De ce facem copii si cum ii crestem?
Raspunsuri - Pagina 4
inaioana spune:
Soacra ta este speriata, de aceea reactioneaza asa, cu furie. Ea si-a inchinat viata acestei relatii abuzive, din dependenta in primul rand, este vorba despre o dependenta psihologica. Acum, realizeaza inconstient ca obiectul dependentei se degradeaza, se duce si ii este foarte frica de acest moment. De asemenea ii este greu sau imposibil sa inteleaga reactiile celor care nu sunt dependenti ci rationali. Explicatiile ei cu stersul la fund etc sunt doar atat: cuvinte, justificari cu care isi ascunde (probabil si fata de ea insasi) aceasta teama imensa de a se trezi singura cuc, dupa ce avea senzatia (bazata pe realitate) ca a sacrificat totul si pe sine pentru a ramane in aceasta relatie.
Alzheimer este o boala fatala.Daca este netratata, declinul pana la deznodamantul fatal se intampla rapid, initial mai incet, apoi accelerat in decursul a doar cativa ani. Totusi inteleg ca nu aveti un diagnostic clar.
Cat despre subiectul in sine..cum spuneam, pur si simplu nici macar nu are rost sa iei in calcul ceea ce spunea ea, felul in care isi justifica iesirile, pentru ca motivul ei este cu totul altul. Ca sa raspund la intrebare: am facut copii pentru ca mi i-am dorit imens, consider ca a da viata este o minune. Nu consider ca ei au obligatii fata de mine, din moment ce eu am ales unilateral (fara sa ii intreb pe ei) daca sa ii aduc pe lume sau nu. Consider ca eu am obligatia fata de ei sa ii cresc astfel incat sa aiba toate premisele pentru a deveni oameni fericiti, fericiti ca au fost adusi pe lume si impliniti ca persoane. Atat.
Ioana cu Katja (30 martie 2004),Serghei (2 mai 2006) si www.youtube.com/watch?v=jioYwuky3tk" target="_blank"> Gruia (DPN ian.2011).
Rufus spune:
Facem copii, in primul rand, pentru ca natura ne "impulsioneaza" sa-i dam curs. Barbatii cica-s mai "zburdalnici", de fapt urmeaza un comportament foarte normal in natura. Femeii cica-i "ticaie ceasul biologic", in fapt doreste, ca si masculul, perpetuarea speciei sale.
Pentru ca (unii) oameni au si creier, chestia asta se imbraca cu ceva ratiune, intervine bucurie, placere, mandrie, sentiment de implinire. In concluzie, este un comportament animalic, dar umanizat. Cei mai multi dintre noi consideram ca ne implinim menirea.
In ceea ce priveste comportamentul fata de parinti (in general)si cei care aleg, din diverse motive, sa uite de parinti, ba sa-i mai si judece, ma abtin sa vorbesc, ca primesc direct excludere de pe Forum. Xio a punctat foarte bine cateva lucruri pe care le gandesc despre acest subiect.
Cu siguranta, la varsta parintilor, multi vor reconsidera ce gandeau in tinerete. Din pacate, va fi prea tarziu si vor fi singuri si uitati de proprii copii. Nu ca n-ar merita...
RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008
XIO spune:
Selene, omul e bolnav. Nu isi da seama de asta, dar e bolnav.
Deci nu cel care il ingrijea pe sotul tau imbla pin de urina, ci cel care acum are afectat creierul.
Am ramas tare impresionata de o prietena de-a mamei care o ingrijea pe mama partenerului ei cu atata respect si dragoste de nu imi venea a crede. Si femeia avea Alzheimer, cand aveau musafiri intra in pielea goala si cu chilotii pe cap, dar tiau cu totii ca e din cauza bolii si tot ce faceau pt. ea faceau pt. ca merita. Ca a ajuns intr-un punct in care se mai poate ingriji, ca toti vom ajunge asa, si ca pt. toti anii aia traiti merita macar atat.
***Fur is for petting**
http://www.flickr.com/photos/greecky/?saved=1
http:/www.4animals.ro/ajuta.html/ www.adoptiicaini.ro www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com
Selene_Bunny spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Desiree2002 Selene stii cum imi propun eu sa continui sa o cresc pe Victoria? (Pana acum am reusit, sa vedem de acum incolo). Ii ofer eu ei acum exact ce as dori sa-mi ofere ea mie peste ani: iubire si respect. Ii acord libertatea de a-si exprima dorintele si i le si respect (de ex., ce pantaloni, pantofi, geaca, etc. vrea sa poarte azi, deci in limita varstei, ce vrea sa pape). O iubesc exact asa cum e ea. _ Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella  22.05.2008 Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta! |
Asa ma gandesc sa fac si eu cu Dari, numai ca ea inca nu isi exprima preferintele, cu exceptia celor culinare.
Androix, incontinenta urinara este problema, doar ca soacra mi-a povestit ca, in urma unei discutii in contradictoriu cu ea, s-a dus in camera lui si si-a dat drumul acolo, fara sa mai incerce sa ajunga la baie... De nervi ca ea l-a infruntat, parerea lui este ca toate femeile sunt boarfe, niciuna nu merita incredere, ba unele chiar incearca sa il otraveasca, asta nu stiu de unde a scos-o...
Eu inteleg ca este bolnav, dar nu stiu cum putem obtine un consult de specialitate si un diagnostic corect, din moment ce el se opune vizitei la medic.
Mie imi este draga soacra, este o femeie buna si atenta, care ne-a ajutat de fiecare data, mult cu Dari, cu bani, cu mancare. De aceea mi-e si ciuda ca s-a lasat condusa de un astfel de om, pentru ca i-a fost superioara si ca venit, si ca inteligenta. Dar ma rog...
Acum, revenind la copii, relatia mea cu parintii mei a fost chiar foarte OK, au gresit si ei fata de mine, dar nu intr-atat incat sa dispara respectul si iubirea. Daca este sa ma bazez pe ce mi-au povestit iubi si cumnata despre copilaria si adolescenta lor, da, vad unde a gresit soacra. Ea este cam prea protectoare cu ei, mai ales cu cumnata, care mi-a povestit ca, din super-protectia asta (de exemplu, nu avea voie sa mearga la majorate, ca daca se intampla nu stiu ce, si acum soacrei i-ar placea ca fata ei sa fie acasa la ora 10, sa nu umble seara, ca daca iese vreun vagabond sau vreun raufacator de dupa vreun bloc si o ataca, cumnata prima relatie cu un barbat a avut-o la 25 de ani si chiar si asa, mama-sa ne-a zis noua - nu stiu daca vorbea serios, ca ce i-a trebuit iubit la 25 de ani). Ei, rezultatul acestei atitudini a fost ca fata asta mi-a spus mie, acum ceva vreme, ca ea ajunsese la 25-28 de ani fara sa aiba un sistem de valori, fara sa discearna intre bine si rau, fara experienta in relatiile sociale. Eu asta o consider o greseala a parintilor ei, copiii astia nu au avut voie sa aduca in casa alti copii, mie mi se pare ciudat sa nu ai tu o zi de nastere cu invitati, ca, vezi Doamne, e tatal scortos si nu ii convine. Sau sa nu ai voie sa pleci cu copiii in tabere, ca cine stie ce se intampla. Parca de doua ori au fost, dar chiar si atunci, nu au avut libertate, pentru ca - aici nu mai stiu clar, ori s-a dus tatal lor cu ei, ori s-a dus sa ii ia de acolo... Pai astea nu fac parte din copilarie? Nu iti privezi tu, cu buna stiinta, copilul de frumusetile copilariei?
inaioana, m-ai luminat cu unele chestii, multumesc!
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
www.desprecopii.com/cover/albumphoto/folderview.asp?bid=&folder=Selene_Bunnx" target="_blank">Daria pe coperta!
Particip la bazaruri - periodic produse noi, nu uitati sa verificati!
lorelei_19 spune:
Fiica mea e mare, face tocmai scoala de asistente de dentist. Are o colega de clasa - Sarah care tocmai a implinit 16 ani. Sarah locuieste de cateva luni singura. Mama ei are un nou prieten, un tip foarte bogat care i-a pus conditia ca fetele ei sa locuiasca separat. Si uite-asa Sara si sora ei (studiaza in alt oras) locuiesc singure, la o varsta atat de frageda. Sarah are o locuinta foarte frumoasa cu trei camere in centrul orasului Basel, are bani la discretie, haine de firma, dar... e cumplit de singura. I-a spus fiica-mii de curand ca daca mama ei ar veni la usa (de unde-am tras concluzia ca nu o viziteaza niciodata) ar chema politia. Asta mi-a demonstrat cat de ranita e biata fata si cat sufera de absenta mamei. Sarah e cumplit de singura si a spus ca ar da orice sa aibe din nou parinti care s-o mai mustruluiasca, parinti carora sa le pese de ea...
Fiica-mea mai are o colega - Adriana. Adriana tocmai a plecat de-acasa, dupa ce s-a suparat pe parinti. Parintii ei au fost in concediu trei saptamani (Adriana tocmai a implinit 18 ani, ca si fiica-mea) si in timpul asta nu au dat nici macar un telefon. I-au lasat cam o suta de euro si gata (bani extrem de putini pentru trei saptamani pentru preturile din Elvetia). A fost atat de furioasa, incat a plecat. Mama ei nu incearca s-o ia inapoi, o lasa plecata...
Acum vreo doua saptamani am mers la un open-air-cinema in apropiere si bineinteles ca fiica-mea a fost cu noi. Dupa film cu lacrimi in ochi ne-a povestit ca nu poate sa le spuna prietenelor ei cat de mult intreprindem cu ea (mergem cu totii in curand in vacanta, dar mie mi se pare asta de la sine inteles), ca prietenele ei tanjesc dupa o mama, dupa o familie. Si chiar m-a intrebat: mama, de ce fac oamenii copii carora le zic cand sunt bebelusi ca ei sunt cei mai importanti din lume si apoi ii parasesc? Voi credeti ca daca suntem mai mari nu mai avem nevoie de voi? N-am stiut ce sa-i raspund...
Selene_Bunny spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lorelei_19 Fiica mea e mare, face tocmai scoala de asistente de dentist. Are o colega de clasa - Sarah care tocmai a implinit 16 ani. Sarah locuieste de cateva luni singura. Mama ei are un nou prieten, un tip foarte bogat care i-a pus conditia ca fetele ei sa locuiasca separat. Si uite-asa Sara si sora ei (studiaza in alt oras) locuiesc singure, la o varsta atat de frageda. Sarah are o locuinta foarte frumoasa cu trei camere in centrul orasului Basel, are bani la discretie, haine de firma, dar... e cumplit de singura. I-a spus fiica-mii de curand ca daca mama ei ar veni la usa (de unde-am tras concluzia ca nu o viziteaza niciodata) ar chema politia. Asta mi-a demonstrat cat de ranita e biata fata si cat sufera de absenta mamei. Sarah e cumplit de singura si a spus ca ar da orice sa aibe din nou parinti care s-o mai mustruluiasca, parinti carora sa le pese de ea... Fiica-mea mai are o colega - Adriana. Adriana tocmai a plecat de-acasa, dupa ce s-a suparat pe parinti. Parintii ei au fost in concediu trei saptamani (Adriana tocmai a implinit 18 ani, ca si fiica-mea) si in timpul asta nu au dat nici macar un telefon. I-au lasat cam o suta de euro si gata (bani extrem de putini pentru trei saptamani pentru preturile din Elvetia). A fost atat de furioasa, incat a plecat. Mama ei nu incearca s-o ia inapoi, o lasa plecata... Acum vreo doua saptamani am mers la un open-air-cinema in apropiere si bineinteles ca fiica-mea a fost cu noi. Dupa film cu lacrimi in ochi ne-a povestit ca nu poate sa le spuna prietenelor ei cat de mult intreprindem cu ea (mergem cu totii in curand in vacanta, dar mie mi se pare asta de la sine inteles), ca prietenele ei tanjesc dupa o mama, dupa o familie. Si chiar m-a intrebat: mama, de ce fac oamenii copii carora le zic cand sunt bebelusi ca ei sunt cei mai importanti din lume si apoi ii parasesc? Voi credeti ca daca suntem mai mari nu mai avem nevoie de voi? N-am stiut ce sa-i raspund... |
Trist, foarte trist... Unii sunt prea dornici sa scape de ei, altii prea dornici sa nu ii paraseasca niciodata...
maru, in afara de orarul de somn dat peste cap, celelalte simptome nu se potrivesc... Acum nu stiu in ce stadiu al bolii era bunicul respectiv... Socrul meu inca are puterea mintala sa se "taraie" prin doua procese cu fratii si surorile care i-au ramas, unul pentru niste bani, altul pentru niste pamant... Cum nu este niciodata multumit de hotararile judecatoresti, a redactat zeci, poate chiar sute, de contestatii, sesizari, plangeri... Are doua mese pline cu hartii in camera lui, Doamne fereste sa te atingi de ele, ca e foc...
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
www.desprecopii.com/cover/albumphoto/folderview.asp?bid=&folder=Selene_Bunnx" target="_blank">Daria pe coperta!
Particip la bazaruri - periodic produse noi, nu uitati sa verificati!
Selene_Bunny spune:
Rufus, ba eu cred ca exista motive foarte solide pentru care un copil are dreptul sa aleaga sa uite de parinti si chiar sa ii judece. Si eu am un astfel de motiv, doar ca am ales sa-l ingrop pe undeva, prin memorie. Nu inseamna ca l-am uitat.
Edit: din punctul meu de vedere, este cu mult mai grav decat situatia familiala a lui iubi.
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
www.desprecopii.com/cover/albumphoto/folderview.asp?bid=&folder=Selene_Bunnx" target="_blank">Daria pe coperta!
Particip la bazaruri - periodic produse noi, nu uitati sa verificati!
luminita2008 spune:
eu am luat decizia de a avea un copil dupa o scena de tandrete intre nepotul meu cel mare si mama lui. egoism sau nu, am zis clar: vreau si eu un sufletel care sa ma iubeascu mult, neconditionat, sincer, oricand. am crezut sincer ca un copil e singurul capabil sa iubeasca in acest fel. nu m-am inselat, iar marea minune pe care o traiesc zilnic de aproape 2 ani, este ca Dumnezeu mi-a dat nu unul, ci doi copii minunati, deci toate sentimentele alea pe care mi le doream atat, la dublu!
cum ii cresc? cu aceeasi dragoste sincera, neconditionata, pe care mi-o ofera ei, inca din prima clipa de viata. cu dragoste si cu respect. si nu mi-e teama nicio secunda, ca nu-mi vor plati cu aceeasi moneda
, din contra.
cat despre socrul tau, omul acela e bolnav. de azi, de ieri, de zeci de ani poate, fara sa realizeze nimeni cat si cum poate degenera boala. nu atat el trebuie sa realizeze asta, cat voi! cred ca ar trebui sa lasati in urma ce-a fost, pe cat posibil, si sa-l ajutati, sa-l intelegeti, ceva imi spune ca nu va trebui sa faceti asta pentru foarte mult timp... si cred sincer ca nu o sa va para rau.
Ceata lui pitigoi: Luminita, 
Edi si 
Robi - 26.09.2008
"Exista pe lume bucurie mai mare ca un copil: DOI copii!"
kariguld spune:
daca sadim in copii nostrii valori si principii sanatoase de viata, inca din frageda pruncie, rezultatele vor aparea candva. nu trebuie sa facem totul perfect, nu trebuie sa ne temem de greseli (le facem oricum) trebuie sa ne facem doar datoria fata de cei cararoa le-am dat viata din iubire.
semeni o samanta buna, culegi roade bune! candva, nu asa cum te astepti si cum vrei tu parintele, dar culegi! multumirea sufleteasca este extraordinara!
Bazar general pe DC
*********************
VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David
_M-am nascut pentru succes!
Selene_Bunny spune:
Ceva referitor la relatia copii-tata in familia soacrei mele: am aflat de la cumnata mea ca tatal ei a mai avut de-a face cu medicii si atunci ea s-a ocupat de cumpararea medicamentelor, de vorbitul cu medicul, s-a dus sa-l viziteze... Acum ea a platit costul operatiei - 400 de lei, ea a cumparat atentii pentru medic si anestezist...
Azi soacra mea a hotarat sa stea toata ziua la spital, e acolo de la 9.30 dimineata, pentru ca socrul refuza sa manance mancare solida daca nu ii da soacra in gura, ca unui copil. Si isi scoate perfuzia. 
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
www.desprecopii.com/cover/albumphoto/folderview.asp?bid=&folder=Selene_Bunnx" target="_blank">Daria pe coperta!
Particip la bazaruri - periodic produse noi, nu uitati sa verificati!