Banca Mondiala si riscul unei crize totale
Raspunsuri - Pagina 4
olim spune:
oanaP, si pe mine m-au dezamagit, mai ales uniiuseri 
, care la orice e contra, dar ma rog deja m-am obisnuit, si nu mai bag in semana.
ma gandesc ca poate totusi experienta mea de viata in domeniul agricol, poate ajuta pe cineva, chiar daca procentul este fff mic, sub 0,1 la suta.
din pacate forumul a devenit locul multor dispute, dar insa sunt si subiecte unde se accepta si pararile altora, fara a fi insultata persoana respectiva.
si aici, ca peste tot, calitatea oamenilor isi spune cuvantul
olim spune:
mai cu creasta nivelului de trai parca era vorba de exprimare corecta in oricare limba ar fii
olim spune:
oriunde in lume, e clar ca investitorii vad doar profitul si nimic mai mult din pacate
si cu cat lumea e mai slab pregatita profesional, intelectual si emotional, cu atat gradul de manipulare este mai mare.
beren spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui olim oanaP, si pe mine m-au dezamagit, mai ales uniiuseri , care la orice e contra, dar ma rog deja m-am obisnuit, si nu mai bag in semana.ma gandesc ca poate totusi experienta mea de viata in domeniul agricol, poate ajuta pe cineva, chiar daca procentul este fff mic, sub 0,1 la suta. din pacate forumul a devenit locul multor dispute, dar insa sunt si subiecte unde se accepta si pararile altora, fara a fi insultata persoana respectiva. si aici, ca peste tot, calitatea oamenilor isi spune cuvantul |
Uitam: care este pararea ta despre critica lui Krugman la filozofia lui Friedman?
Pentru ca, sa ne amintim: atat economia romaneasca, cat si cea spaniola, functioneaza dupa criterii economice induse de catre acesti economisti.
E adevarat, ei nu stiau de cate ori da rod castravetele in Turtucaia, dar intelegeau (pardon, fundamentau) principiile economiei mondiale.
olim spune:
si cea franceza cum functioneaza
ca de 2 ani stau in Franta, si ma intereseaza mai mult asta, cel putin o perioada de acum incolo
deci cum e cu creasta nivelului de trai?
beren spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui olim si cu cat lumea e mai slab pregatita profesional, intelectual si emotional, cu atat gradul de manipulare este mai mare. |
Avem ample dovezi chiar aici pe forum, la multiple subiecte...
Intr-adevar, atunci cand nici macar n-ai auzit despre Friedman, Krugman sau Nash, reactia educata este sa recunosti asta. Si sa te informezi inainte de-a forma o opinie.
Zgomotul n-a tinut niciodata loc de muzica, oricat de intens ar fi.
salcia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui beren
"Valorile" astea sunt vechi cat lumea, si nu "dau bine" (sic!) la public, ci la buzunar. Buzunarul detinatorului de actiuni, celui care raspunde la IPO. Principiile economice in uz (fie ca-s de extractie sociala, fie university of Chicago, fie post-Nash) sunt in continuare compatibile cu manifestul lui Adams. Mai simplu spus : nici un capitalist nu investeste daca nu are convingerea ca va obtine profit. Iar economia romaneasca este de tip derivativ, co-dependenta de influxul de capital extern. Asa ca, daca vreti sa va creasta nivelul de trai, nu puteti decat sa sperati ca investitorul strain vede un profit rezonabil in piata interna. |
Beren, aceste asa-zise "valori" s-au golit de orice continut, si nu cred ca mai "dau bine" la public, cu atat mai putin la buzunar. Au devenit asa, un standard de comunicare, un jargon corporatist care reprezinta de fapt o forma fara fond, iar la un moment dat s-ar putea sa aiba efectul contrar celui scontat, daca forma e prea departe de fond... Oricum, e interesanta obsesia asta pentru succes, performanta, rezultate etc., noua limba de lemn care se traduce in final prin aceleasi vechi "metehne".
Problema nu e profitul, e normal ca orice companie sa vrea sa obtina profit, ca doar nu e o institutie dedicata binefacerii, problema e ca ajungi sa-ti pui intrebarea "how much is too much?". E rezonabil si sustenabil sa vrei sa cresti in fiecare an cu nu-stiu-cate procente, cu orice pret? Discutia e lunga, dar nu cred ca trebuie sa ne facem iluzii in privinta practicilor si scrupulelor din marile corporatii.
beren spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui salcia Problema nu e profitul, e normal ca orice companie sa vrea sa obtina profit, ca doar nu e o institutie dedicata binefacerii, problema e ca ajungi sa-ti pui intrebarea "how much is too much?". E rezonabil si sustenabil sa vrei sa cresti in fiecare an cu nu-stiu-cate procente, cu orice pret? Discutia e lunga, dar nu cred ca trebuie sa ne facem iluzii in privinta practicilor si scrupulelor din marile corporatii. |
"Rezonabil" si "sustenabil" n-au fost niciodata parte din limbajul corporatist, fie in secolul asta, fie cel trecut, fie pe vremea lui Dickens.
Sigur ca e gresit sa ai iluzii despre interesul si scrupulele celor din piata de capital. Tot ce poate face individul este sa sustina structurile de control si investigatiile independente, sa adere la grupuri de protectia consumatorului, sa boicoteze practici incorecte.
Pe alta parte, merita amintit ca e "si mai rau fara rau". Acest sistem bazat pe lacomie si care promoveaza castigul cu orice pret a fost la baza dezvoltarii economice din ultimele 200 de ani. Lumea traia mult mai rau inainte de instaurarea liberalismului economic. Nu in ultimul rand pentru ca, adesea, investitiile capitalistului au fost cele care au sustinut cercetarea stiintifica si apoi implementarea de noi tehnologii - care ne fac mai competenti, ca specie.
salcia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui beren
"Rezonabil" si "sustenabil" n-au fost niciodata parte din limbajul corporatist, fie in secolul asta, fie cel trecut, fie pe vremea lui Dickens. Sigur ca e gresit sa ai iluzii despre interesul si scrupulele celor din piata de capital. Tot ce poate face individul este sa sustina structurile de control si investigatiile independente, sa adere la grupuri de protectia consumatorului, sa boicoteze practici incorecte. Pe alta parte, merita amintit ca e "si mai rau fara rau". Acest sistem bazat pe lacomie si care promoveaza castigul cu orice pret a fost la baza dezvoltarii economice din ultimele 200 de ani. Lumea traia mult mai rau inainte de instaurarea liberalismului economic. Nu in ultimul rand pentru ca, adesea, investitiile capitalistului au fost cele care au sustinut cercetarea stiintifica si apoi implementarea de noi tehnologii - care ne fac mai competenti, ca specie. |
Da, ai dreptate, numai ca nu ar fi rau ca la un moment dat corporatiile sa-si... dezvolte un pic vocabularul (a propos de topicul acela cu expresii din alte vremuri) si sa includa si alte concepte, pentru ca altfel s-ar putea sa ajungem la momentul in care tot profitul din lume e... degeaba.
Si sigur ca putem incerca sa ne protejam prin metodele amintite de tine, dar mi-e teama ca, de fapt, nu putem face mare lucru contra intereselor si grupurilor de lobby extrem de puternice, care "susura" pe la urechile guvernelor. Adica mi-e teama ca si metodele noastre de protectie si sanctionare a practicilor incorecte sunt tot o iluzie.
Cat despre faptul ca ar fi fost "mai rau fara rau", si asta e clar (iar noi, romanii, ar trebui sa stim destul de bine acest lucru). Insa poate ar fi cazul sa "inventam" altceva... (call me a dreamer :)).
OanaP spune:
Eu nu as fi intr-atat de sigura incat sa spun ca valorile unei companii sunt pur si simplu limbaj de lemn. Nu neg ca daca intrebi unii expati despre ele habar nu au ce sa iti spuna, dar am intalnit expati pentru care respectivele valori chiar aveau sens. Era o diferenta majora intre expatii respectivi: unii erau lideri si isi asumau riscuri, altii erau robotei si fugeau ca drq de tamaie de deciziile majore.
Hai sa iau un cuvant din sistemul aproape calsic de valori: sustenabil.
Ca si context general, cei carora le sticlesc ochii la IPO au intuit cel putin de pe vremea lui Gorbaciov ca piata vestica asa cum era ea ajunsese la o suprasaturare, asta insemna ca rata profitului nu mai era cea cu care erau obisnuiti. Deci au cautat alte piete, acelasi lucru se intampla acum cu India si China. Noi in Europa de Est pe anumite piete nu mai suntem de mult emerging market (e.g. telecomul). Pe orice inseamna sanatate suntem emrging market.
Prima oara cand am auzit de dezvoltare durabila/sustenabila era prin anul 2005. L-am ignorat pentru ca atunci piata romaneasca era intr-o efervescenta mirobolanta. Nu prea il intelegeam si da, era lipsit de continut pentru ca respectiva firma era 98% sanatoasa. Dar ia sa vezi in 2008! E, alta firma, alte probleme! Profituri supraevaluate, angajati fictivi, bugete? ce sunt alea bugete?!!, mentalitate nici cat cei 7 ani de acasa. Problema: cum identifici potentialul real al firmei? Si asa a inceput cuvantul sustenabil sa capate contur:
- cati oameni sunt reali/fictivi? cati oameni sunt productivi/freaca menta?
- cate proiecte exista in firma? cate proiecte sunt terminate? cate proiecte au riscuri si care e valoarea riscurilor?
- si bineinteles intrebarea IPO-istilor: care e profitul real? in cat timp ne recuperam investitia?
Abia atunci capata sens cuvantul sustenabil. Sau pe romaneste este firma respectiva o teapa sau nu?
In toata aceasta analiza de identificare a nivelului optim al firmei (la ce nivel sa o reduci astfel incat sa se sustina singura si apoi sa creasca daca cumva ii mai permite piata) cea mai mare problema a fost de mentalitate a oamenilor. Ei doreau ca nimic sa nu se schimbe, de la vladica la opinca, ca atare te minteau in fata, foarte greu aflai raspunsul real. Singura flexibilitate de care dadeau dovada era la nivel verbal: da, da, da, dar noi facem tot ce stim. Nici nu conta exemplul faptelor pentru ca masa critica de oameni progresisti in punctele cheie nu s-a adunat niciodata. Refuzul lor de a intelege conceptele care se vehiculau au mers pana acolo incat in momentul prezentarii valorilor companiei mama, un membru executiv operational stand in picioare a inceput o tirada de fata cu toti angajatii companiei: sustenabilitate?! ce e aia, vin astia si ne baga pe gat tot soiul de concepte cand ei habar nu au ce inseamna, cuvantul asta nici nu exista in dictionar, ca atare nu il recunosc!
E, acea persoana nu a fost in stare sa recunoasca ca este miezul actiunii sustenabilitatii. Nu a putut, pur si simplu! Si uite asa se propaga acea lipsa de continut a valorilor: prin oameni incapabili sa gandeasca, sa aceepte o realitate, sa doreasca sa dea sens. Acum nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar asta e concluzia la care am ajuns.