vreau sa ma educ

rrox3 spune:

Moonvas De ce nu incerci sa-l lasi sa manance singur?
Fiindca acum el stie ca mama il hraneste, deci jobul lui la masa este doar sa se joace. Daca ar trebui sa se hraneasca, fiindu-i foame, s-ar concentra ceva mai mult pe nimeritul gurii cu mancare, decat pe studiul gravitatiei.
Ideile Mihaelkai, cu protejarea copilului (baveta -camasa) si podelei sunt foarte bune.

Scriu doua randuri si la mult discutata problema cu stricatul jucariilor. In primul rand jucariile oferite copilului ar fi bine sa fie adaptate varstei, din mai multe motive (asta cu stricatul chiar ar fi ultimul pe lista). Primul ar fi siguranta copilului cat timp se joaca cu obiectul respectiv, al doilea ar fi sa-i ajute copilului la ceva, sa aiba si valoare educativa asimilabila la varsta cu pricina.
Daca copilul are cateva luni si abia a invatat sa apuce bine o masinuta, fireste ca vrea sa dea cu ea de pamant. D-aia e potrivita o masinuta pentru bebelusi, dintr-o bucata, si mestecabila pe deasupra. Sunt si d-astea. Si chiar nu sunt greu de ales, scrie mare pe ele varsta recomandata - de obicei.
Da, stiu ca vin musafiri cu diverse cadouri. Dar pot fi puse deoparte cele nepotrivite, pentru mai tarziu.

Hai sa prevenim, in loc sa ne intrebam cum sa pedepsim mai bine sau mai netraumatizant.


Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

denizel spune:

Ce haios e baietelul tau, Monnvas!!!!! :)))))

Pai, se joaca, mai :).
Cred ca faci o figura mai speciala cand il vezi ca da apa pe el, il distreaza chestia asta si vrea sa mai faci asa .
Cumpara musama dintr-aia, cum zice Mihaaelka.
Daca ne-om intalni vreodata, iti aduc neste poze cu copchilul meu si supa crema de sfecla din jur .
(apropo de asta, cum puteam sa-i dau sa pape supa crema de sfecla? Numai cand ma gandesc, imi vine sa fac bleacs :)))))



Asa, cu neascultarea acuma.

Am observat ca un copil face de bunavoie o chestie atunci cand intelege de ce trebuie sa o faca.
Unele chestii le intelege mai devreme, altele mai tarziu, altele poate deloc.
Nu toti gandim la fel, nu?

De asemenea, sunt aspecte neplacute care insotesc o actiune, iar asta poate duce la lipsa dorintei copilului de a duce la bun sfarsit o actiune.

Noi am avut problema cu trasul de timp dimineata.
Dupa vreo cateva luni de scoala ajunsesem sa nu mai stim ce sa facem. Aproape in fiecare dimineata erau tensiuni.
Asa ca, io si barbata-mio, destepti nevoie mare, am decis ca e cazul ca ala micu' sa vada ce se intampla daca nu e gata la timp.
I-am zis ca la fara un sfert iesim pe usa si ca, daca nu e gata, il luam in stadiul in care se gaseste.
La fara un sfert nu era gata , asa ca i-am pus in brate ghiozdanul si hainele si l-am scos afara din casa. S-a imbracat in masina...
A fost un esec total al nostru, ca parinti, consider ca ne-am facut de ras in fatza copilului si ca i-am oferit un exemplu prost (pe langa faptul ca l-am umilit facandu-i asa ceva ) si ca ne-am dovedit noua insine cat de aberant pot actiona oamenii atunci cand refuza/nu pot sa-i inteleaga pe cei din jur si atunci cand sunt sub presiune.

Au urmat cateva zile in care copiulul a fost gata la timp si dupa aia, aceeasi problema...

Am aflat in cele din urma de ce facea asa.
Pentru ca avea o invatatoare isterica (facea o impresie excelenta la sedintele cu parintii ), care se mai infigea cand si cand in colegi si pentru ca in clasa era o atmosfera nasoala.
Amana mersul la scoala, fiindca nu-i placea atmosfera.
Cu toate astea, daca il intrebai cum e la scoala, zicea ca ii place :).
Da, ii placea, dar ii era teama de primul contact zilnic cu atmosfera creata de invatatoare.
Dupa aia se obisnuia cu atmosfera, iar la sfarsitul orelor era OK.
Dar dimineata o luam de la capat...


Acuma, cand a mai crescut, isi da seama de ce nu e bine sa intarzii, si chiar se straduieste sa nu o faca.
Isi pune ceasul sa sune la 6,30 si, pana ne trezim si noi, el e deja cu dushul facut.
In plus, e muuult mai stapan pe el decat la 7 ani :), daca mai sunt probleme stie de-acuma sa se descurce singur si sa faca fatza provocarilor :).




Nota
Convingerile mele nu sunt obligatii morale.

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

accept92 spune:

Si deci care a fost solutia pana la urma? Ca la cauze ne pricepem toti, sa facem observatii, sa filosofam...

rrox3 spune:

Solutia la intaziat dimineata de obicei e sculatul mai devreme. Imi vine si sa rad cand citesc ce am scris... mare cugetare
Dar asa este. Daca intarzii zilnic in mod obisnuit, ma scol mai devreme cu 15 minute. Daca tot nu se rezolva, ma scol mai devreme cu 30 minute si tot asa. Nimanui nu-i place sa-l scoli mai devreme si asta poate deveni o motivatie contra lalaitului dimineata.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

accept92 spune:

Si eu tot asa as fi facut, decaland si ora de culcare. Dar eu o intrebam pe denizel de solutii pentru ca zicea dimineata ca revine si cu exemple de solutii.

denizel spune:

mi se pare corect .

Eu trebuie sa ma trezesc cu cel putin 90 de minute inainte de a iesi din casa.
Sotului meu ii trebuie vreo 30.
Nici nu-mi pot imagina cum ar fi sa ma oblige sa fiu gata in 30 de minute .
Deci, trebuie respectat ritmul copilului (asta in cazul in care nu exista vreo cauza pentru care el nu vrea sa plece din casa).


Nota
Convingerile mele nu sunt obligatii morale.

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

ruxij spune:

Mie nu mi se par mari probleme astea de le enumerati voi, cu stransul jucariilor, sau murdaritul sau chiar si intarziatul dimineata. Ori sunt eu prea toleranta/nesimtita, ori am avut noroc cu copilul, desi nu prea s-ar zice, ca e neatent si cascat. Eu nu prea l-am pus la strans jucarii, le-am strans eu si ii mai ziceam sa ma ajute, dar nu prea am insistat pe asta, nu prea gasesc mare valoare in muncitul prin casa. Dimineata inca il car in brate din pat la baie, e un ritual, poftim rasfat, la 8 ani jumate! Dc. se murdareste, se schimba. Eu dc. fac scandal, fac pt. chestii mai serioase: lipsa de respect/nepasare fata de sentimentele altora, stricat ceva intentionat, nefacut teme cand i s-a spus. L-am mai pus si pe el sa ma ajute prin casa acum ca e mai mare, dar nu constant si nu prea insist dc. nu vrea. Ma mai ajuta la impachetat rufe, golit masina de spalat vase, sters praful... La teme nu fac rabat si nu prea cracneste, n-am mari probleme cu el. La culcare, sting luminile jos si vine sus ca popa. Dc. i se spune care e programul si de ce, il face in general, fara scandal. Scandal iese dc. nu spun eu care e programul si incerc sa il schimb din mers, ca isi face si el niste planuri si nu pot sa ma trezesc eu sa le modific cum imi tuna. Nu am avut probleme cu imbracatul niciodata. Nu insist dc. vrea sa plece mai dezbracat, el decide dc. ii e frig sau nu. Cu mancatul mananca cat vrea, cand nu mai vrea, nu mai mananca.

AgnesLuca spune:

De obicei stau in umbra si va citesc, imi mai vine sa pun cite o intrebare dar cum nu prea am timp, intre timp intreaba altcineva sau posteaza cam ce as fi zis eu...
acuma veni mingea in teren, ca la 1 an si ceva cam cu asta ne-am confruntat si noi; practicam cam ce s-a spus aici, adica mincat in camasa de plastic, ignorat murdaria si aruncatul mincarii pe jos (apare clar cind nu mai ii e foame si atunci o intreb daca e gata, iar la raspuns pozitiv o dau jos). In plus, mincatul cu minutza, merge super la prinz, ii pun bucatele mici in farfurie, il folosim si la restaurant (s-o vedeti mincind orezul, zici ca suntem in India); intre timp ne-am mai specializat si la linguritza.

Am si eu o intrebare, a mea a descoperit de citeva zile agresivitatea, ne loveste sau isi trinteste bebelusii (ea care inainte doar ii dragalea), striga au, au apoi ride...pina acum am reactionat cam asa : nu e voie, ma doare sau ii doare (luat bblusul papusa si pupat sau catelul si mingiiat) sau o data cind eram la masa si ea in scaunel si m-a lovit repetat am indepartat-o juma de minut de masa si s-a potolit; ce parere aveti ?

noi am mai avut problema fugitului cu fundul gol (o schimb pe canapea pe o chestie impermeabila); cind a facut pipi primele 2 dati pe canapea n-am zis nimic, a 3-a oara m-am enervat rau (cam singura data pina acum cind am patit asa ceva) si am certat-o, i-am aratat de mai multe ori pata de pipi cu degetul, ma rog, dupa aia mi-a parut rau ca semana cu dresatul cinelui sa nu mai paca in casa, dar surpriza, a functionat si asta e prima regula din relatia noastra care exista si este respectata...

denizel spune:

vai, Ruxij, la 8 ani jumate? Tz, tz, o sa ti se urce in cap Chiar nu tii deloc la confortul tau si al coloanei tale vertebrale? :))
Sau, te=ai gandit ce o sa se faca nevasta-sa daca o sa o puna sa il duca dimineata in brate la baie? :)))))

Eu cred ca daca ar fi mai putini de "trebuie", viata ar fi mult mai usoara. Si a copilului si a parintelui.

Si, daca tot trebuie, se obtin imediat rezultate cu vorba buna si toleranta (in caz de "nesupunere").



Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

Jasmin012 spune:

Agnes, asta cu bataia e doar o faza, nu e agresivitate ingrijoratoare. Si noi am trecut prin ea, ba chiar si prin faza in care se lovea singur si se uita sa vada ce reactie avem. O sa treaca. Atunci cand te loveste spune-i cu hotarare: "ma doare". In rest, nu ar trebui sa faci mare caz din asta, ca sa nu intaresti comportamentul. Si noua ni s-a dat aici pe forum acelasi sfat, cand am avut problema. Si a trecut, nici nu ne-am dat seama cand.



Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)

www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...