andrei nu vorbeste
andrei nu vorbeste | Autor: michineci
buna,mamicilor,ma numesc mihaela am o problema:baiatul meu,andrei ,are 3 ani si nu vorbeste ca un copil de 3 ani doar putine cuvinte.noi locuim in spania.cand avea un si 8 luni l-am dus la cresa unde i se vorbea in spaniola noi acasa in romana,nu vrea sa repete daca il pui,de inteles intelege cam tot
,eu cand era mic nu am vorbit cu el nu a fost un copil care sa planga sa imi atraga atentia si e foarte timid ce sa fac
Raspunsuri
Chuny spune:
Buna Mihaela,
faptul ca intelege tot ce ii spuneti e un semn foarte bun. Poate ar fi bine sa vedeti un logoped care sa va sfatuiasca.
Cum se joaca Andrei ? Cum socializeaza ? Iti pare un copil fericit ? Pt timiditate nu ai ce sa faci, in niciun caz sa nu ii impuneti in mod agresiv sa socializeze . Mai degraba sa il protejati si sa-i lasati timp sa se obisnuiasca cu o situatie noua care il intimideaza.
Ca sa iti dau un exemplu: baietelul meu se intimideaza f tare uneori. Intr-o zi am ajuns la usa unor prieteni pe care ii cunoaste. Cand sa intram el nu a mai vrut sa intre. Sotul mi-a spus sa il iau pe sus, dar eu am is ca intram imediat. Ei au inchis usa si noi am ramas in scara blocului si ne-am uitat la pozele de pe pereti. Cand s-a stins lumina l-am intrebat ce facem, intram in casa sau stam pe intuneric ? si evident ca a vrut sa intram. In urmatoarea jumatate de ora a stat mai mult ascuns si vorbea in soapta. Am spus si gazdelor sa il lase in pace si incet s-a obisnuit cu atmosfera si a inceput sa imparta pupicuri. Apoi s-a jucat cu copilul lor si a fost ok. As fi putut sa il oblig sa intre, dar cred ca mai rau ii faceam.
Daca are deja 3 ani, nu mai are rost sa il pui sa repete. Pt ei este deja umilitor sa tot vina unii sa ii puna sa repete una alta. El trebuie sa gaseasca placerea de a comunica, sa radeti mult, sa va jucati, fara niciun stres.
Faptul ca nu l-ai stimulat in perioada de bebelusie e clar ca nu e in favoarea lui. E bine ca ti-ai dat seama si ca incerci acum sa remediezi situatia.
Bafta multa si sanatate!
Sibylle
http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/
Vladimir *****
***** Anna
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIA
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> "Cine a vazut acel licurici nu-l va uita niciodata ... i-a intrat in suflet pentru vesnicie"
manon spune:
mihaela, e foarte relativa chestia asta ca nu vorbeste ca alti copii de 3 ani... cum ar trebui sa vorbeasca un copil de 3 ani ?? blaga n-a vorbit pana la 4 ani (mai cunosc niste persoane care au vorbit tarziu si recupereaza acum de te zapacesc!!!). daca intelege tot ce i se spune si actioneaza corect nu e cazul sa te ingrijorezi. daca ti se pare ca nu are "raspuns" la ceea ce i se spune sau i se cere, daca e indiferent la ceea ce se petrece in jurul lui, da, ai putea avea motive de ingrijorare. atata timp cat copilul se joaca, urmareste o emisiune/un film/ceva...la tv, e atent cand suna telefonul/soneria/etc. n-ai motive sa suspectezi un comportament anormal. oamenii nu sunt toti la fel de guralivi (si e bine ca e asa!!).
un sfat, citeste-i cate o poveste scurta. alege doua povesti (sa zicem scufita rosie si ursul pacalit de vulpe, povestea celor 3 purcelusi sau...mai stiu si eu ce alta minune. baiatului meu ii citeam din niste carti foarte frumos ilustrate editate de editura "miron", absolut tampite dar foarte simple incat le invatatse pe dinafara...) si citeste-i-le alternativ, de cateva ori, o seara una, o seara alta, de 2-3 ori, dupa care il vei lasa sa o aleaga pe cea care i-a placut mai mult, eventual iti va cere alta poveste si vei verifica nivelul de atentie si de receptare a mesajului. mai vorbim.
sirimie spune:
Daca spune 30 de cuvinte e normal. Si mai ales cu doua limbi incepe mai greu
Si Vladut pe la 3 ani a inceput sa vorbeasca. Nici macar 30 de cuvinte nu zicea corect
Va dorim sa cresteti mari si frumosi! 
Simona & Vladut (27 februarie 2005) & Monica (23 aprilie 2009)
Am blog si poze in album
Diferenta intre cum este si cum ar trebui sa fie
Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.seek-on.com/ro
Despre Andrei
Chris81 spune:
Eu am in familie 2 cazuri de copii care au vorbit tarziu. Unul din ele seamana foarte tare cu al tau. Nepotica mea are tata italian si mama romanca. A inceput sa vorbeasca pe la 3 ani jumate, dar dupa ce s-a pornit a vorbit la perfectie in ambele limbi. Era foarte tare ca vorbea cu fiecare parinte in limba lui materna. Chiar daca mama ei ii spunea ceva in italiana fetita ii raspundea in romana. In celalalt caz e vorba de un baietel care tot pe la 3 ani a inceput sa vorbeasca. Pana atunci vorbea doar pe limba lui, nu intelegeai absolut nimic din ce spunea (era f tare cand iti punea intrebari si astepta un raspuns). Parintii l-au tot dus pe la tot felul de medici si toata lumea le spunea ca e perfect sanatos. A inceput sa vorbeasca brusc, pur si simplu, ca si cum ar fi vorbit din totdeauna. Eu cred ca si al tau e pus in dificultate de faptul ca aude 2 limbi si e putin confuz, dar sunt convinsa ca isi va da drumul curand.
AngeliquedeS spune:
Vorbeste-i intr-una chiar daca ti se pare ca suna aiurea, citeste-i povesti, cand va plimbati descrie-i tot ce vezi, povesteste-i cate in luna si in stele, canta-i, recita-i poezii. Mergi insa si la un medic, eventualele probleme cu cat sunt descoperite mai din timp cu atat sunt sanse mai mari sa se recupereze.
Angelique, mami de Pupi (28.12.2007)
Inimioara mea
zicolorata
Valul pictat
mirela.d spune:
Michineci, nici baiatul meu nu a vorbit pana acum vreo 3 luni si avem 3 ani si jumatate. Noi am fost si la neuropsihiatru si la psiholog pentru a indeparta orice teama.
Acum si-a dat drumul si inca (iti dai seama) nu suntem tocmai perfecti.
Dar ce face eu: spun poezii si cantecele prin casa, pun intrebari si raspund singura, ne jucam si explic fiecare actiune in parte, cand spun poeziile las pauza ca sa continue el (la fel si la cantecele).
Sibylle, nu intotdeauna este nevoie de logoped. Logopedul de invata sa vorbesti dar nu iti da si dorinta de a invata. Mai repede cineva care sa faca terapie ocupationala. Cel putin, noua asa ne-a zis psihologul. Nu vreau sa par atotstiitoare. Vorbesc doar din proprie experienta. 
Nu este necesar sa fie si in cazul de fata la fel.
Cata vreme copilul interactioneaza cu tine nu ai de ce sa te temi.
Sanatate multa! Si rabdare!
spic de grau spune:
Al meu a fst mutulica pana a intrat la gradi. Desi mergea la cresa de la 18 luni, faptul ca auzea fr acolo si romaneste acasa - cred ca l-au cam incuiat. Pediatrul spunea ca e in faza de acumulare .
Plus timiditatea. Exact ce spunea Sib pateam si noi cu baiatul. Refuza sa intre in casele amicilor (desi ii cunostea, desi acestia aveau copii de varsta lui). In prima juma de ora statea asuns in spatele meu, sub fusta mea... in ultima juma de ora nu mai vroia sa plece acasa. . Culmea e ca ceilalti copii pareau ca inteleg mai multe din ce spune el ( eu ii spuneam chineza) decat eu sau taticu'.
Acum are aproape 6ani. Uneori ii caut butonul de stop atat de mult vorbeste. Imi povesteste si ma intreaba cate in luna si in stele...
La gradi insa e rezervat. Cnd primesc evaluarile la sfarsit de trimestru, la rubrica "vorbit in fata grupului/luat cuvantul/spus poezii de unul singur" avem tot timpul NA (nu se aplica). Asa acasa imi canta, imi spune poeziile, la scoala le spune impreuna cu altii, cnd tb sa vorbeasca singur nu are curaj. Dar...e genetic
...
SO - curaj! Trece! Acum acumuleaza 
patou spune:
baietelul meu abia la 3 ani a inceput sa vorbeasca. am mai tot repetat eu pe aici pe forum ca pana atunci a fost liniste totala
adica nici un cuvant...
Pe urma a inceput sa vorbeasca. romaneste. Am inceput sa ma stresez ca nu vorbeste franceza, si acumm din septembrie merge la un atelier prescolar (in total 9 ore pe saptamana) si profesoara s-a uitat la mine ca la o ciudata cand am intrebat-o cum se descurca in franceza. Cica n-are nici o problema.si nici la gradinita n-a fost.
eu zic sa ai rabdare,la varsta asta copiii sunt ca niste bureti care absorb limbile straine (ce mi-as dori si eu asta pentru mine...)dar e destul de greu sa evaluam ceea ce stiu.
www.pecontpropriu.unblog.fr