Despre relatia nora -soacra

lucialu spune:

Fara urma de rautate, am incercat sa subliniez ceea ce cred eu ca nu e in regula la dvs. Toooate socrele, hai majoritatea sunt bine intentionate initial. Nu dvs trebuie sa le oferiti un camin. Ei trebuie sa si-l faca singuri. Sesizati contradictia? A le oferi un camin al lor...nu are cum sa fie al lor, fiind gata facut si daruit de altcineva.
Nicio soacra, mama nu va recunoaste si nu va putea sa spuna obiectiv dc isi sufoca sau nu copilul. Asta numai copilul poate sa o spuna.
Persoane apropiate ei? Le-a facut confidente lor si ele toarna acuma tot? Ce prieteni! Probabil ca si pt dvs sunt la fel de apropiate cum i-au fost ei!
Ati crescut un baiat. Este pe cale sa devina la randul lui tata. Cat de barbat capabil sa isi protejeze propria familie credeti ca va fi, daca nu va putea sa faca nimic pt binele lui decat cu ajutorul dvs?
De ce nu intelegeti ca trebuie sa le dati drumul, sa isi faureasca viata lor de adulti, cu bune, cu rele, cu greseli...Credeti ca veti fi toata viata lui langa el? Ei trebuie sa faca ceea ce isi doresc ei pt ei,nu ceea le doriti dvs, binele pe care il vedeti dvs. Trebuie sa aibe puterea de decizie, sa stie ce sa aleaga, sa aleaga ce isi doresc ei pt ei ca si cuplu, mai mult, ca familie. Practic ii subminati autoritatea de adult. Inca il credeti copil. La lucru seful nu il vede ca pe fiul cuiva, ci ca pe un om capabil sa indeplineasca anumite sarcini. Nimeni din jur, pe strada nu il vede ca pe fiul cuiva, ci ca pe un om matur care are drepturi si obligatii, raspunde pt el, nu raspunde mama pt el. Caminul se ofera acelora care depind de altii, copilului care nu poate sa obtina de unul singur un acoperis; nu unui adult. Nora s-a casatorit cu un barbat in mainile caruia si-a pus sufletul, viata, anii ei! Nu cu un fiu, care are o mama care stie mai bine decat el ce ii trebuieste lui si implicit si ei, ca si-a legat viata de a lui.
Dvs veti ramane toata viata mama lui, veti deveni bunica. Nu ar fi bine sa va deschida usa, sa va intrebe "ce mai faci mama?", "La Multi ani ,mama!" Sa fiti acolo daca are nevoie de ajutor cu adevarat, nu sa ii vina sa mearga cu spatele, sa fiti ultima persoana la care se gandeste la nevoie? De ce sa nu fiti o bunica simpatica pt nepoti? Credeti ca nu vor simti/auzi discutiile/animozitatile? De ce sa nu fiti un partener de incredere, agreabil, dorit pt fiul si nora dvs, in discutiile intre adulti?
Ei isi fac viata lor. Nu e ca si cum sunteti abandonata. Este in firea lucrurilor. Nu ati fi mandra sa stiti ca se pot descurca in viata? In plus nora nu va este fiica, nu stiti cum a fost ea mica, nu ati crescut-o dvs, ea are o mama. Ea este partenera de viata a fiului dvs. Este o femeie! cu propriile ei nazuinte. Nu aveti incredere in propriul fiu, in propria dvs educatie pe care i-ati dat-o? Nu ca sa fie un om matur pe picioarele lui, sigur pe deciziile luate, nu pt asta l-ati crescut/ pregatit?
De ce nu va ganditi ca ati fost binecuvantata cu ocazia sa fiti mama? Sa dati viata, sa cresteti un om? Sunt atatea femei care nu au sansa aceasta niciodata, sunt atatea cupluri fara copii...credeti ca ei fac umbra pamantului degeaba? iar eu cred ca l-ati crescut ft bine, pt ca dincolo de ceea ce ati incercat dvs sa faceti, sa-i tineti langa dvs, a stiut sa zica Nu si sa aleaga sa isi faureasca propriul drum. Nu s-a complacut in culcusul pregatit cu dragoste de dvs, nu vrea o viata de intretinut, vrea sa doarma precum isi aseaza el asternutul.
Va este teama ca il va face nefericit? Dar acesta este riscul fiecaruia ac alege sa isi intemeieze o familie, risc pe care ni-l asumam cu totii si dvs, si nora dvs, si eu si el. V-ati facut preconceptii ca nu este buna pt el si asta se deduce din faptul ca datorita ei credeti ca el nu mai este acum langa dvs. Nu trebuie sa fie buna in viziunea dvs. Lui trebuie sa-i placa, el o accepta si s-au luat la pachet intreg, cu bune si mai putin bune.
Si apoi de ce sa nu va bucurati de binemeritatul respiro? Nu mai aveti copil de crescut, dar puteti sa contemplati ceea ce ati dus la buna indeplinire,ca dvs ati crescut acest barbat de acum, puteti sa va bucurati de timpul liber si sa faceti lucruri pe care poate le-ati amanat, ca n-au fost timp sau bani inainte? Sa va bucurati de sotul dvs, doar nu se termina viata dc fiul a plecat la casa lui? Mama veti fi toata viata, dar sa spunem ca s-a redus norma de munca acumNu ati fost doar mama, inainte de copil ati fost o persoana cu vise si nevoi proprii, cu placeri proprii, o femeie iubita. Think about it.
Nu mi-o luati in nume de rau. Chiar am pus suflet in ceea ce v-am scris.
Am scos in evidenta pasaje, moduri de exprimare sau ce vad eu gresit in conceptii, pt ca sunteti pe cale sa deveniti acea soacra despre care se discuta si aici. Totul este in mainile dvs. Cum stiti sa va apropiati de ei sau ba.
Numai bine!

manumanu spune:

Am intrat din intamplare sa citesc la acest topic. Nu intru in detalii personale, dar Lucialu, m-a impresionat enorm mesajul tau!!! As vrea ca multe mame si soacre sa-l poata citi!

mamica de Anastasia si Radu, 23 noiembrie 2008

lucialu spune:

Multumesc!

doinabita spune:

Lucialu, m-a impresionat mesajul tau! Numai ca nu am cum sa fiu mandra de ei: nu au stabilitate(stau cu chirie) nu au serviciu( niciunul) nici venituri( se tot imprumuta mereu.E posibil sa credeti caci cine stie ce nu spun de au plecat asa...cum spun eu in necunoscut.Nu! e vorba de dorinta nurorii de a fi alaturi de sora ei ( care lucreaza in Bucuresti) deoarece ele au fost nedespartite pana sa se cunoasca nora mea cu baiatul meu.Si-a dat seama dupa ce au venit aici ( din initiativa lor, caci nu puteau face fata ei doi la cheltuieli) caci nu poate fara sora ei.De inteles pana la un punct.Cand ne casatorim acest lucru trebuie sa il intelegem, caci sora, fratele raman ce sunt dar nu trebuie sa ne tot mutam ...ca sa fim cu totii...parerea mea.Daca sora ii poate oferi stabilitate as fi inteles dar tot cu chirie sta , greu se descurca, chiar foarte.De ce sa fiu mandra? caci ei se indatoreaza si unii din cei care ei s-au imprumutat au inceput sa sune la noi? Aici i-am fi ajutat fiind loco in oras , acolo e chiria si celelalte cheltuieli care ne depasesc si pe noi.Ca "uita" sa ma sune ...nu e rautate din parte la amandoi...sau ambitie...Cumnata nurorii mele la fel a facut , iar parintii Ioanei caci asa o cheama pe nora mea, nu si-au vazut fiul de 5 ani si nici Ioana si sora sa.Imi pun adesea intrebarea: doreste oare Ioana sa simtim si noi ce simt parintii ei? Durere, jale?
Fiul meu mai are doi frati , unul mai mare si o sora mai mica cu 2 ani decat el.Fara altercatii discutii si pe ei i-a indepartat de el, cu vorbe urate, mesaje de nu stii ce sa mai crezi.Oare ei sunt considerati tot " soacre" rele?
O sa ma opresc , deoarece nu e subiectul deschis de mine si are un titlu de la care ma abat.Oricum sper sa nu ma ucida acest lucru...poate, ma va face mai puternica!

bely spune:

lucialu ce frumos ai scris, chiar ai pus suflet!!
sper si eu sa citeasca cat mai multe mame si soacre mesajul tau!

lucialu spune:

Imi pare rau. Dar este viata lor. Cu greselile lor, pe care trebuie sa si le asume! Iar daca dvs le veti tine spatele, nu vor invata niciodata sau poate prea tarziu. Stiu ca va doare, ca sunteti mamadar daca au bazdaci(ambii din ceea ce povestiti), sa fie sanatosi! Iar acelora care va suna pt imprumuturile pe care le-au facut copiii, le-as spune daca m-au sunat cumva si cand le-au dat bani? Si cu asta se va incheia mai devreme sau mai tarziu, daca isi vor face un renume de rau platnici. Insa daca parintii sunt dispusi sa isi intretina copiii adulti si sa-i acopere...pai o vor tine langa fara niciun stres, ca doar cumva cineva face curatenie in urma lor. Cu atat mai mult ca vor deveni parinti, tre sa se trezeasca degraba la realitate, mai ales ca va veni un copil-bebe. Asta e binele pe care ca mama il puteti face. Macar ei sa creada chestia asta, ca nu se mai pot baza ca cineva le "sustine" aiurelile. Pana la urma e ft greu, dar sunt atatia care nu au parinti si ei ce fac, cum dreg busuioaca daca nu e nimeni in spatele lor? Sunt adulti, pe barba lor fac pocinoage. Trebuie sa inteleaga acest lucru.
Incercati sa nu va mai amarati, toti gresim, sa fie sanatosi, nu este nimic ce nu se poate rezolva, numa boala, moartea, naravurile rele nu prea mai au leac. Acum e acum ,maine poate fi altceva,nu?

lucialu spune:

Bely

doinabita spune:

Asa este! Si maine e o noua zi!

AB_AC spune:

Asa cum sunt soacre antipatice sunt si nurori. Sincer imi pare rau Doina!
Lucialu suna bine ce zici tu dar cam patetic si cam unilateral. Cand ai un copil nu-ti iei mana de pe el doar pentru ca s-a casatorit. Sa stiu ca fata sau baiatul meu isi abandoneaza un job pentr zero job si traiesc facand datorii si lucrand intermitent apai i-as zice vreo doua. Si pentru ce motiv? Ca merge dupa sora-sa... E inconstienta si-n doi, daramite daca si asteapta un copil....

Eu am doua soacre care nu ma iubesc nemaipomenit. Si nici eu nu ma prapadesc dupa ele. Dar
un minim de respect si de atentie e binevenita de ambele parti. Familia noastra primeaza, dar cea extinsa merita macar deferenta si un telefon de politete. La urma urmei sunt bunicii copiilor mei si ei isi doresc sa-i vada si se bucura sa stie ca-s oameni care-i iubesc neconditionat.

bird70 spune:

Sunt adulti si daca ei aleg sa stea in Bucuresti sa faca datorii este alegerea lor. Nu poate nimeni sa se bage peste deciziile lor. Unii invata din experienta altora, altii invata din propria experienta, dar fiecare are dreptul sa aleaga sa mearga pe drumul lui.

Noi am plecat in Australia cu 2 copii, cea mica avea cateva luni, si 2 valize. Aveam si ceva bani din apartamentul ce l-am vandut in Romania dar erau foarte putini ca preturile erau foarte mici atunci. Soacra-mea tot asa ca in Romania aveam casa noastra, joburi, masina si plecam in necunoscut (si asta chiar a fost necunoscut) si ii iau baiatul ei pretios, ii strict ei planurile de viitor ca ea spera sa se mute cu noi . Si a fost tare greu o vreme si soacra isi freca mainile sperand ca ne vom intoarce si uite ca ne merge foarte bine acum si toata familia depinde de noi, ca le trimitem bani la toti ca sa se descurce. Eu sunt satula de reprosurile ei si de cum stie ea ce e mai bine pentru familia mea, de asta nici nu am vazut-o de 9 ani, sotul meu a fost in Romania dar eu cu copiii nu m-am dus. Parintii mei in schimb ne-au sustinut la fiecare pas, chiar daca si lor li s-a parut inconstient ce faceam, au zis ca daca noi vrem sa ne incercam sansa trebuie sa o facem. Mama mea avea tot timpul un cuvant de incurajare cand o sunam ca imi era greu desi era foarte apropiata de copii si stiu ca a suferit enorm cand am plecat, dar o data nu mi-a zis ceva melodramatic de genul ca o sa moara sau ca i-am distrus viata, etc.

Doina,
te intrebi de ce nu te suna. Daca te suna fiul ai sa incerci sa-l convingi sa se intoarca? Ai sa faci santaj emotional cum ai scris pe aici, ca speri sa nu mori, ca e jale in sufletul tau, etc? De aia nu te suna. Ca daca mometan nu ii merge bine nu are nevoie si de dramatisme din astea balcanice, are nevoie de sprijin sau macar de o discutie neutra. Sotul meu si-a promis ca o suna pe maica-sa macar la 2 saptamani si tare greu ii este, de fiecare data cand vorbeste cu ea e deprimat restul zilei ca numai reprosuri si cat de batrana e ea si cum o sa moara si ca el e departe si ea nu isi vede nepoatele si ca de ce nu o suna mai des .

Daca vrei sa ai o relatie buna cu fiul tau pe viitor, incearca sa te linistesti, sa nu mai incerci sa te bagi cu sfaturi binevoitoare in viata lui si mai ales cu reprosuri. Reprosurile nu fac bine nimanui, nici celui care le face , nici celui caruia ii sunt facute, si nici practice nu sunt, adica nu duc nicaieri. E adult, insurat, cap de familie si e responsabil de viata lui. Lasa-l sa-si traiasca viata cum doreste si mai ales nu te mai tot afisa in postura de victima (am sa mor, e jale, etc), victimele de genul asta nu sunt simpatice. Incearca sa fi adult echilibrat in relatia cu un copil adult. Daca fiul tau va avea vreodata o relatie apropiata cu tine o va avea cu o mama echilibrata la care se poate duce sa ceara un sfat si care il respecta pe el si familia lui, nu cu o mama dramatica, bagareata si suferinda. Daca continui cu santajul emotional si drama va avea o relatie superficiala cu tine, atat cat sa-ti inchida gura o vreme, cat sa nu se simta foarte vinovat si TOTI cei implicati in relatia asta vor avea de suferit. Eu sper sa poti realiza o relatie frumoasa cu fiul si familia lui si sa fiti toti fericiti indiferent unde locuieste fiecare.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper