Mamici cu 2 pitici(10)

Raspunsuri - Pagina 19

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ClaudiaH spune:

Crengu, tu ai dreptate in ceea ce priveste prematuritatea, poate fi si din cauza asta mai sensibila insa mai e si faptul ca Stefan aduce de la gradinita tot felul de virusi pe care ea draguta ii preia. Intr-adevar am convingerea ca laptele meu a ajutat-o enorm sa recupereze minusul de 6 saptamani cu care a pornit in viata, daca n-as fi alaptat-o nu cred ca ar fi evoluat la fel de bine. Si continutul laptelui matern e clar superior insa pentru un prematur dragostea, caldura si sentimentul de siguranta pe care-l primeste cand sta la sanul mamei cred ca sunt extrem de vitale. Offf le-as da in cap medicilor si moaselor din Romania care sfatuiesc mamele sa nu-si alapteze copiii pe motiv ca laptele de mama nu e destul de bun sau stiu eu ce motive din astea stupide. Sau cadrele medicale care nu le ajuta si nu le invata pe mame sa-si alapteze prematurii. Pai imi amintesc ca in Iasi unde l-am nascut pe Stefan a venit o asistenta si mi-a pus copilul in brate si-a plecat spunandu-mi ca vine in 10 minute. M-am apucat si l-am alaptat cum m-am priceput. A venit si pediatra si mi-a zis: "Ah, vad ca l-ai pus deja la san, te descurci. La revedere!" Si asta a fost tot ce am primit eu ca mama la primul copil legat de alaptat. Si nu m-am descurcat prea bine caci in prima luna copilul meu a luat doar 600 g in greutate. Bineinteles ca am fost sfatuita sa completez cu lapte praf si incet incet copilul meu la 5 luni n-a vrut sa se mai atinga de sanul meu. In schimb aici, eram la al doilea copil si totusi m-a dadacit specialista in alaptat de pe sectie de mi-a facut capul patrat. Rezultatul a fost ca puiul meu desi nascut prematur si deci care nu prea avea forta sa suga a luat totusi in greutate 1300g in prima luna. Uite ca m-am ambalat pe o tema care... nu prea mai e de actualitate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crengu75 spune:

Da Claudia, ai dreptate. Si parca ma apuca si pe mine amocul cand ma gandesc. Cristian statea la san si dormea si ele ziceau ca uite ce bine suge copilul. Dupa care ii bagau seringa cu lapte si gata. Calvarul a inceput acasa si era deja prea tarziu.
Mai bine nu ma mai gandesc.

Ma duc sa-l scot pe Cristian din baie si daca mai am timp revin.Pup.Ma duc ca ma striga, as mai avea multe de scris.

Crengu de iepurica Rianna (1 anisor) si gandacel Cristian( 6 anisori)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claucia spune:

Fetelor, eu sunt noua in linia mamicilor de 2 pui, am o intrebare la voi. Eu abia am nascut de 6 zile, si am venit cu printesa nr 2 acasa. Mai am o fetita care este sufletul meu de 2 ani si 2 luni.
De cand m-am intors de la spital, am gasit-o schimbata, putin speriata, e prima oara cand sta fara mine 2 nopti si 3 zile si nu am chemat-o in vizita la spital ca sa nu o derutez si mai tare.
A stat cu tati si cu mama mea, i-am explicat eu inainte sa plec la spital ce si cum, stia ca vine bebe Isa (Elisa) dinainte si ca e la mami in burtica.

In fine, acum e cand vesela, cand trista, cand o apuca din senin sa sufere, sa planga, sa se lase pe jos si sa planga, da cu piciorul in jucarii, arunca din mana jucarii (bine, aici il imita si pe verisorul ei de aceeasi varsta care asa face) dar ea era bunatatea intruchipata, tot timpul vorbeam si discutam amandoua si intelegea tot si era un copil extraordinar de bun. Acum, cand ma respinge, cand ma cheama si se cuibareste la mine.

Cu bebe deocamdata e buna, se uita curioasa, a vrut-o in brate dar cand i-am dat=o (pe pat) s-a speriat cred s-a intors cu spatele si a bagat capul in perna mai sa planga. Ma ajuta sa o schimb, sa ii fac baie, imi aduce tot ce imi trebuie, pampers, servetele, crema, ii spune "gata bebe" cand plange.

Spuneti-mi, o simt eu trista pentru ca si eu hormonal sunt foarte aproape de nastere si sunt inca sub influenta ei, si mie imi vine sa plang, de exemplu astazi cand mi-am dat seama ca sotul este plecat si ca este Sf Maria, pe fetita mea o cheama si Maria si eu nu am putut sa merg sa ii iau nimic, am plans pe tema asta...si eu sunt putin sensibila sau este trista si sufera?

Stiu ca este foarte recenta schimbarea in viata ei, desi noi incercam sa nu prea fie schimbare, tot la fel avem programul in mare, pentru ca este o schimbare majora in casa ei, isi va reveni sau se va schimba in alt fel, cum a fost la voi, cum au acceptat copiii mai mari venirea unui alt membru al familiei, au revenit cum erau sau s-au acomodat si sunt din nou fericiti? Nu vreau decat sa fie fericita este cel mai important pe lume pentru mine. Si este si ea atat de mica...

Of, scuzati placinta si va pup.



Clau, mami fericita de printese: Alessia Maria 13 iulie 2007 si Elisa Andreea 03 septembrie 2009

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns OanaRusu spune:

claucia, sa-ti creasca mari printesele
Parerea mea e ca hormonal esti mult mai sensibila acum, la inceput, cred ca noi toate, mamicile cu cel putin 2 prunci, am trecut prin asta.
Ce pot sa-ti spun e ca avem, toate, loc egal pentru amandoi, chiar daca la inceput s-ar putea sa te simti vinovata ca te ocupi mai mult de cea mica - eu asa m-am simtit, am plans gramada ca-l trimiteam pe Paul la bunici si-mi era dor de el intr-una, ca ma ocupam ff mult de Ana, dar Paul a fost singur la parinti 2 ani, Ana nici o clipa, ea a fost mereu in fam de 4.
Acum, la mai mult de un an de cand suntem 4, e bine-bine, se iubesc mult de tot, Ana ii aduce lapticul la Paul, iar Paul are grija de ea sa nu intre in belele - e mortal cum ii spune "nu-i voie, cazi" sau "ai ghija unde melgi".

Cel mai greu mi-a fost cand am ales sa-l internez pe Paul cu bunica - am stiu ca-l las pe maini bune, dar m-am simtit ca o tradatoare ca nu m-am internat cu el, insa Ana avea 7 luni si jumatate si sugea mult, nici nu se punea problema sa o intarc.

M-am lungit nu te intrista, primele saptamani (sau luni) par uneori grele, asa cum sunt inceputurile, dar face loc unei vieti noi, penrtu voi toti, si mai ales pentru fetitza voastra cea mare.

Oana, mami de Ana Maria (intr-o zi de 13... 13 iunie 2008) si Paul-Victor (ziua cea mai lunga: 21 iunie 2006)
Priveste partea buna a lucrurilor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns julax spune:

La multi ani celor ce au serbat azi de Sf.Maria!
Claudia,super retetele,pe cea cu chifle chiar as vrea sa o fac pe la sfarsitul saptamanii,o sa-ti spun ce a iesit.Si cea cu chiftelutele la cuptor imi place(banuiesc ca pot face si fara carne de porc,nu?),incerc sa evit prajeala si n-am incercat chiftele la cuptor(doar snitele,care n-au acelasi gust,sunt cam tari),nu am forma de briose,dar o sa iau.
Ce a zis medicul de Lucia?Cum mai e?Sanatate multa!Crengu,ii dau doar san Ioanei,fara completare,iar de mancat manaca binisor,in sensul ca trebuie sa ii mai fac jucarii,mai ales la fructe.Ii place in schimb ciorbita, painea si mancarurile gatite in general.Oana,waw,dar departe ati mai fost in vacanta!Cum a fost,poate ne arati si ceva poze.Cred ca te indispune faptul ca Paul e bolnav,de acum cu gradinita(il dai din toamna?) cred ca va trebui sa ne inarmam cu rabdare ,caci vor mai veni raceli.Sanatate multa!
Referitor la alaptat,am o prietena care a alaptat doua saptamani,pe motiv ca avea canalele intortocheate si nu curgea laptele cum trebuie si o asistenta a tot incercat sa o stoarca,copilul plangea(de foame cica),i-a dat si competare si apoi a luat pastile pentru intreruperea alaptatului ca nu mai avea sens sa continue,se chinuiau amandoi.Mi-a spus la vreo saptamana dupa ce a intrerupt alaptatul,m-am abtinut sa-i spun ca a renuntat prea usor,nu mi se parea corect sa fac asta,faptul era consumat,ma gandesc ca in sufletul ei era totusi amaraciune,dar ce inseamna sa nu ai langa tine pe cineva care sa te indrume pe calea cea mai buna?Claucia, printesele,cred si eu ca esti mai sensibila in aceasta perioada,iar si pentru cea mare e o schimbare majora.E posibil sa fie uneori trista pentru ca nu mai are toata atentia ta,dar din cate spui,procedezi foarte bine ca o implici in treburile legate de cea mica.Daca ai reusi sa ai ceva timp in care sa fiti doar voi doua ,ca inainte,poate ar ajuta-o.Oricum,inceputurile sunt mai dificile,o sa fie mai bine cu trecerea timpului.Imi amintesc ca Alex a acceptat-o bine pe Ioana,doar ca desi incepuse sa renunte la pampers,mai facea pe el,probabil incercand sa o imite sau sa capteze atentia.Sper sa ne scrii curand cum va mai mergeIulia,mamica de Ioana(24.09.2008)@ Alex(24.08.2006)
www.onetruemedia.com/otm_site/my_shared?z=16a7ba4b14da74203c245e&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">
Miniclipuri
Poze si filmulete

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claucia spune:

Oana, Iulia, multumesc mult pentru sfaturile si mesajele voastre, imi pare asa de bine sa aud ca nu se va ajunge si la o dragoste intre ele, inainte de...adolescenta. :-)
Si mai ales ma bucur ca si la voi si la noi este diferenta tot de aproximativ 2 ani si se paote. Imi faceam procese de constiinta ca trebuia sa mai astept, ca acum mami este centrul universului pentru

Alessia (cea de 2 anisori) si ca i l-am naruit etc etc stiti si voi. Insa daca spuneti ca se poate, se poate. Ea inca nu face la olita, a facut odata, ii cumparasem chilotei, eram pe drumul cel bun, acum mai pot sa o mai chinui si cu asa ceva? si timp mai am? of. ORicum o sa scapam si de olita la un moment dat, astept numai momentul in care o sa ne acomodam bine in 4 si o sa creasca si cea mica un pic.

E drept ca sunt mai sensibila, imi vine sa plang din orice, asa am patit dar la o intensitate mult mai mare si la prima nastere, si acum imi vine sa rad, era doar un copil si ma speriam degeaba. Dar asa se intampla, ce sa-i faci? Cred ca daca as mai face un copil, m-as gandi ce usor era cu 2 ca acum mi se pare imposibil sa fi peste tot mereu. Noi nici nu am lasat-o pe Alessia la bunici sau in alta parte niciodata, nici nu prea am avea unde, e cu noi mereu. Am o bona care vine dimineata si o scoate afara, merge in parc (desi vremea nu a tinut deloc cu noi), ii da sa pape la pranz si o culca dar ea vrea cu mine, normal, ca sunt acasa si nu e ca si cum nu m-ar vedea. Pe de alta parte are episoade cand ma respinge si ma doare desi stiu ca in mintea ei e agitatie mare si ca poate se vor organiza lucrurile, altfel, intram in alta rutina dar intram la un moment dat.



Clau, mami fericita de printese: Alessia Maria 13 iulie 2007 si Elisa Andreea 03 septembrie 2009

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ClaudiaH spune:

Iulia, nu trebuie neaparat sa ai forma de briose, poti sa le pui numai in coifurile alea de hartie si apoi pe tava. Ies foarte bune, iar carnea de porc sa stii ca aici chiar se recomanda la copii (evident nu carnea grasa). Lucia mea e genul care mananca cel mai bine din manuta ei, nu de la mama sau cu lingurita, papa si asa dar daca-i din manuta e mai incantata si asa ca ii dau multe chestii care se pot tine in mana. Eu mai fac si cartofi taitati in sferturi pe care ii stropesc cu un amestec format din ulei, apa si condimente (sare, boia de ardei dulce, rozmarin macinat si nucsoara) apoi ii pun pe hartia de copt si ii coc la cuptor, sunt mult mai sanatosi decat prajiti. Tot din categoria chiftele eu mai fac si din mazare pasata cu morcov ras, ardei, ceapa si verdeata sau alte combinatii de legume ce-mi trece prin cap si le pun tot asa in hartie de briose si le coc. Asa mananca si Stefan care e un mofturos cand vine vorba de legume.
Claucia, eu cred ca e oarecum normal prin ceea ce treci, e un inceput in care surioara mai mare incearca sa se obisnuiasca cu noul statut. Daca ramai in continuare alaturi de ea si o asiguri in fiecare secunda de dragostea ta indiferent ca esti cu ea sau cu cea mica va trece peste aceasta incercare, cu bine chiar. Baitul meu avea 3 ani si 3 luni cand a devenit fratiorul cel mare si a fost foarte afectat de moment. E un copil tare sensibil si fiind si baiat, eu eram universul lui. Eu am stat mult in spital, vreo 10 zile si a venit zilnic la mine in vizita dar la plecare facea totul ca sa prelungeasca momentul. Nu a plans dar mai cerea un pahar cu apa, mai voia sa se uite o data pe fereastra de la salonul meu, etc. Mi se rupea sufletul. Zilele alea mi s-a parut ca puiulmeu a crescut brusc, ca s-a maturizat deodata, avea ochii mai mari si parca mai tristi. Cand am plecat acasa a venit cu tati sa ne ia de la spital (noi nu avem ajutoare) a fost asa bucuros ca merg acasa incat nu i-a pasat deloc de faptul ca mai aducem acasa cu noi o mogaldeata. O sa-mi amintesc toata viata cum mergeam de mana prin spital spre iesire si cum nu-si lua ochii de la mine si cum astepta ca in orice clipa sa ma opresc si sa ma intorc in salon si cum in final statea si se uita in masina la mine cu o imensa bucurie pe fata. Prima noapte acasa a venit de vreo cateva ori sa vada daca mai sunt inca acasa. Venea pana la usa, se uita la mine dupa care fugea inapoi in camera lui si se culca la loc. Tot ce facea sora lui voia sa faca si el, isi lua o suzeta in gura (desi el a lasat suzeta de la 8 luni), se zmiorcaia pe pat ca un bebelus, a vrut chiar sa suga la sanul meu. In felul lui imi incerca dragostea. Vazand ca i-am dat voie sa faca ce vrea, sa incerce suzeta, san, sa zmiorcaie, a inteles ca il iubesc cel putin la fel de mult ca pe sora-sa. A venit apoi mama soacra la noi o vreme si am avut timp sa petrec mult timp cu el, doar eu cu el, ca inainte. Incet incet a invatat ca e fain sa ai o sora, a inceput sa se laude chiar in stanga si in drepata. Am incercat sa folosesc cat mai mult dorinta lui de a se simti mare si puternic. Nu-i spuneam: nu am timp sa te ajut sa te imbraci caci trebuie sa o imbrac pe sora ta" ci ii spuneam: "tu esti mare si puternic nu ai nevoie de ajutorul meu dar sora ta e mica si pricajita, nu se poate imbraca singurica". A urmat o perioada in care a fost fratiorul ideal pentru surioara lui. Acum s emai supara pe ea, o mai necajeste dar... e oarecum normal ca e si el copil iar Lucia ii cam invadeaza teritoriile, ii ia jucariile, etc. Pot spune insa ca primul lucru pe care il intreaba cand vine acasa de la gradinita e : "unde-i Lucia?"
Asa ca eu iti urez rabdare, calm si intelepciune, o sa treaca, e suficient sa le iubesti cat poti tu de mult si va fi bine.

Lucia e bine acum, nu mai face febra. Medicul a vazut-o, a zis ca n-are nimic dar preventiv e mai bine sa stea acasa pana joi cand ar trebui sa ma mai duc din nou la un control. E in continuare miorlaita, ii curge nasul, deci e posibil sa fie vreo raceala combinata cu vreun dinte care iese... habar n-am. Va las ca s-a trezit. Va pup, pa!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns julax spune:

Cami,La multi ani!!!Sa ai parte de multa sanatate, gargaritzele sa-ti aduca numai bucurii iar sotzul sa te iubeasca mult!Claudia,ma bucur ca a trecut febra.Nu stiam ca in alta parte se recomanda carnea de porc,ma gandeam ca e cam grea pentru cei prea mici.Nu am niciun coif,mai bine iau forme de briose,le folosesc mai mult timp.Mai fac si eu cartofi copti,dar doar cu putina sara,prajiti nu i-am dat ncici lui Alex pana acum.Chiar ma intrebam daca am voie sa-i dau condimente gen rozmarin,nucsoara.Deci se poate?Ca schimba gustul mancarii clar.Cred ca o sa fac intr-una din serile urmatoare.La chiftelele de legume pui si un ou sa se lege,nu?Mai salvat de niste meniuri mai altfelIulia,mamica de Ioana(24.09.2008)@ Alex(24.08.2006)
www.onetruemedia.com/otm_site/my_shared?z=16a7ba4b14da74203c245e&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">
Miniclipuri
Poze si filmulete

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CamiM spune:

salutare!! iar dispar iar apar.. ce sa fac..Acum am o pauza la scoala ca ne-a dat drumul de la un curs si ma grabesc sa scriu doua trei randuri pana nu intru la urmatorul curs.
In rest ieri am alergat destul: pe la posta, la gimnastica cu fetele. Sofia a fost asa de incantata ca prima data a intrat in sala cu alta clasa, noroc ca si-au dat seama antrenoarele si au scos-o pe hol pana a inceput ora clasa ei. Pe seara a trebuit sa facem "birthday party" ca asa ne-a ordonat Sefa.. cu tort si am cantat si am facut poze si am avut si coif.. ce stiti voi.. oricum cred ca Sofia a ramas cu impresia ca a fost iar ziua ei.. haha!!
Sabinuta e si ea mai bine, inca saliveaza abundent si nu i-au iesit dintocii( care or fi sa iasa ca nu m-am prins unde sunt astia de ne chinuie acum). In schimb i-am taiat bretonelul ca ii intra rau in ochi si cum nu a stat locului a iesit cam in panta.. noroc ca o sa creasca...
Sosul din dotare ne-a surprins placut pe toate trei fetele ca ne-a adus cate un buchet de flori( de ziua mea) si asa de incantate sunt gargaritzele de flori ca au si daramat vaza de cateva ori.. eh!!

Iulia nu ai uitat!!esti o scumpa, multumesc frumos pentru urari si le intorc cu drag catre tine si ai tai.

pana nu uit la capitolul urari:

La multi ani Anutelor si Mariilor!!

fug ca a venit profa mai viu...






Cami - mami de Sofia Alexandra - mai 2006 si Sabina Adriana - mai 2008

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ClaudiaH spune:

'Neata!
Cami, la multi ani si numai bine! Sa-ti dea Dumnezeu sanatate si putere sa faci tot ce vrei tu in viata!

Iulia, astia recomanda toate tipurile de carne la copii, exceptand carnea cu portiuni grase. Asa ca pui, vita, miel, curcan, porc, vanat. Eu sa stii ca am si forma de briose dar incap doar 12 si o folosesc doar cand fac briose; oricum si atunci pun coifuri de hartie ca mi-e lene sa curat gaurile de la tava apoi. Eu pun tot timpul condimente naturale in mancarea copiilor dar incerc sa ma limitez la condimente naturale din plante gen rozmarin, busuioc, boia de ardei dulce, nucsoara, etc. si foarte foarte rar vegeta sau delikat ca alea contin tot felul de chimicale. Cartofii aia de ti-am zis ies deliciosi caci amestecul de ulei cu apa si condimente le formeaza o crusta delicioasa iar in interior raman moi. La chiftele da, logic, se pune un ou ca sa se lege iar in loc de faina pun mereu paine veche integrala (uscata) pe care o sfaramitez la robot sau fulgi de ovaz. Mie-mi plac mai fragede inauntru asa ca las aluatul mai moale si pentru prelucrare folosesc fulgi de ovaz, se auresc foarte frumos. Poate le plac si puiutilor tai. Incearca. Maine fac si eu zacusca, mi-am luat ce-mi trebuie de ieri. Azi am cateva chestii de rezolvat in oras si nu am timp.

Va pup pe toate si fug sa ma pregatesc, pa!!!

Mergi la inceput