Nazdravani de prin 2003 *5
Raspunsuri - Pagina 18
Laura B spune:
Imi cer scuze ca voi fi foarte scurta (scriu de la serviciu, mai am cateva minute de pauza): Liliac, incerc diseara sa te gasesc pe FB.
Tot atunci o sa incerc sa mai scriu si eu cate ceva, ca de mult ma gandesc la voi 
Carmen, cum mai e Alex?
toata lumea
Laura B spune:
Liliac, cred/sper ca te-am gasit pe FB (am trimis o invitatie). Daca nu esti tu...mai incerc 
Sasha, si mie mi-au placut mult pozele voastre- ai niste copii foarte frumosi.
Off, Dana, ce povesteti tu cu marginalizarea, mi se pare ca se cam intampla usor-usor si cu Diana. Am fost cu ea saptamana trecuta la ziua de nastere a unui coleg de clasa. Au fost prietenosi cu totii la venire, dar au uitat-o imediat ce au inceput jocurile, alergatul in jurul meselor, tipetele, leapsa. Diana ar fi vrut sa se amestece printre ei, insa cam greu cu un scaun pe roti 
Nici nu mai stiu daca am avut sau nu ocazia sa va povestesc despre intalnirea de la scoala cu echipa care se ocupa de Diana, intalnire care a avut loc la inceputul lui decembrie, cand fata mea era internata in spital. O invatatoare mi-a spus direct ca Diana i-ar fi spus ca ea "ar vrea sa moara". Cand am insistat ca eu imi cunosc copilul si nu are ganduri din astea, a schimbat-o cu versiunea mai usoara cum ca "nu ar mai vrea sa traiasca", si ca mai mult ca sigur ca mie Diana nu mi-a spus nimic pentru ca ma iubeste si ca nu vrea sa ma supere.
Am discutat cu un psiholog de la spitalul de copii. Ea mi-a dat o idee buna: terapia prin muzica. Nu am apucat sa citesc mult pe tema asta, insa va trebui sa o fac. Intelesesem initial ca s-ar face prin comunitate si ca ca ar fi acoperita de fonduri guvernamentale. Recent ni s-a spus ca nu e asa, deci alta tema pentru noi.
Ma opresc aici, ca v-am plictisit destul cu povestile noastre. In plus, am de asezat lasagna in tava si pe pus la cuptor.
l_carmen2003 spune:
Laura eu am auzit de terapia prin muzica... si o aplic zilnic cam de cand am aflat de venirea pe lume a lui Alex. Cum intram in casa dam drumu' la muzica. Mozart si Bethoven merg f bine ziua, sunt cateva bucati bune cand faci efort intelectual...iar seara Bach ajuta la somn. Desi si sunt si unele piese ale lui Mozart care merg. Cred in terapia asta pt ca adevarul e ca noi suntem mai calmi si mai impacati in lumea asta nebuna in care traim... in plus, dupa un timp muzica asta face parte din viata ta si formeaza un fundal care te ajuta...
Daca crezi ca te pot ajuta iti pot incarca pe transfer.ro o arhiva cu ce ascultam noi.
In ce priveste ce a spus Diana... cred ca iti dai seama ca uneori la varsta asta copiii vorbesc fara sa creada ce spun. Capul sus!
Azi l-am dus la scoala, desi e inca scutit de la ore pana vineri, insa ii mai trebuie calificative sa incheie semestrul. I-am luat si o mascuta sa si-o tina la gurita dar, cum am intrat in clasa, au tabarat colegii pe el sa il pupe si stranga in brate...ce mai, daca a avut de luat ceva deja a luat! Si popularitatea asta... nu e mereu buna... El a lipsit 5 saptamani cu tot cu una anul trecut,si li s-a facut dor unul de altul; unul dintre baieti face: credeam ca ai trecut in clasa a doua si de asta nu mai vii!
In fine, vineri plecam la munte. Abia astept.
liliac1 spune:
Salutare.
Laura, m-ai nimerit 
Cat despre "problema" Dianei, eu zic ca a avut poate, la un mom dat o nebunie de-asta. Ca orice alt copil de altfel.
Sa stii ca si Andra mi-a spus la un moment dat ca ori mai bine nu se nastea Radu, ori murea ea. Bine, la noi exista o gelozie crunta pe frate-su, cu toate ca nu are motive.
Dar asta nu inseamna ca chiar isi doreste acest lucru. Peste cateva minute si-a amintit cat este de frumoasa viata alaturi de noi. Bineinteles ca are cel mai bun fratior din lume.
Zic si eu...
Voi cum mai sunteti cu toate?? Ai inceput serviciul? Prichindica mica ce mai face?? Ce mai zice?? Ca flacaul meu este ultra-mega-extra lenes in toate. Alearga tot timpul, se ascunde si...mananca! Nici pomeneala de olita sau activitati educationale. Deocamdata.
carmen multa sanatate si poate n-o mai fi cazul de aventuri de genul asta. Distractie frumoasa la munte!
iuliana spune:
Nu am avut timp sa va citesc, dar scriu 2 cuvinte acum cit am timp.
Am inceput scoala de 2 saptamini...am slabit deja 2 kg (nu ca m-as plinge:D). Dumnezeule, ce greu e si scoala si copii si singura
. Deja martea viitoare am examen si azi am avut un mini-examen la lab skills ca in 2 saptamini incepem practica in spital. Am inceput sa beau cafea si cam asta e micul meu dejun. Azi cit am avut skills lab, mi-am adus aminte sa maninc de abia pe la 12, dupa ce una din profe m-a testat si am simtit ca lesin de foame, ieri a fost la fel. Dar pe cuvint daca am timp sa maninc...sintem asa de ocupati exersind skills incit uit. Saptamina viitoare o sa incepem sa facem practica pe manechine conectate la computer si ma astept sa imi moara "pacientul" in mina. O sa vedem ce sanse am:)).
Am reusit sa gasesc pe cineva sa vina sa stea cu fetele joia si vinerea dimineata (am avut noroc sa trag la sorti un nr. mic si sa prind un loc la una din grupele de studenti pentru practica in spital la tura de dimineata). Tipa care vine e prof. de pian a fetelor (nu e aceeasi tipa cu a carui copil faceam eu pregatire la spaniola) si vine la 6 dimineata la mine (sta 2.5 ore cu ele), le scoala, le pregateste si le duce la scoala. Nu va spun cita usurare pe capul meu si cita bucurie ca am gasit in sfirsit pe cineva. Aaa, si sta la 3-4 case de mine, pe acceasi strada...nici ca se putea mai aproape. Martea si miercurea le scol la 6 dimineata, saracutele de ele, si la 7 sint la usa after-schoolului ca tre' sa fiu la 7.30 la scoala. De fapt, ele sint primele care sint acolo ca after-school-ul se deschide la 7. Mi-e o mila de ele, dar nu am ce sa fac. Acum am cum sa ma duc sa le iau pe fete cind termina orele si sa le dau sa manince si sa fac lectii cu ele. Dar, D-zeule, cu toate ca ma trezesc in fiecare dimineata la 5 (uneori chiar la 4.30) si ma duc la scoala...etc...nu reusesc sa ma apuc de invatat decit pe la 8-8.30 seara si pot sa spun ca la ora aia sint deja obosita, dar stau pina pe la 11 de obicei sa invat, iar in we nu fac nimic altceva decit sa invat. Alex sta cu fetele si eu stau in pat studiind. Asta va fi viata mea timp de 2 ani, dar multumesc lui D-zeu ca sintem sanatosi! Aaa, si lunea am liber, dar vecinul meu a carui baietei i-am babysit vinerea vrea sa am grija de ei in continuare si sotia lui si-a schimbat in special programul ca sa pot sa stau cu ei. Asa ca si lunea o am ocupata toata.
In rest, nimic nou sub soare. Fetele sint bine, Diana de abia asteapta sa ii cada si ei un dinte:).
mihaela_s spune:
Dragelor am ajuns cu bine acasa, dupa o vacanta aventuroasa...puteti citi pe blog despre patania avuta. In ciuda acesetia am avut o vacanta frumoasa, Thailanda e o tara frumoasa, cu oameni amabili, calzi si cu zambetul pe buze mereu. Am avut un concediu asa cum ne place noua, liberi de contrangeri, pe cont propriu, frumos de tot...
Tot pe blog am facut trimitere la fotografiile de pe FB pentru cine nu le-a vazut.
Eu maine plec la scoala, am emotii sa ii las acasa pe ai mei, mai ales ca Ovi inca nu e refacut complet, dar sper sa se descurce.
Laura, am citit si eu despre Diana, imi pare rau ca treceti prin asa ceva, dar cred ac orice copil are perioade din astea...dar un copil care e diferit de restul...succes cu terapia prin muzica, sa ne tii la curent. Te imbratisez.
Carmen sanatate lui Alex!
Iuliana spor si succes la scoala!
Va pup, succes copiilor la scoala si tuturor numai bine! 
fii alaturi de Mihaita
vorbe de copil...
Hobby
calator de profesie
l_carmen2003 spune:
Bine v-am regasit... scurtut a fost, dar ok. De azi reincepem activitatea... Alex cu tenisul si lectiile de vacanta - are test final la engleza sambata si o groaza de lucrat - dar bine macar ca e in vacanta si nu presupune super eforturi... noi cu scarbiciul...
Suntem sanatosi asta conteaza.
Iuliana, mult succes. Si printeselor.
Dana, Raducu are alte preocupari - si eu i-am bagat in cap lui Alex ca fotbalul e mai mult un joc de golani care alearga o minge! si a prins si la el, nu e pasionat... Nu am ceva impotriva acestui sport ca atare ci impotriva a ceea ce a ajuns sa fie acest sport, totul e o mizerie cu iz monden in care se promoveaza non -valoarea si non cultura si atat. Parca vreau altceva de la si pt fiul meu. Asa ca, atunci cand baietii l-au chemat la fotbal Alex a jucat dar mi-a spus ca nu ii place, el joaca tenis de 2 ani si face inot, nu vrea sa mai joace fotbal.Asa ca tura urmatoare a spus pas. Mai nou ar vrea sa invete baschet dar mai are de asteptat cativa ani pentru asta... a jucat la Decathlon cu niste pici ca el si i-a placut mult, aveau cosul jos ca pentru ei! Cum mai are vreo doi -trei baieti care joca tenis cu el in echipa e ok. Nu se simte marginalizat.
Nu iti bate capul, Raduc isi va gasi copii cu preocupari similare...
Mult succes cu gasirea unui job.
Mihaela, super pozele. Mi-ar place sa te citesc si comentand... Eu nu imi fac cont pe facebook, cel putin nu inca, asa ca... urmaresc blogul.
Liliana, stii bine ca baietii sunt mai lenesi... fiecare cu ritmul lui. Felicitari Andrei pentru 'cel mai bun fratior din lume'! Si lui Raduc pentru 'cea mai buna sora' din lume!
Cristina, i-am promis lui Alex ca ne apucam de felicitari mai repede anul asta. Sa vedem daca ne tinem de cuvant, ca are deja idei... Spune-i lui Iris asa fie pe pace, tot ei ii trimite felicitarea de sf Valentin, nu ii plac colegele de la scoala... e constant baiatul meu.
ankalaura spune:
Fetele, eu am job 
E doar ceva temporar, dar se pliaza perfect pe ce aveam nevoie - agentie "oficioasa", program flexibil, o zi libera, activitate relativ relax, no stress, doar rutina, dar ce-are a face? :) Am job! Si nu fac decat 40 de minute pana acolo.
l_carmen2003 spune:
BRAVO! FELICITARI!
Anka, vezi ca am avut dreptate?
Inca o data felicitari!
mihaela_s spune:
Mersi Carmen, nici eu nu sunt tare activa pe FB, nu e nici o obligatie daca ai cont acolo . Doar ca acolo am incarcat pozele, nu am mai avut timp sa le pun si altundeva.
Bravo Anka, mult succes! Asa incepe incet-incet totul. Sunt convinsa ca veti reusi, sunteti oameni puternici, amandoi.
Eu m-am reintors luni la scoala, am avut trei zile pline, ca un serviciu, de la 9 la 16 cu o ora pauza de pranz. In apartament stau cu inca trei baieti, doi suedezi si un spaniol...ce sa zic, sunt ca mamica lor :)). Am revenit acasa azi noapte, am de scris un raport de laborator si il fac de acasa, se posteaza pe site-ul facultatii, nu e nevoie sa fiu in Kalmar. Merg duminica inapoi si saptamana viitoare stau pana vineri :((. Cu rapoarte orale, laboratoare, cursuri, etc...asta imi e viata acum. Plus drumurile care ma termina...
Ce mi-a placut insa a fost ca ieri in lipsa de material biologic pentru laborator, l-am dat noi. Astfel ne-am analizat fiecare propriul sange, am aflat ce proteine exista in el si luni aflam o analiza a ADN-ului propriu, despre o gena. ;)
Silviei i-a fost tare dor de mine, noroc ca in vacanta am fost asa mult impreuna si nu a fost dureroasa despartirea...Ovi e acum in medical si face teme dupamasa cu ea, dar dupa ce se reintoarce la serviciu numai usor nu le va fi dar sper sa se descurce...In fine, nu vreau sa intelegeti ca ma plang...Numai bine la scolarei si succese multe!
fii alaturi de Mihaita
vorbe de copil...
Hobby
calator de profesie