Mamici cu copii mai mari-va rog un sfat!

viviana spune:

RRox,cam are dreptate. Si cu anxietatea si cu faptul ca ei sunt elevii nu noi.

Giulia poate ar trebui sa incepi sa nu-l mai salvezi. Cand ii spui ca e ultima oara sa si fie!
Eu am gresit aici. Am avut o singura scapare.

Si in clasa a V-a si a Vi-a isi uita mereu acasa blocul de desen. Cu toate ca era pus frumos la usa langa ghiozdan. Si apoi urma telefonul: "mami nu-mi aduci si mie blocul?" Si mami dadea fuga, ca era disponibila si scoala la coltul blocului. Si lui mami ii era teama sa nu ia nota proasta. Si lui mami ii era ciuda ca stia ca ii luase 2 ore sa faca desenul.
Si povestea s-a repetat si anul asta!
Cand am vazut blocul ramas la usa am zambit.
A urmat telefonul.
Prima oara i-am spus ca nu sunt acasa.
A doua oara i-am spus ca am treaba si nu pot veni.
A treia oara si-a pus o hartie pe ghiozdan "Nu uita sa iei blocul"

Saptamana trecuta a plecat in papuci. Am vazut dar nu i-am spus. S-a intors acasa dupa vreo 5 minute. A intarziat si i-am spus ca e problema ei sa se scuze ca a intarziat.


A incercat si fi-mea sa ceara bani pentru notele bune.
Nu i-am dat si i-am explicat ca trebuie sa invete pentru ea ca sa stie si nu pentru ca ii dau eu bani.

In timp, am reusit sa ma detasez de probleme ei si sa-mi alung anxietatile cu privire la viitorul ei scolar.
O data ce am facut asta pentru mine a inceput si ea sa se schimbe.

Ta-su mai facea aprecieri, din cand in cand, asupra notelor. Si i-am spus exact cam ce a zis RRox mai sus: "pe tine acuma, te intreaba cineva ce note ai avut in clasele a V-VIII sau ce liceu ai terminat?
A contat ca eu am facut marele liceu Neculce si ca tu ai terminat un liceu industrial? A contat ceea ce am facut dupa. Si daca stau bine si ma gandesc tu esti mai bine cotat profesional decat mine.





Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

viviana spune:

Inca una si ma duc.

Giulia nu stiu cum e mai bine, pentru baietelul tau, sa faci cu taiatul calculatorului. Brusc sau in timp.
Cert este ca "fericirea" adusa de calculator este una falsa.
Eu am facut-o brusc spunandu-i ca avem virus si nu mai merge. Apoi i-am observat comportamentul in lipsa PC-ului si am incercat sa-i umplu timpul cu alte activitati. Dar, asta am facut-o cand era in clasa a III-a.

Acum e ok. Ma intreaba intotdeauna daca are voie sa deschida Pc-ul.
Acum ea are nevoie de el pentru scoala. Si in timpul saptamanii il foloseste exclusiv pentru asta. Se joaca numai in we dupa ce isi termina temele.

Poveste:
Tatal meu a fost psihiatru. (Nu are nicio legatura cu ce spun in general, in sensul ca ceea ce scriu eu reprezinta punctele de vedere si ideile unei mamici nu ale unui psiholog. Mesajele mele nu trebuie privite prin prisma faptului ca tata a fost ce a fost)
M-a invatat diverse trucuri.
Am "parasit" casa parinteasca la 27 de ani. Sora mea mai mare avea deja copil de 5 ani, care bineinteles, statea la bunici.
Clar ca eu intram deseori in conflict cu nepotica mea.
Stateam mult de vorba cu tata si imi spunea asa: "niciodata cand vorbesti cu un copil nu incepi propozitia cu NU. Nu-i spui "NU pune mana" sau "NU ai voie sa faci asta"
Ii spui: E bine sa nu mai faci asta; Daca pui mana acolo s-ar putea sa...
Mi-a mai spus ca ar trebui sa lipseasca si cuvantul TREBUIE. "TREBUIE sa faci asa sau TREBUIE sa mananci"
Poti spune: Eu cred ca e mai bine sa faci asa; Sunt de parere ca..."

Ei bine nici in ziua de azi nu folosesc fraze care incep cu NU sau care contin TREBUIE.
"Sunt de parere ca azi poti sa renunti la calculator."
"Ar fi bine sa te apuci de invatat mai devreme ca sa ai timp de joaca."
"Daca faci asa s-ar putea sa se intample asta."
Si tot asa...




Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

giulia71 spune:

Viviana, imi dai niste sfaturi extraordinare
Chestiunea cu TREBUIE si NU , le stiam , insa nu le-am aplicat cum trebuie pina acum cand m-am lovit de problemele astea.

Vineri a luat 7 la test la mate, era f fericit, bineinteles ca m-am bucurat cu el cot la cot. Trebuie mult, mult incurajat.

Referitor la fii-mio, s-a trezit de dimineata, tot la 8, speram sa doarma nitel mai mult, macar o jumate de ora, si pash-pash s-a dus la calculator. Eu am somnul usor dimineata si l-am auzit.
M-am suparat, i-am zis ca nu e posibil asa ceva, si sa treaca inapoi in pat. Deja e o problema cu asta
S-a executat, am mai stat si eu o ora mai mult asa de odihna, cand m-am trezit, m-am dus la el in camera sa vad ce face, puse-se pernele sub patura ca si cum dormea si a taiat-o la calculator.
Evident m-a bushit rasul in sinea mea, nu l-am admonestat ca am zis ca nu fac presiuni macar acum.

A mancat si apoi l-am trimis la teme la mate, ne-am mai invartit si l-am dus la pregatire. Asta e, deja e programata.
Eu cu taicas-o ne-am dus sa mai cumparam una-alta si ne-am intalnit cu o mamica a unui coleg de clasa.

Am inceput eu sa zic ca ii dau prea multe si ca simt ca el nu duce atata.
A inceput si dna respectiva sa-mi zica ca la majoritatea materiilor il ajuta pe copil si ca unele teme, efectiv copilul nu are timp sa le faca si le face ea. Nah ce sa mai zic.
Ne-am vaitat amandoua si i-am zis ca eu pe al meu nu mai pun presiune.

uneori gandesc prea mult....

Rufus spune:

giulia, nu stiu de ce, dar eu nu vad o tragedie asa mare cu privire la baiatul tau.
Poate pentru ca Ioana, fiica mea cea mare, nu agreaza matematica si, desi nici mie nu mi-e placut (si am facut, totusi, scoala bazata pe matematica), m-am prin s tarziu, cam din cl. a 5-a, a 6-a, ca nu totul se invarteste in jurul matematicii.
Azi este a 10-a, profil uman, ultimul an cand are de-a face cu matematica, este foarte buna in stiinte umaniste si da, a facut pregatire la matematica in scoala, pentru ca trebuia sa treaca clasa si 9mai ales!) sa aiba nota mare la tembela aia de teza cu subiect unic, care conta la media de admitere.
Te asigur ca are sansa lui, indiferent de materiile care-i plac.
In ceea ce priveste calculatorul, ar putea fi o problema, insa trebuie sa ai taria sa faci cum iti dicteaza instinctul de parinte, peste care te sfatuiesc sa nu treci. Peste inca cativa ani nu vei avea ce face...asa ca, ia masurile pe care le crezi chiar acum.

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009

giulia71 spune:

Rufus, poate intradevar tragedia nu este asa mare cum pare, insa tu o privesti altfel pen ca ai mai trecut prin asa ceva.

Nu ma stresam, daca il durea in 'paispe de note, dar el suferea. Si suferea mult.
Eu doar am vazut ca ceva nu e in regula cu el si l-am dus la dr.
Cineva zicea ca era bine sa mai cer si a doua opinie, poate ca da. Insa stiu sigur ca un dezechilibru emotional in relatia cu scoala exista si inca mai exista.

Si inca ceva, invat lucruri foarte bune din ce-mi povestesc fetele aici, efectiv imi ajuta, chiar daca mai gresesc sau voi mai gresi.
Si raman aceste sfaturi aici pentru DC, pentru mamicile care au acum copii mici.

uneori gandesc prea mult....

Rufus spune:

Sa nu uiti ca, atunci cand am trecut prin asta, si pentru mine a fost pentru prima oara ...si a fost greu. Plus ca mai am de trecut...
Deci, capul sus!

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009

viviana spune:

Giulia, eu am pus Pc-ul la mine-n dormitor. Special.
Are laptop-ul ei micut dar seara il iau cu mine.

Am inceput de mult sa o invat sa lucreze in WORD, Corel, PhotoShop si acuma face diverse afise pentru scoala. Asta ca sa-i prezint si o alta dimensiune a folosirii calculatorului.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Gabi_K spune:

Cam asa ceva discutam si eu cu fiul meu.
Nu intotdeauna conteaza daca termina un liceu slab sat tare, unul cu renume sau unul de categoria a 3-a. Insa ar fi bine sa obtina o nota de admitere suficient de mare ca sa fie decizia lui, si sa nu fie nevoit sa mearga la un liceu slab doar pt ca nu si-a facut el treaba in cls. 5-8.

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

Povestea nasterii: Lili si Robert Locul nostru www.jccoradea.ro" target="_blank"> preferat

susse spune:

Desi nu sunt mamica, am citit, cu foarte mare interes ce s-a vorbit aici.
Ce o sa zic, va fi din punctul de vedere a unui copil "problema". Sunt al treilea copil la parinti. Primul, olimpic la chimie din clasa a 7-a pana la 18 ani, al doilea nu la la fel de inzestrat dar foarte muncitor. Eu...nici una nici alta, dar cu foooarte multe asteptari pe umerii mei. Si tot ce imi aduc aminte, era mama spunandu-mi ca stie ca pot dar vede ca sunt puturoasa, ca nu ma intereseaza. Si pentru ca diferentza dintre frati a fost mare, si pentru ca tata,si nu mama a fost "responsabil" pentru mine, am fost lasata balta. Intrebata ce si cum a fost la scoala, si eu cam mintind ;). Nu prea am fost verificata deloc. Nu m-am dus la un liceu foarte bun, si asta ptr ca "oricum eram puturoasa si nu as fi facut fata la un liceu bun". Am fost un copil mediu in liceu. Nu mi-a placut niciodata nimic, nu am excelat la nici o materie. M-am gandit si razgandit asupra facultatii, si am oscilat de la psihologie,la ase si electronica- asta ca nu stiam ce vreau. Doar trebuia sa fac o facultate ca asa trebuia.
Ideea e ca am ajuns sa fac o facultate, si mai ales sa excelez si sa imi placa. Desi bacul l-am luat cu 6 si, si a fost o tragedie in familie, am terminat facultatea cu 9.55-si asta nu ca ar fi fost foarte usoara.
Insa...imi pare extrem de rau ca nu am invatat in generala, in liceu. Sunt o droaie de chestii care nu imi zic mare lucru. Iar cu matematica...desi am folosit-o in facultate si inca o folosesc prin prisma jobului, n-am suferit-o in veci. Si spre rusinea mea, integralele de clasa a 12-a, intens repetate in facultate, sunt inca un mister ;). Ca si limitele de siruri dintr-a 10 ;)
Asa cum s-a scris aici, cred ca, constient sau nu, ai mei m-au lasat in pace. Cred ca intr-adevar asta m-a facut sa ma responsabilisez si sa imi rezolv situatiile singura, lucru care m-a ajutat extrem de mult, chiar si cand aveam 15 ani.
Asa cum mai scria cineva pe aici, sper sa fiu o mama la fel ca multe dintre voi.

Gabi_K spune:

susse, erai probabil o fetita foarte desteapta, stransa la colt din cauza fratilor mai mari, erai doar umbra lor. Insa in momentul in care ai ajuns la facultate, ai iesit "la soare" si ti-ai aratat adevarata valoare. Probabil parintii tai au facut un bine, lasandu-te in pace cu scoala. Se pare ca metoda lor a dat rezultate in cazul tau.
Insa la sedintele cu parintii nu aud niciodata astfel de sfaturi. Chiar si in a 7-a proful ne repeta de fiecare data: tb. ajutati, tb. verificati. De clasa a 3-a nici nu mai zic.
Oricum, eu sunt mult mai linistita, daca i-am verificat inainte de culcare.

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

Povestea nasterii: Lili si Robert Locul nostru www.jccoradea.ro" target="_blank"> preferat