa plecati afara!E greu,dar aici nu ne tin decat ratele...altceva,nu avem:familie sau prieteni...nu avem ce pierde....si o societate de r..t.Nu pune banii,inaintea recuperarii:cauta,cauta,cauta.Eu,la asociatii am fost cu m,si nu-s decat niste organizatii cu oameni nepregatiti,care papa fonduri europene....asa,am ajuns la CJARE....
maria26 spune:
o sa incerc.. la mine e nasol si cu plecatul de acasa.. sunt vesnic cu amandoi dupa mine.. Andy nu are rabdare sa stea undeva 5 minute sa astepte...
maria26 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui nicavica Maria, ti-am spus ca ne asemanam...si noi ne-am facut totul singuri,rata tot de 2000 ron pe luna...eu nu mai lucrez,primaria nu ma angajeaza,ca nu-s bani la buget....si dupa ce am vandut 2 masini(la una mai platesc rata inca 6 ani!), ca am dat atentii la doctori si"logopezi"(doar ca numele,ca erau varza), am ramas la sapa de lemn ,pe bune!plus ,ca sotul e bugetar,iar eu,nu -l pot lasa pe M cu oricine,pt ca nimeni nu se ocupa de el cum o fac eu.....Ca exemplu,la sfarsitul lui 2010,in 6 sapt am dat 20 de mil numai pe tratament,medici si analize!Asa,ca am invatat sa-i cer drepturile la recuperare doar cu gura"mare", si chiar daca as avea,n-as mai da.....Invata sa te lupti si fara bani in tara asta de r....t!sau,incercati sa plecati afara!E greu,dar aici nu ne tin decat ratele...altceva,nu avem:familie sau prieteni...nu avem ce pierde....si o societate de r..t.Nu pune banii,inaintea recuperarii:cauta,cauta,cauta.Eu,la asociatii am fost cu m,si nu-s decat niste organizatii cu oameni nepregatiti,care papa fonduri europene....asa,am ajuns la CJARE.... |
imi poti da mailul tau? mersi!
viviana spune:
Maria, tot am citit ce ai scris si sincer nu stiu de unde sa apuc problema ta.
Fata mea a fost hiperactiva, impulsiva si cu o usoara lipsa de atentie. Dar, despre toate aceste caracteristici, stiu ca sunt normale in comportamentul copilului pana la varsta scolara. Dupa aceea se reevalueaza in functiie de rezultatele obtinute la scoala.
Eu am fost intotdeauna unica mamica din parc care nu statea niciodata pe banca ci alerga de-i sfaraiau calcaile dupa copil. Copil care nu statea mai mult de 1 minut in leagan, pe topogan sau la groapa de nisip.
Joaca ei cu alti copii se succeda intr-un ritm trepidant de ma lua ameteala.
Pana la 6 ani a avut arcada sparta, capul spart, fruntea fisurata, mana iesita din cot, piciorul in ghips de 2 ori.
Programul ei era 2 ore in parc dimineata si 3 ore dupa ce veneam de la serviciu.
Nu am facut nimic deosebit in afara de a-mi considera copilul perfect normal si de a face cu ea activitati ce-i placeau fara sa fortez nimic.
Nu am despicat niciodata firu-n patru (abia acuma o fac si chestia asta nu-mi face bine deloc) am luat lucurile asa cum au fost adaptandu-mi comportamentul la nevoile ei.
Nu mi-a pasat ce zice din lumea din jur si nu am admonestat-o niciodata pentru a le da satisfactie.
Dimpotriva am incercat sa gasesc cai intru temperarea comportamentului.
Statea linistita cand ii citeam povesti. Asa ca de aici am pornit in punerea bazelor educarii atentiei.
M-am imprimat citind povesti pe o caseta dupa carticelele ei cu poze.
chiar ii spuneam: "uite vezi aici ratusca? pune manuta pe ea. Asa, acum da pagina sa citim mai departe."
Ii puneam casetofonul, carticelele in brate si puteam sa-mi vad de treaba.
Lucrurile s-au mai linistit odata cu inceperea scolii, la 6 ani. Hiperactivitatea si impulsivitatea au persistat pana prin clasa a Iv-a, in salturi, dar nu si lipsa de atentie. Hiperactivitatea era prezenta numai in pauze si acasa nu si in timpul orelor.
Nu a facut activitate sportiva pentru ca nu a vrut sub nicio forma. Pana in clasa a V-a in fiecare zi mergeam in parc cate 2 ore.
Impulsivitatea e prezenta si azi.
In ceea ce priveste limbajul eu stiu ca ei mai intai vorbesc la persoana a III-a, dupa aceea la persoana a II-a si olecuta mai tarziu odata cu aparitia constiintei de sine la persoana I.
Invartindu-se prin casa si admirandu-se: "Ea era o printesa"
Cand ii era foame: "tu vrei papa"
Ca mai apoi sa apara "eu"
Categoric ca trebuie corectat dar nu fortat si nici inteles gresit acest limbaj al lor.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi