"Copilul trebuie "dresat" pavlovian pana la 3 ani"
Raspunsuri - Pagina 18
simali spune:
Eu chiar consider ca nu nu mai este mare lucru de discutat asa ca de data asta chiar ma retrag din discutie.
O zi buna va doresc si multumesc pentru participare.
olympia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali [quote]citat din mesajul lui olympia [quote]citat din mesajul lui simali citat din mesajul lui simali Sa zicem ca vi cu copilul de 2 ani de la plimbare. Este momentul sa invete sa-si scoata haina, sa o puna in cuier, sa-si scoata ghetutele si sa le puna la loc? Dupa mine da, din multe motive, unul dintre ele pentru ca este un exercitiu care dezvolta creierul. El vrea sa-l dezbraci tu. Ii spui ca poate sa faca si el asta si-l inveti (ai facut inainte o pregatire "la rece" pe inchis-deschis fermoare si pe "inchis-deschis" pntofii cu arici). Asa faci cateva zile la rand. La mine a fost un moment in care n-a mai vrut copilul sa se dezbrace. S-a trantit asa imbracat pe covorul din hol si a spus "nu vreau". I-am spus ca e OK daca nu vrea, dar ca va trebui sa stea asa, incotosmanat; plus ca nu se poate intra incaltat cu microbi in casa, deci ar fi bine sa ramana in hol. "Stau aici", a spus copilul si s-a lungit pe jos. M-am dezbracat si apoi am dat drumul la desene in camera de zi (copilul nu putea sa vada desenele dar putea sa auda ca am dat drumul la desene). Dupa 5 minute era dezbracat si prezent la desene. Au fost desenele o condiionare? Da, dar una subtila, nu primitivul "daca nu te dezbraci nu vezi desene". Reciteste intamplarea povestita de tine, ce crezi ca a simtit pustiul de doi ani? "Ca e absolut ok, ca nu esti suparata?"... cand el sta pe jos incotosmanat si mami intra la desene, il lasa singur acolo si eventual joaca Piticot demonstrativ sau face prajituri, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, pan-i pica lui fisa in capsoru' de doi ani ca alta cale nu-i. Vorbeam de ratiune si sentimente. Ce crezi ca l-a determinat sa te asculte pan la urma, ratiunea aia de la doi ani sau sentimentul clar ca n-are acces la tine si la lucrurile placute (desen, joc, praji) decat daca... Raman la parerea mea ca e mic la doi ani pentru astfel de lectii. |
Da, cred ca a inteles ca nu sunt suparata pentru ca NU ERAM suparata. Si nici singur nu a ramas pentru ca noi avem "open space" deci holul bucataria si camera de zi sunt tot una. Dar a avut dreptul sa faca ce optiune a vrut el.
Plus ca aici nu s-a pus problema sa "ma asculte" cum spui tu, ci sa faca cum vrea el. Si nu, in astfel de cazuri copilul nu se dezbraca singur din iubire ci din ratiune. Sunt lucruri pe care le face din iubire si lucruri pe care le face din ratiune. Sau din cele dou amestecate. Habar n-am. Si nici tu nu ai. (fa un studiu daca vrei sa-ti faci o idee, promit sa-l supun dezbaterii). Asta daca nu ai ceva cu ratiunea?
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
http://barcapevaluri.blogspot.com/
E, eu cred ca la mijloc era vorba de fapt de iubire. El ar fi vrut ca tu sa-l ajuti, Poate era obosit dupa parc, poate nu mai avea rabdare... Mami un pantof, baiatul unu', asta ar fi fost calea de mijloc... Vorbim de varsta de doi ani! Avea nevoia de a fi ajutat. Oamenii au de multe ori nevoie sa fie ajutati chiar la lucruri bine cunoscute fara a fi neaparat bolnavi. Si alti oameni percep aceasta nevoie si o implinesc cu placere, de cele mai multe ori mamele-s acei oameni.
Acum faza se repeta cu pregatitul pentru scoala din blog. Il lasi sa se descurce singur si citesti. Nu-l ajuti cu nimic, nici cu caciula, nici cu paltonul, nici ci ghiozdanul, si ca sa nu te enervezi, ca tu esti gata si astepti, citesti... Ca-n gara pana vine trenul.
lorelaim spune:
Off topic: Miha - "legatura" dintre podul de la Cernavoda cu piciorul patului tau... are fii de exemplu ca si podul de la Cernavoda are PICIOARE 
asta spus strict de amuzament...
On topic: Tre' sa recunosc ca eu niciodata nu m-am gandit la copila ca la un animalut... desi i-am zis de multe ori "pisoiasul lu' mami" si nu mi-a trecut prin cap sa-mi consider motanul copil (in adevaratul sens al cuvantului) desi cand era mic-mic-mic (de-l tineam in causul palmei lipit de pieptul meu la caldura) ii spuneam "puiul mamei"...
Distractie placuta in continuare!
olympia spune:
Lorelaim, nu cred ca se distreaza nimeni pe-aci. Lucrurile-s foarte serioase. Unui caine-i dai de o suta de ori biscuitul si repeti de o suta de ori calm cerinta pana o indeplineste. La oameni si mai ales la omuletii de pana-n trei ani te uiti si-n sufletel si vezi daca si cand e momentul sa ceri, sa-l lasi liber sau sa-i sari in ajutor.
lorelaim spune:
Olympia - in viata mai tre' sa iei lucrurile si cu un dram de umor... si eu ma "distrez" azi de zor cu laundry... si e perfect OK... just relax...
Apropo de postarea ta anterioara - aici in Sue si pers cu "nevoi speciale" sunt invatate sa fie autonome (in masura posibilitatilor - evident). Eu o admir pe Simali ca se straduie atat de mult pentru baiatul ei. Sunt convinsa ca nu este usor...
Repet ceea ce mi s-a spus si mie de catre primele educatoare ale copilei: NU-i faci copilului absolut nici un serviciu daca nu-l inveti de mic sa fie fie independent (imbracat/dezbracat, incaltat/descaltat, mers singur sa se spele/sa-si perie dintii, la WC, pus/strans masa - cu ajutorul parintilor la varsta mica, facut un sandwich simplut, adunat carti/jucarii/haine proprii, etc) - din contra! Copilul cu cat este mai independent este mai responsabil si mai matur.
rrox3 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui simali
Nu, pentru mine nu este. Este tocmai ceea ce incarc sa-ti spun de ceva vreme, ca ceea ce tie ti se pare o bagatela mie poate sa mi se para greu si ca ceea ce me mi se pare o bagatela este posibil sa ti se para tie greu. Fiecare parinte daruieste ceea ce simte ca poate darui cu bucurie si placere si orice fel de ingradiri sau fortri pe zona aceasta duce in final la relatii fortate si neautentice. |
Dar probabil ca pentru copil este epuizant.
Poate si d-asta este diferit. Diferenta asta poate ca e alimentata din consecintele a ceea ce pentru el a fost epuizant, chiar daca nu si-a dat seama de asta. O exprima.
Alice, tu stii foarte bine ca am intampinat probleme foarte asemanatoare cu propriul copil. Nu se pune problema ca nu te-as intelege. Tocmai pentru ca inteleg foarte bine iti spun ce iti spun.
Cu cat esti mai incordata, cu cat presezi mai tare, cu cat "trebuie" mai mult, cu cat cauti si diseci tactici mai eficiente, te vei indeparta de scopul tau.
Poti obtine ceea ce vrei, dar altfel.
rrox3 spune:
Sibylle
buli spune:
ah, mi-am amintit ca mai am ceva de zis: pentru ca am avut foarte multi de "trebuie" cand eram mica, mai tarziu, cand am putut eu sa aleg, n-am mai avut niciunul. si nici acum nu am niciun "trebuie".
cu alte cuvinte, pe cat de regulamentara eram cand eram mica, pe atat de ne-regulamentara am devenit cand am putut.
asa ca, pe termen lung, rezultatul lui "trebuie" poate fi exact pe dos.
ladyJ spune:
Alice, nu mai dau quote la mesajul ala kilometric pe care mi l-ai adresat.
- in primul rand, Alice, nu eu am fost cea care a facut referire la tine personal si la problemele tale, aici la topic.
Asa ca te rog, nu iti indrepta atacul spre mine.
Imaginea ““profesoarei care da peste degete““ nu prea mi se potriveste. Dar daca tii neaparat, pot juca si rolul asta ca nu mi-e greu deloc sa fiu nesuferita.
Nu stiu cine e psihologul asta, nu am auzit de el. Nu imi place fatza lui deloc, se pune`? Tu n-ai decat sa-l crezi si sa-l sustii pana in panzele albe, interesat e ca-l crezi pe el cand emite cate o teorie din asta de dresura(care de-altfel nu e originala) dar nu ma crezi pe mine cand zic ca am amintiri de la 2 ani si cateva luni:))
Aberatiile cu drasajul au fost DEJA sustinute, ti-am dat exemplu, behavioristul watson, deci nici macar asta nu ii apartine ilustrului psiholog. teoria a fost daramata, NU corespunde nevoilor unui copil!
Nu vreau sa stiu si nici nu incerc sa aflu ce te ““mana pe tine-n lupta““.
Uneori, tu Alice, ai posturi foarte interesante, pari ca intelegi multe din mecanismele psihologice, ca mai apoi sa vii cu un subiect din asta atat de nepotrivit..
lucialu spune:
Bine, bine, dar voi chiar credeti ca ofiinta umana, chiar si copil mic-mic, poate fi dresata?