Madalina Manole (membra DC) a murit

sdcristian spune:

nu ii mai pasa pt ca nu poate sa ii pese. nu de fitze. nu de egoism. pur si simplu nu poate

sau cum am mai zis - are senzatia ca le face un bine, ca daca nu ar fi existat ceilalti ar fi fost mai fericiti. si ca daca mor vor fi mai bine.

e greu cand nu gandesti rational - au fost mme care s-au aruncat pe geam cu copilul in brate ca sa se salveze amandoi. daca privim din afara si ne raportam la ce facem noi nu putem intelege. nimeni nu poate intelege. in momente de depresie crunta sau de psihoza ratiunea nu mai functioneaza.

alex_andra spune:

Da, asa e, in calitate de mama, eu nu pot sa inteleg cum nu poate sa-ti pese de copilul tau, sa-l lasi singur pe lume.

Am citit pe undeva, tot pe aici, ca moartea madalinei este chiar mai tragica decat a Laurei.

Nu, din punctul meu de vedere, moartea Laurei a fost o tragedie foarte mare.
Da, pentru laura, as fi mers pe avarii si o luna, nu cateva minute.

Moartea Madalinei, pt mine nu este o tragedie. Ea a les sa-si bata joc de copilasul ei.

Puteti sa ma blamati, sa ma considerati rea, mizerabila si cum mai vreti.

Dar nu am sa pot plange in veci o persoana careia nu-i mai pasa de copilul ei.

Ca artista si tot ce a facut pana acum 2 zile, o admir si o respect.

Dar pentru finalul pe care l-a ales nu pot sa plang.

Plang pentru copilul ei, pentru sotul ei, pentru mama, tatal si fratele ei.

Iar pentru cele care vor veni ulterior sa-mi demonstreze ca depresia este o boala care nu te mai poate face sa vezi nimic in jurul tau, va rog, nu va mai pierdeti timpul, pentru ca e inutil.

Nu am sa fiu de acord in veci cu aceasta decizie: de a-ti lua viata fara sa-ti pese de copil, de mama ta, care vor trebui sa supravietuiasca cu aceasta decizie egoista pe care ai luat-o.

Cand a murit Carmen, colega noastra DC, desi nu am cunoscut-o niciodata, nu am vb niciodata cu ea, am plans zile.

Cand a murit Laura, am plans.

Acestea au fost tragedii.

Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)

BAZAR UMANITAR

martie spune:

Sunt bolnavi, e o boala a sufletului, nu e egoism, e exact cum ai spune ca cel bolnav de cancer e egoist. Nu e egoist, e bolnav, nu mai iese in oras cu prietenii, nu din egoism, ci pentru ca nu poate, boala nu-l lasa. La fel si cei depresivi.

Atata lume spune ca familia trebuia sa-i fie mai aproape, s-o ajute. Sincer, nu cred ca aveau cum. Nici macar un psiholog. Psihologul e un doctor. Poate sa te citeasca, sa intuiasca ce ai sau poate sa esueze lamentabil, sa-ti puna un diagnostic gresit,parghiile de care se ajuta sa nu patrunda in sufletul celui care cauta ajutor, iar finalul sa fie acelasi, implacabil.

Cred sincer ca grupurile de suport sunt singurele care ajuta in astfel de cazuri. Gen "alcoolicii anonimi" etc. Acolo persoana isi gaseste apartenenta la un grup, nu se mai simte izolata, singura, nu-si mai pune intrebarea "de ce numai mie?", pentru ca vede ca mai sunt 1000 de persoane care traiesc aceeasi situatie.

Si cel mai important, avand toti aceeasi "problema", NIMENI nu te judeca. Si isi poate deschide sufletul in felul asta.
Cum spunea si Luna1, cand a avut depresie post partum, familia i-a spus, hey, mai lasa prostiile. Atunci, persoana se inchide in ea si nu mai spune nimic. Nimeni nu poate intelege, chiar daca ar vrea, involuntar ajungi sa bagatelizezi problema.

Si forumul e un grup de suport fantastic, toate suntem grupate pe anumite categorii de interese, ne dam sfaturi una alteia cele care au trecut prin situatii similare. Numai aceia care au trait situatia respectiva pot intelege in profunzime problema, pot empatiza cu cel care cere ajutor, nu-l vor jigni, nu-l vor reduce la tacere, nu vor incerca sa-i demonstreze contrariul.

Daca maine ma duc pe strada si spun, ma simt cam depresiva zilele astea.... 50% vor spune...ti s-a urat cu binele, uite ce casa/masina/porc/caine ai, altii vor rade...saraca e dusa cu capul, altii... cei "credinciosi" fireste... n-are dumnezeu, de-aia, n-ati vazut ca nu merge duminica la biserica?... si tot asa.

Cred cu tarie ca nu familia era cheia in situatia de fata. familia te poate ajuta atunci cand esti neputincios, o vorba mai buna, o ciorba ca tu n-ai chef s-o faci etc... dar nu patrunde in durerea profunda din sufletul tau, doar cineva care a trecut prin asta poate.

motanik spune:

Copilul de un an a fost dus la sicriul mamei lui.

--------------------

Andra si bebe Theodora

Angels wanted to do the moonwalk so God sent one to bring Michael Jackson

Natasa spune:

Alex-andra, tu ai sintetizat foarte bine ce am auzit in ultimele 2 zile. In general, in societatea noastra, bolile psihice sint considerate mofturi, ifose, "s-a saturat cu binele". Eu nu incerc sa te conving ca un dezechilibru psihic este mult mai grav si mai putin inteles decit unul fizic pentru ca ai spus ca oricum e inutil. Ceea ce spui tu este valabil pentru ceea ce intelegem si traim noi, oameni cu mintea cit de cit sanatoasa. Ce a fost in mintea ei, habar nu avem. Daca nu realizezi cit de grava era boala ei daca si-a lasat copilul fara mama (copil pentru care a luptat atit si poate si tratamentele cu pricina au pricinuit daune) si te rezumi la ce spune tirgul ("avea de toate, ce-i mai trebuia?"), asta inseamna ca vrei sa privesti superficial lucrurile. Mie cel mai frica pe lumea asta mi-e de o boala psihica, astea sint atit de putin intelese, atit de blamate, de prost tratate, incit un cancer si o minte limpede mi se par "floare la ureche" pentru ca macar stii cu ce lupti. Nu mai da cu pietre in ce nu intelegi, de atitea ori ni le intoarce viata si ne arata ca nu sintem atit de perfecti si de morali pe cit ne dam...

Pentru fetele care au zis ca sotul nu arata ca sufera, secventele de azi au fost ok, v-au uns pe suflet sau va mai trebuiau 2-3 bocitoare???

Claudi@ spune:

Nu poti pt. ca nu stii ce simte o persoana care-si ia viata care nu-i mai pasa cica de copilul ei. Aceste persoane o fac tocmai pt ca au impresia ca nu mai sunt bune de nimic si chiar cred cu adevarat ca celor apropiati le va fi mai bine fara ei. Pacat ca exista persoane care nu inteleg ca depresia este o boala, ca si cancerul.
Multumesc lui Dumnezeu ca am avut prieteni adevarati alaturi de mine cand aveam ganduri negre, chiar si aici pe DC au sarit fetele si mi-au scris PM.
Eu aveam un copil si eram insarcinata si da eram "egoista" si nu bolnava ca asa vreti unii sa credeti. noroc cu prietenii care ma scoteau si nu ma lasau singura si cu ajutorul psiholoagei am reusit sa trec de acele ganduri.
In momentele alea nu te mai gandesti la nimeni, te gandesti cat inutil esti cat de neinsemnat nu vezi nimic bun pt viitor. Sunt gesturi disperate de a atrage atentia, oameni buni, exist si eu. O depresie postnatala netratata, ignorata luata in ras de altii poate avea urmari grave.

Cristina_C spune:

Da, depresia este o boala care iti intuneca mintea.
alex_andra, pacat ca nu poti sa intelegi asta si sa stii ca e si urat sa-ti arati aici lipsa de consideratie pentru Madalina.

indu spune:

Am avut un caz apropiat care din pacate s-a sfarsit la fel de tragic, fara sa ne dam seama in timp util. De asta aceast tragic eveniment ma rascoleste si mai tare.
Dupa nefericita intamplare am fost la un preot ortodox si desi ortodoxismul considera sinucidera ca pe cel mai mare pacat, preotul respectiv ne-a explicat ca cei ce ajung sa faca asta au efectiv sufletul gol; nu mai au energie si se izoleaza; si simt efectiv o durere profunda: ii doare sufletul.
Apropo de expresia asta "a durea sufletul", eu chiar cred ca durerea asta este fizica si poate fi de nesuportat. Ma explic prin faptul ca atunci cand sunt foarte suparata (de exemplu si daca ma cert cu sotul meu; sunt foarte sensibila ca si eu is rac; ne certam foarte rar, iar atunci cand se intampla sufar foarte rau), simt cum ma doare in piept, parca sternul. Durerea respectiva este foarte nasoala si nu vreau sa-mi inchipui cum poate sa doara mai tare si sper sa ma pazeasca Dumnezeu sa am mintea limpede mereu.
E foarte important ce fel de oameni au in jur cei care sufera de depresie. Daca alex_andra ar fi in preajma astor oameni, cu siguranta nu le-ar putea fi de folos.
Aici noi ne tot dam cu parerea, dar cei care nu vor sa creada ca depresia este o boala foarte grava (un fel de cancer al sufletului si mintii, ca tot face cineva analogia cu aceasta boala), sunt convinsa ca ar gasi pe internet articole care sa-i convinga. Nu de alta, dar Doamne fereste am putea fi langa cineva suferind la un moment dat, iar numai faptul ca i-am intelege suferinta si nu am lua-o in ras, ar putea fi de mare ajutor.

ardeiash spune:

sorry.. am picat aici intr-un topic in care o judecam pe madalina manole, sau ii aducem un ultim omagiu.. ?

sileriki spune:

DUMNEZEU SA O ODIHNEASCA IN PACE !!!! sa aibe liniste sufleteasca ...iar noi nu putem decat sa ne rugam pt ea ,
cine ne da noua dreptul sa o criticam ? cine suntem noi sa vb asa de ea ? suntem " doar " niste simpli oameni care nu putem intelege , ce este nebunia de moment la care nu te mai gandesti la nimic , premeditezi si nu gandesti pt ca daca ai gandi nu ai mai face ,
imi pare rau de acei oameni pe care i-a lasat in urma , ganditi va inainte sa judecati .va pup Eva