Mi-a fost rusineeeeee

pisellino spune:

super tare subiectul asta, il citesc de mai bine de o ora cu pauze si rad de nu mai pot, chiar e super
acu sa ma fac si io de ras pe forum aici:eram cu sotul meu(pe atunci necasatoriti) in dormitorul lui, abia se intorsese dupa vreo luna de stat la internationale si normal ca tinerii indragostiti am inceput sa ne iubim la noi dureaza ceva iubitul de dinainte si nu mai auzeam nimic, eu cel putin eram pe alta planeta trebuie precizat ca din lipsa de spatiu si modificari in apt, combina frigorifica era localizata in camera cu pricina, actuala mea soacra intra, scoate ce are ea de scos, inchide usa si iese.noi normal ca eram sub plapuma si pe langa conversatiile "ti-a fost dor?" "daaaaa" mai erau si alte propozitii pe care nu le scriu ca ma fugariti de pe aici si pe care soacra mea le-a auzit "din mers". a doua zi ne-a spus "stiti, am intrat aseara in camera sa scot niste carne la dezghetat pe dimineata" eu nici nu mai aveam aer de rosie ce eram si sotul meu istet a intrebat-o: "cand?"
dupa ce ne-am casatorit si oficial aveam dreptul la prostioare mi-a povestit tot si am ras cu ea o noapte intreaga, sau poate era si vinul pe care il beam in acelasi timp ce mai, am o super soacra, serios vorbind
hai ca am mai uitat de probleme, e super subiectul

POZE ROBI
www.youtube.com/watch?v=vS256hpwOSw" target="_blank">video pentru robi
POVESTEA LUI ROBI
Catalina sotie de Teo si mami de Robi

Un grapefruit este o lamaie care a avut o sansa si a profitat(Wilde) Robi imi doresc din tot sufletul sa fii un grapefruit si sa profiti de tot ce e bun pe lumea asta

viviana spune:

Acu vreo 5 ani, mergeam in vizita la cineva si am avut penibilul ghinion sa ma urc in lift cu un onanist.

Io politicoasa il intreb la ce etaj merge.

El zice: "La acelasi etaj cu dvs." Proasta de mine nu se gandeste ca ala n-are de unde sa stie unde merg eu, asa ca apas pe 7.

Deodata isi da la o parte trenciul si incepe a-si face treaba zicand: "Va rog, lasati-ma, lasati-ma, lasati-ma".

Io zic: "Te las, te las, te las, da' stau cu spatele si daca ma atingi iti infing umbrela-n cap." Si nu m-am referit la teasta.

Nu stiu, cand am ajuns la etaj, cand am iesit din lift si cand am ajuns la prieteni. Imi tremurau picioarele si eram rosie la fata. Am dat pe gat un coniac si am povestit. Bineinteles ca s-a ras de mine in hohote.

Nu ma intrebati cum si-a terminat ala treaba, ca n-am de unde stii si nici nu vreau sa-mi ichipui.



Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Mickyyy spune:

Inca n-am terminat lectura, abia acum am descoperit subiectul (si probabil se uita colegii de birou la mine ca la urs, cum ma hlizesc in fata monitorului cu un dosar in fata, care n-are nimic distractiv in el) dar pentru ca sigur o sa se faca seara pana reusesc eu sa termin lectura, si n-o sa mai am timp de povesti, sa va zic si eu vreo cateva .

Una proaspata, ieri seara, stateam in bucatarie, terminasem ce aveam de facut si il lasasem pe barbata-meu bucatar sef in locul meu (de fapt condimenta carnea ca s-o bage la cuptor, el fiind specialistul in selectatul aromelor potrivite). Si profitand de faptul ca el era ocupat, am pus repede mana pe o carte care-mi acaparase total atentia in ultimele zile. Eram atat de captivata de lectura, si aveam atat de putin timp pentru mine sa citesc, incat orice moment de respiro incercam sa-l folosesc la maxim.
Dar ma simteam cu musca pe caciula, ca el saracu ar fi vrut sa vorbeasca cu mine in timpul asta, iar eu numai de asta n-aveam chef. Il ascultam cu juma de ureche, si-i dadeam raspunsuri monosilabice, incercand totusi sa-i las senzatia ca-l ascult! La un momentdat se prinde ca nu-l ascult, si schimba subiectul, si-ncepe sa ma-ntrebe de diverse condimente, daca se la puna sau nu in friptura. Aud ca prin ceata: cimbru, raspund da, piper, da, salvie, nu, si tine asa vreu cateva secunde dialogul nostru (eu cu nasul in carte in continuare, si el cu spatele la mine), la un momentdat fac o pauza mai lunga, aud ca prin ceata "2 lingurite de zahar pudra", la care eu din reflex raspund da. Ba mai mult, absorbita de lectura, si uitand cu desavarsire la ce-i trebuiau "condimentele respective", cand il vad ca deschide dulapul unde tineam zaharul, imi aduc aminte ca am pus de curand sarea intr-un borcanel asemanator, si-i atrag atentia sa nu ia din cel cu capac albastru, ca acolo e sare !!
El se uita la mine si ma-ntreaba foarte serios: "da tu m-ai ascultat macar vreun pic in ultimele minute?" la care eu, ofuscata ca nu are incredere in mine, ca sa-i dovedesc cat de atenta eram la conversatie incep sa-i insir (ca memoria o aveam inca buna): cimbru, sare, piper, o mana de cereale cookies, 1 lingura de cafea, 2 lingurite de zahar... ba mai mult, ii explic din nou chestia cu borcanele si capacele, sa aibe grija din care ia zaharul pudra . Il vad ca mai avea un pic sa izbucneasca in hohote de ras, iar eu tot nu pricepeam de ce, ca doar retinusem exact condimentele pentru ........ FRIPTURA!!

Si una memorabila, dar mai veche:

Anul 3 de facultate, ma cam batea gandul sa ma angajez, dar nu cautam ceva la modul serios. Aveam lucrarea de diploma pe tema leasingului, si vorbesc cu tata sa puna o vorba buna la o cunostinta care lucra la o firma de leasing sa fac practica acolo, zic sa impusc 2 iepuri dintr-o lovitura, scap si de practica si imi iau si informatii pentru lucrare. Toate bune si frumoase, tata vorbeste, tipa ma cheama sa ma cunoasca, intru emotionata, discut cu ea (stiam ca ea e sefa pe-acolo, stiam ca ea are putere de decizie suficienta incat sa ia decizia daca sa ma accepte sau nu) si-mi zice ok, hai sa vorbesti cu d-l X. Bine, zic eu in sinea mea, am scapat, o fi "instructorul" meu de practica, si intru la ala in birou ca omu care tocmai a scapat de un stres major. M-asez pe scaun, cooomoood de tot (cumva picior peste picior, dar cu piciorul ridicat in sus), si abia asteptam sa-mi aprind o tigare, ma gandesc sa-l intreb daca se fumeaza in birou (simtisem fum prin zona si banuiam ca se fuma in birouri), dar zic hai totusi sa mai astept un pic. Omul, in continuare extrem de serios, imbracat la 4 ace - costum, cravata (avea vreo 35-40 de ani) se uita un pic nemultumit la mine, dar nu zice nimic legat de atitudinea mea total degajata, si incepe sa ma intrebe foarte formal si politicos diverse chestii, unde's studenta, in ce an, daca am lucrat pe undeva, ce limbi straine stiu, daca stiu sa lucrez cu calculatorul. Eu ii raspundeam monosilabic, plictisita si enervata in acelasi timp de scortosenia lui (mai facusem si in anii anteriori practica, si nicaieri nu ma chestionase vre-un cineva la modul ala), si probabil se citea enervarea si plictiseala pe fata mea! In fine, trec vreo 10 minute, tortura se termina si-mi zice ca e ok, pot sa merg jos in biroul X si sa m-apuc de treaba! Ies de-acolo confuza, ajung in birou, si aflu ca de fapt ala era "seful al mare", iar spre seara vorbind cu tata la telefon aflu ca el cand intrebase de practica, strecurase si ideea unei viitoare angajari, iar chestia aia plictisitoare si enervanta cu ala pe care eu il consideram colegu' care o sa-mi explice cum merge treaba pe acolo fusese de fapt un "interviu de angajare" . Si ca sa fie treaba treaba, sa nu-l fac pe sef sa uite prea usor prima impresie lasata de mine, a doua zi am avut ocazia sa i-o "reimprospatez" . Aveam un coleg in biroul de vis-a-vis, un tip destul de ok care avea obiceiul sa faca glume cu noi cand venea in vizita. Si vazandu-ma noua, tot batea apropouri la adresa mea, mai mult sau mai putin enervante. Evident, n-aveam niciun stres sa-i raspund in doi peri la aluziile lui, asa ca spre seara, cand am vazut cu coada ochiului o persoana inalta, in costum negru, si cu mustata apropiindu-se de biroul meu, eram atat de convinsa ca-i individul de vis-a-vis, ca nici n-am intors capul sa vad. Aud o intrebare de genul: "cum merge treaba, cum ti se pare la noi", si cum dupa 2 zile de tachinari mi se parea complet deplasata o asemenea abordare, ii trag un raspuns la misto, care cuprinde printre altele si-o expresie de genu "frec menta", si ridic suava privirea spre el!! Si....impietresc...nu era colegu....ci seful!!!

Mickyyy spune:

Si una de-a lu' barbata-meu, desi fiind fara spectatori direct implicati, n-a avut de cine sa-i fie rusine .

Venea spre casa de la un interviu. Coboara in statia de metrou de la universitate, si trebuia sa ia metroul spre Unirii. Cu gandul total aiurea, incurca metroul si se trezeste la Romana. Isi da seama in ultimul moment, sare repede din metrou, si merge sa-l ia in directia cealalta! Asteapta metroul, se urca in el, si coboara la prima statie, unde se produsese incurcatura (adica la Universitate), hotarat sa remedieze greseala facuta initial, si sa ia metroul care trebuie . Coboara deci din metrou, si merge spre peronul de vis-a-vis, ca sa....schimbe metroul cu cel bun. Vine metroul, se urca in el, si ramane tablou cand aude clasicul mesaj: "urmeaza statia....Piata Romana"!!
Faza cea mai faina a fost ca vreme de cateva minute mintea lui refuza sa realizeze unde e greseala, a intrebat chiar pe cineva din metrou daca nu cumva e o greseala anuntul cu statia urmatoare, i se parea ca a ramas captiv la metrou, iar toate trenurile merg doar spre Piata Romana ! Cand si-a dat seama ce-a facut, nu s-a mai putu opri din ras pana acasa, iar doamna de langa el se uita saraca total nedumerita, barbata-meu, om serios, imbracat la 4 ace (ca doar venea de la interviu) sa inceapa sa hohoteasca in asa hal cand a auzit ca merge iar spre piata roamana, ce-o fi oare asa de distractiv in statia "piata romana"??!

polux spune:

Pentru ca acest subiect mi-a adus de atatea ori zambetul pe fata, uite si una de la mine. Ma simt asa jenata cand scriu randurile astea...jenata dar cu un zambet larg pe fata, asa ca la filmele cu prosti.
Nu merge internetul, asa ca sun la centru ca sa-l repare. Mi se spune (de catre un robot, dupa ce mi se iau datele etc) ca pana vineri 29 oct. la 10 seara o sa fie solutionata cererea mea. Eu intru in panica ...si ce fac eu o saptamana fara telefon si mai ales fara net. Asa ca sun ca sa vorbesc cu cineva in carne si oase...si ii recit fara sa-i dau timp omului sa zica ceva oful meu...el incearca sa ma intrebe timid despre ce numar de telefon e vorba...eu ii dau inainte cu ce fac eu fara net o saptamana. cand in sfarsit scoate de la mine numarul...imi spune ca se rezolva azi...ca azi e in 29, si nu vinerea viitoare. M-am simtit asa de jenata...dar am avut ispiratia sa-i zic...banuiesc ca nu e singurul telefon cu intrebari silly. la care omul razand...oooooo, nu e singurul amuzant pe ziua de azi, si asta ca am avut cu cine discuta. Auzi discuta, in conditiile in care eu vorbeam in continuu si el tacea.

Liliana
Poze- martie 2008 ; Poze 1 ; Poze 2 ; Poze 3 ; Poze 4

Mickyyy spune:

Gata, am terminat lectura , bestiale intamplarile voastre.

Si cu cat citesc mai multe, cu atat imi mai vin si mie altele in minte!

Serbari la gradinita:
- Daria, avea putin peste 2 ani jumate, serbare de Mos Craciun. Inainte de serbare, se deranjeaza copilul meu la stomac, si ca sa evit surprizele, ii pun pampers (desi renuntase de mult timp la el) si-i explic, nu e nicio problema daca-i vine sa faca ceva, ca e asigurata. Incepe serbarea, copii toti pe scena, si mai mari, si mai mici, aveau si microfon, parintii in sala, liniste, ascultau poeziile si cantecelele. La un momentdat se aude soptit de pe scena "mami, fac cacaaaa". O vad pe fie-mea, incep sa-i fac semne ca e ok, sa faca in pampers, dar ea nu si nu, incepe sa vorbeasca din ce in ce mai tare, "mami, cacaaa, mami cacaaa", si ca sa fie sigura ca aud, iese si-n fata (in spatele fetei cu microfonul care recita poezia), sa se auda cum trebuie la microfon Lumea evident chicotea in sala, fetita care recita isi pierduse concentrarea, eu rosie la fata, balmajind scuze, a trebuit sa ma strecor printr-o multime uriasa de parinti ingramaditi langa scena sa-mi scot odorul de-acolo!!
- saptamana asta, serbare din nou, dar foarte dezorganizata, ingramadeala, parinti care se buluceau in fata de nu mai vedeai nimic, vorbeau, sunau telefoane, copii pe scena susoteau intre ei, situatia era scapata de sub control, abia asteptam sa se termine nebunia! De data asta, cea mica (2 ani), participanta la serbare ca spectator, incepe sa strige in gura mare: "mami, nu-mi place serbarea, e urata, hai acasa". Eu incerc s-o linistesc, ea nimic, "e uraaaat, e urata serbarea, hai acasa"!! Iar m-am inrosit toata! Si ca sa fie tacamul complet, mosu' avea o gaurica la pantaloni, destul de vizibila, la care fie-mea, reamarca din nou in gura mare: "uite mami, gaurica"!! Si insista evident de vreo cateva ori, sa fie sigura ca am auzit .

Si una de la spital (cred ca am mai povestit-o pe undeva), prima nastere, ajung la spital cu membranele fisurate, ma interneaza si incep sa-mi dea diverse medicamete pentru inducerea nasterii (eram oricum in 41 de saptamani). Eu, ca o floricica, neavand dureri, dupa ce iau tot pumnul de medicamente, ies pe hol sa vorbesc cu barbata-meu, care era acolo, impreuna cu fratele si sotia lui. Vad un automat de cafea, mi se face pofta de ciocolata calda, ei sar repede si-mi aud una, o beau cu pofta, dupa care hai sa ma-ntorc in salon. Nu fac 2-3 pasi, simt ca mi se face rau, ei remarca, sar amandoi (barbata-meu si cumnata-meu sa ma sustina), mi se rupe firul cateva secunde (cred ca am lesinat) si ma trezesc intinsa pe jos. Imi revin, ma ridic, si inainte sa sara o asistenta sa ma duca inapoi in salon cu un carucior, evaluez situatia: pantalonii si pantofi lu' cumnata-meu erau uzi fleasca (in cadere mi se rupsese si apa), si de jur imprejur se simtea o aroma "fina" de voma. N-am mai verificat daca voma a ajuns si ea pe alte obiecte de imbracaminte ale cumnatului, am plecat inapoi in salon, cu-o asistenta care impingea carutul si ma certa de zor ca beau ciocolata in asemenea momente!!

monicabo spune:

F tari povestirile voastre! Am ras cu lacrimi!
Ultimele ale tale Mickyyy... apropo ce a zis seful de la firma din poveste, cand i-ai raspuns ca freci menta, crezand ca e colegul ala?

Monica cu Andreea Ioana - 11 iulie 2007
Povestea sarcinii si a nasterii


si Ana Maria - 13 noiembrie 2008
Povestea nasterii super rapide a Anei Maria

Mickyyy spune:

A ramas ca la dentist, eu am incercat sa dreg cumva busuiocul, sa-i explic ceva despre colegu de vis-a-vis, nu prea mi-a iesit, dar a avut bunul simt sa nu ma lase sa ma balbai si sa ma-nrosesc mai tare, si-a schimbat subiectul.
Oricum a fost cel mai scortos sef (extrem de formal, sobru, la 4 ace permanent, nu indrazneai sa faci glume-n fata lui, dar in acelasi timp si foarte corect) pe care l-am avut , vreo 4 ani dupa faza asta.
Ba mai mult, aveam acelasi nume de familie. La un momentdat s-a casatorit cu o colega de serviciu, care insa nu a vrut sa-si schimbe numele de familie, si erau extrem de frecvente situatiile in care clientii nestiind ca nevasta-sa si-a pastrat numele de dinainte de casatorie, cereau cu doamna X, si evident, mi se facea legatura mie . Erau chiar distractive conversatiile, pana ma prindeam eu sau cel care sunase ca nu eram doamna pe care o cauta!

baicualina spune:

fetelor,

abia astazi am descoperit subiectul si e suuuuuper!
n-am putut sa ma dezlipesc pana ce nu am citit toate cele 39 de pagini!
sant cum e in melodia aia cu "ii plac telenovelele"

continuati va rog!
Mi-ati adus zambetul pe buze!



Felicitari aniela23

morenaA spune:

merg eu in vizita la o veche prietena buna si cum nu stiam ce sa ii iau ca are de toate i-am luat o lenjerie sexy, ceva babydoll cu puf-blanita pe margini. De unde sa stiu cat de curios e copilul si ca trebuie sa stie tot, sa desfaca el cadoul pe care l-a primit mami ... asa ca eu a trebuit sa explic ce e ... aaa... costum pt balmascat ... de ce? ... pai de veverita ca de aia are blanita! Si de atunci am diverse glume cu prietena mea despre veverita