Fugeeee!!!!!
Raspunsuri - Pagina 3
semiramida spune:
A mea fuge si prin casa, nu poate merge ca omul normal. Ba mai mult, noi avand 2 usi la bucatarie (una da in hol si una in sufragerie, care la randul lor comunica intre ele) uneori da ture in cerc: bucatarie-sufragerie-hol-bucatarie. Da cam 10-15 ture de ma ia pe mine ameteala de viteza cu care fuge.
timeealuca spune:
bua dragele mele sunt si eu noua pe aici si ma incadrez perfect intre mamicile cu puiuti sportivi
am o pustoaica de 2 ani si 4 luni care alearga non stop oboseste o armata de oameni dar ea niciodata eu ma consolez cu ideea ca e este specific varstei si pe masura ce va creste se va mai domoli
mariucasara spune:
Si a mea e iepurasul Duracell. Fuge si vorbeste fara pauza.
Am si eu intrebare pentru mamicile cu copii mai marisori si nelinistiti: pe la ce varsta s-au mai domolit? Sau macar pe la ce varsta au inceput sa aiba grija de ei? Ca a mea fuge si in casa si afara si nu se uita la nimic in jur, intra in oameni, tomberoane, mobile, pereti, aluneca, se impiedica, calca in balti, gropi etc. Mereu are vanatai, julituri si cucuie.
Mamica de Sara(22.11.2006) si Sebi (27.01.2010)
conchita spune:
an-k, din experienta mea, un exercitiu ajutator inventat in disperare de cauza, il numesc jocul de-a "stop and go". te duci intr-un parc, propui sa jucati un joc nou, delimitezi niste repere fizice in spatiu - tufisul ala, floricica mov, copacul, marginea aleii, etc. ii spui ca regula e urmatoarea: cand dai startul de "go/pleaca", el trebuie sa parcurga de la reperul a la reperul b si daca depaseste cu un pas reperul b, a pierdut jocul. apoi, il anunti ca pe parcursul distantei tu ai voie sa zici "stop" de 2-3 ori (alegi si tu in functie de distanta), iar daca nu se opreste imediat, pierde jocul. si joci asta zilnic daca poti, de cateva ori, de cate ori poti tu. la noi a avut efect, daca zic "stop" acum si nu se opreste, strig si "am castigat, eee", iar la asta se opreste instant, ca nu-i place sa piarda. beneficiile jocului sunt urmatoarele, pe doveditelea la noi: sa ii intre in reflex ca trebuie sa se opreasca instant in situatii periculoase cand aude "stop" si sa nu alerge chiar necontrolat cand alearga, stiind ca oricand poate auzi "stop" si sa piarda jocul. copila mea asa a invatat sa se controleze si sa-si dozeze singura ritmul de alergat, dupa aia a devenit a doua natura. inca mai jucam jocul asta si are 3 ani. sunt terorizata ca poate alerga in strada printre masini. nu pot sa spun ca am scapat complet de grija, dar fundamentul e acolo, ma asculta.
eu la inceput cumparasem chiar si ham si eram decisa sa-l folosesc daca nu as fi avut succes sa pot gestiona situatia. e inca in cutie, nedesfacut, slava domnului.
monica70 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ymca la noi s-a rezolvat problema  o vad dupa cateva secunde reaparand, alergand cu toata puterea. parul ii sarea in toate directiile, obrajii saltau, striga ceva si un dulau mare si bland alerga fericit in spatele ei! de-atunci, seara de seara, imi da manuta, oriunde am merge. magazin, parc, strada, trotuar. stiu ca e o fericire de scurta durata dar inca ma bucur. eu am cam ras in seara aia pentru ca imaginea era luata din desene animate. ea a fost trista si acum o reimprietenesc cu animalele. |
Si a mea a mai patit ceva asemnanator ,dar e chiar de foarte scurta durata
MONI cu DIANA (01.01.2006) si TUDOR (14.08.2009)
www.dropshots.com/DIANATUDOR" target="_blank"> POZE
10% din viata este rezultatul a ceea ce ni se intampla, 90% din viata noastra este decisa de modul in care reactionam la ceea ce ni se intampla
monica70 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mariucasara Si a mea e iepurasul Duracell. Fuge si vorbeste fara pauza. Am si eu intrebare pentru mamicile cu copii mai marisori si nelinistiti: pe la ce varsta s-au mai domolit? Sau macar pe la ce varsta au inceput sa aiba grija de ei? Ca a mea fuge si in casa si afara si nu se uita la nimic in jur, intra in oameni, tomberoane, mobile, pereti, aluneca, se impiedica, calca in balti, gropi etc. Mereu are vanatai, julituri si cucuie. Mamica de Sara(22.11.2006) si Sebi (27.01.2010) |
A mea are 4 ani si 3 luni,e plina de julituri pe picioare de alergatoare,saltareata si repezita ce e (la fel si vorbareata
),dar e cat de cat grijulie.Adica nu coboara niciodata de pe trotuare,ba chiar striga de zor la baieteii mai mici de la bloc daca ii vede ca se indreapta spre locuri periculoase.Si culmea ca o asculta Mie de baiat mi-e groaza ce-o urma ca de pe-acum e miscacios rau
MONI cu DIANA (01.01.2006) si TUDOR (14.08.2009)
www.dropshots.com/DIANATUDOR" target="_blank"> POZE
10% din viata este rezultatul a ceea ce ni se intampla, 90% din viata noastra este decisa de modul in care reactionam la ceea ce ni se intampla
ruxij spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mariucasara Am si eu intrebare pentru mamicile cu copii mai marisori si nelinistiti: pe la ce varsta s-au mai domolit? Sau macar pe la ce varsta au inceput sa aiba grija de ei? |
Pe la 4 ani.
AdiS spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mariucasara Si a mea e iepurasul Duracell. |
Al nostru este masinuta de curse Fulger McQueen. Isi tureaza picioarele pe loc si apoi porneste cu viteza maxima. Daca esti atent il mai si auzi "Viteza! Sunt viteza!"
Are 4 ani si 7 luni si de vreo 3 saptamani am remarcat niste schimbari: cand alearga are mai multa grija sa fereasca oamenii, se opreste si ajuta copiii in parc cand cad si ii intreaba ingrijorat daca au patit ceva
, se opreste (uneori ce-i drept) cand se termina trotuarul si isi iteste capul sa vada de vreo masina. Continua sa alerge dar parca a inceput sa isi ia el niste masuri de siguranta. Noi deocamdata tot in spatele lui suntem cat sa ne aruncam dupa el in caz de ceva.
Nicoleta spune:
Ne inscriem si noi in club (fosti clubisti, de fapt). Stefan asa era: viteza si iar viteza!! De cand a inceput sa mearga pana pe la 3 ani... apoi s-a mai domolit! Nu avea stare in leagan, el trebuia sa se miste! Acum este mai domol. Dar in perioada cu pricina de multe ori am crezut ca fac stop cardiac! El nu se dadea pe tobogan, el fugea spre el si isi dadea drumul in viteza... Majoritatea mamicilor mi-au spus ca sunt exagerat de grijulie... Ca tot dupa el eram! Insa stiam eu ce stiam! Explica-i care sunt pericolele, de zeci de ori, pana retine. Si rabdarea fie cu tine! 
------------------
A venit primavara!
filofteia spune:
La mine copilul de 9 ani nu s-a potolit inca, atat doar ca stie sa treaca strada. In rest este numai prin pomi cand iese afara, acum iese si singur si mi-e groaza de ce povesteste... il mai toc eu la cap cu una cu alta, dar stiindu-ma pe mine, stiu ca toc degeaba.
Cand era mic eu n-am putut rezolva problema decat cu ham... mie mi-a fost de real ajutor hamul... in carut n-a mai vrut de la 9 luni, pe tricicleta n-a stat niciodata... asa ca hamul a fost de baza si iesitul in lcuri ingradite, gen curtea scolii care este aproape... acum nici gardul scolii nu-i mai sta in fata.
Niciodata nu si-a pus problema ca ramane singur, ca citisem si eu in carti cica se margi tu inainte ca vine si el dupa tine, asta n-a functionat la fiimiu...l-am facut pierdut in centru pe la 3 ani si abia dupa o ora si-a facut probleme , dar a uitat repede si a luat-o de la capat.
Ca sa nu vorbesc ca atunci cand am iesit din ascunzatoare, ca incepuse sa-l intrebe lumea ce este cu el, m-a luat el la rost unde am fost.
Si l-am invatat numerele de telefon de cand a inceput sa retina ceva si cum arata un politist, ca sa-i spuna ca s-a pierdut. In magazine l-am ivatat sa vina la case daca se pierde... pe plaja la fel stabileam un loc de intalnire... N-a fost cazul pana acum si acum suntem destul de mari, ca sa ne descurcam.