De ce isi ascund barbatii sentimentele?

camelia-daniela spune:

Dragä Corra,

sä stii cä esti ciudatä!!!
Pe de-o parte, spui cä intr-o viatä de cuplu trebuie sä-ti spui färä retineri ceea ce simti, iar pe celaltä parte, taci chitic si nu spui nimic!!!
Pot sä cred cä nu esti incä decisä sä incepi o viatä de cuplu, sau, cä ai fost de mai multe ori "trasä pe sfoarä" si ti-ai pierdut increderea in tine, in principiile tale si in sexul opus!!!
Ce sä cred mai intii???...eu zic, cä mai degrabä, partea a 2-a!!!...sunä cam tipic!!!
Si eu mi-am cäutat in viata mea partenerul de viatä si credeam cä l-am gäsit...si imi deschisesem inima in fata lui...dar nu a fost chiar asa...cind am väzut cä calcä-n strächini, i-am dat papucii!!
Dar increderea in mine nu mi-am pierdut-o niciodatä!!
Dacä vezi cä bärbatul este mai moale, ia tu problema in minä!!( cind spun problema, mä refer la situatia in sine, nu la "problema" cealaltä!!!)...femeile s-au emancipat de mult!!! Dacä-ti place un bärbat, pune mina pe el!!!...dar trebuie sä fii sigurä cä este äla potrivit...pune-l la incercare!!!
Poate vorbesc de una singurä si nici nu este cazul!!!
Fii mai hotäritä!!!

Te pup, Cami.

lorelei_19 spune:

Si eu prefer barbatul care-mi spune franc ce simte pentru mine. E asa de placut sa auzi un "te iubesc"... si eu il aud zilnic, sau aproape zilnic si tot nu ma satur. dac-ar sti barbatii cat de multe se pot rezolva cu o declaratie de dragoste...
eu cred ca ei- barbatii, sunt pur si simplu altfel, nu simt nevoia sa se manifeste. pacat...

caion spune:

In anumite situatii barbatii isi ascund sentimentele considerand ca este o dovada de slabiciune tipic feminina si ca ei trebuie sa fie cu armura pe ei (la propriu,daca se poate, dar mai ales la figurat) si cu sabia in mana ca sa para eroici si virili. De cele mai multe ori situatia insa este alta. Gary Chapman, in cartea "Cele 5 limbaje ale iubirii" (iar continuarea ei, "Cele 5 limbaje de iubire ale copiilor", chiar ca te pune pe ganduri si o consider foarte inspirata si o recomand celor care au copii sau care vor sa aiba copii...) prezinta o teorie pe care a avut ocazia sa o verifice din plin de-a lungul anilor ca si consilier matrimonial, readucand armonia in numeroase cupluri. Cartea merita citita atat de barbati, cat si de catre femei si atat din experienta mea, cat si a fratelui meu si a mai multor cunoscuti care au citit-o si au cautat sa aplice va pot spune ca rezultatele pozitive apar aproape imediat. Care e teoria? Exista 5 limbaje primcipale prin care iubirea poate fi exprimata si care sunt tot atatea moduri prin care cineva se poate simti iubit:
1. cel al cuvintelor de apreciere - o fiinta simte ca este iubita daca i se spun cuvinte de apreciere
2. limbajul micilor cadouri - o fiinta simte ca este iubita atunci cand i se fac des surprize sub forma unor mici atentii sau daruri - nu conteaza valoarea materiala a darului, cat gestul in sine (pot fi lucruri aparent banale, dar pline de semnificatii: o floare, o frunza, o scoica, un ravas de dragoste uitat intentionat intr-un anumit loc etc.)
3. limbajul serviciilor - fiinta simte ca este iubita atunci cand i se fac diferite servicii, in special prin preluarea temporara sau permanenta a anumitor sarcini casnice (cumparaturi, spalat vase, gatit, dat cu aspiratorul, lectii cu copilul etc.) sau chiar de servici (cand e posibil)
4. limbajul timpului acordat - fiinta simte ca este iubita atunci cand partenerul rupe din timpul alocat unor activitati proprii (uitat la televizor, citit, alte hobby-uri, preocupare excesiva pt. activitatile profesionale chiar si in afara serviciului) pentru a si le petrece cu ea(plimbari, concedii, evadari de weekend doar cu familia sau chiar numai in doi cateodata sau pur si simplu pentru a sta si a asculta o ora sau doua tot ce are pe suflet fiinta iubita, bucurii sau framantari, de multe ori fara sa fie nevoie sa spui ceva anume sau sa dai un sfat, doar sa ai sufletul deschis)
5. limbajul mangaierilor - fiinta simte ca este iubita atunci cand i se daruiesc cu regularitate mangaieri - aici intra: sarutul de dimineata la sculare, la plecarea la servici, la intoarcerea acasa, tinutul de mana la plimbare sau cand cei 2 vorbesc, imbratisarile frecvente, actul amoros etc.

Fiecare om, datorita cadrului oferit de familie (si de aici rezulta importanta celor 5 limbaje in cresterea copiilor pt. ca ei sa isi poata manifesta plenar iubirea prin toate 5 cand vor fi pe picioarele lor) s-a dezvoltat avand predominant unul sau doua limbaje din cele 5. Se poate identifica usor limbajul predominant al fiecaruia si este, de obicei, cel care s-a manifestat cel mai des in familia lui in copilarie sau cel de care a fost frustrat si a carui lipsa a resimtit-o cel mai puternic (un copil ai carui parinti nu au avut timp sa stea cu el va considera ca parintii nu-l iubesc si va considera timpul petrecut impreuna cu cineva ca fiind modul prin care ii arati cuiva cat de mult il iubesti). Si atunci, totul intr-un cuplu e o problema de limbaj. E posibil, in faza de cucerire, atat barbatul cat si femeia sa puna la bataie tot ce au mai bun in ei si sa isi manifeste dragostea prin cele 5 limbaje simultan. Dar odata concretizata cucerirea prin casnicie, fiecare sa revina la limbajul sau predominant. Barbatul nu va mai aduce flori asa de des sau va petrece mai putin timp cu sotia si cu familia ocupandu-se de servici. Sotia va comenta si va fi frustrata (nu i se mai spune "te iubesc" prin limbajul ei - al darurilor sau al timpului petrecut) si nu ii va spune cuvinte de apreciere sotului. Acesta isi va manifesta din plin dragostea prin munca in folosul familiei (se exprima prin limbajul serviciilor), dar va fi frustrat din lipsa cuvintelor de apreciere (limbajul prin care simte ca este iubit). Cand un astfel de cuplu a inteles situatia, iata ce s-a petrecut: sotia i-a zis intr-o zi barbatului "desi mi-ar place sa petrecem mai mult timp impreuna, eu inteleg foarte bine sacrificiul pe care il faci pentru familie si de aceea te iubesc cu atat mai mult si te apreciez". Sotul nu a zis nimic, dar intr-o vineri ii spune sotiei, surprinzand-o: "uite, am tras mai tare saptamana asta si m-am gandit sa-mi fac timp acest weekend numai pt. tine (sau numai pt. tine si copii) si sa las orice problema de servici deoparte. Si asa cei doi au ajuns treptat sa comunice cu celalalt prin limbajul pe care acesta il receptiona cel mai bine ca pe o dovada a iubirii.
Pentru cei care vor mai multe - gasiti cartea in librarii (editura Curtea Veche,).
Poate ca barbatii isi exprima sentimentele, dar femeile nu le inteleg intotdeauna limbajul. Si invers. De obicei femeile au nevoie de cuvinte de apreciere, sa li se spuna "te iubesc" si cat de minunate si unice sunt, sa li se acorde timp, atentii sau mici servicii si pentru atat de putin sa devina cele mai fericite fiinte din lume. Asta e lectia barbatului. Iar femeia sa inteleaga modul cateodata mai indirect al barbatului de a spune "te iubesc" si in loc sa-i critice (critica excesiva omoara in timp dragostea) sa inteleaga munca lui ca pe o declaratie de dragoste si dorinta lui de a face dragoste ca o confirmare a faptului ca este iubit, ca pe o necesitate a limbajului de dragoste al mangaierilor. Aceasta este lectia femeii...Toate combinatiile sunt posibile...

Si exista o prejudecata ce trebuie depasita. Ca a iubi si a face dragoste sunt doua lucruri care nu se pot invata. Nu este o rusine sa inveti constient in aceste directii, caci prin asta e omul superior animalelor - nu este supus doar instinctelor.

Iertare ca v-am scris un roman...

radu_tud spune:

simplu!
parintzii mostrii ne-au spus ca doar fetele plang!
Noi trebuie sa fim tari in toate.
De aici a inceput totul.
Stiintific se numeste rol de gen (sex) si e prescris de societate.
De aici incepe socializarea si rezultatul e predictibil.
Unde mai pui lupta masculului pentru o imagine mai buna!

lilach spune:

quote:

---

Originally posted by caion

In anumite situatii barbatii isi ascund sentimentele considerand ca este o dovada de slabiciune tipic feminina si ca ei trebuie sa fie cu armura pe ei (la propriu,daca se poate, dar mai ales la figurat) si cu sabia in mana ca sa para eroici si virili. De cele mai multe ori situatia insa este alta. Gary Chapman, in cartea "Cele 5 limbaje ale iubirii" (iar continuarea ei, "Cele 5 limbaje de iubire ale copiilor", chiar ca te pune pe ganduri si o consider foarte inspirata si o recomand celor care au copii sau care vor sa aiba copii...) prezinta o teorie pe care a avut ocazia sa o verifice din plin de-a lungul anilor ca si consilier matrimonial, readucand armonia in numeroase cupluri. Cartea merita citita atat de barbati, cat si de catre femei si atat din experienta mea, cat si a fratelui meu si a mai multor cunoscuti care au citit-o si au cautat sa aplice va pot spune ca rezultatele pozitive apar aproape imediat. Care e teoria? Exista 5 limbaje primcipale prin care iubirea poate fi exprimata si care sunt tot atatea moduri prin care cineva se poate simti iubit:
1. cel al cuvintelor de apreciere - o fiinta simte ca este iubita daca i se spun cuvinte de apreciere
2. limbajul micilor cadouri - o fiinta simte ca este iubita atunci cand i se fac des surprize sub forma unor mici atentii sau daruri - nu conteaza valoarea materiala a darului, cat gestul in sine (pot fi lucruri aparent banale, dar pline de semnificatii: o floare, o frunza, o scoica, un ravas de dragoste uitat intentionat intr-un anumit loc etc.)
3. limbajul serviciilor - fiinta simte ca este iubita atunci cand i se fac diferite servicii, in special prin preluarea temporara sau permanenta a anumitor sarcini casnice (cumparaturi, spalat vase, gatit, dat cu aspiratorul, lectii cu copilul etc.) sau chiar de servici (cand e posibil)
4. limbajul timpului acordat - fiinta simte ca este iubita atunci cand partenerul rupe din timpul alocat unor activitati proprii (uitat la televizor, citit, alte hobby-uri, preocupare excesiva pt. activitatile profesionale chiar si in afara serviciului) pentru a si le petrece cu ea(plimbari, concedii, evadari de weekend doar cu familia sau chiar numai in doi cateodata sau pur si simplu pentru a sta si a asculta o ora sau doua tot ce are pe suflet fiinta iubita, bucurii sau framantari, de multe ori fara sa fie nevoie sa spui ceva anume sau sa dai un sfat, doar sa ai sufletul deschis)
5. limbajul mangaierilor - fiinta simte ca este iubita atunci cand i se daruiesc cu regularitate mangaieri - aici intra: sarutul de dimineata la sculare, la plecarea la servici, la intoarcerea acasa, tinutul de mana la plimbare sau cand cei 2 vorbesc, imbratisarile frecvente, actul amoros etc.

Fiecare om, datorita cadrului oferit de familie (si de aici rezulta importanta celor 5 limbaje in cresterea copiilor pt. ca ei sa isi poata manifesta plenar iubirea prin toate 5 cand vor fi pe picioarele lor) s-a dezvoltat avand predominant unul sau doua limbaje din cele 5. Se poate identifica usor limbajul predominant al fiecaruia si este, de obicei, cel care s-a manifestat cel mai des in familia lui in copilarie sau cel de care a fost frustrat si a carui lipsa a resimtit-o cel mai puternic (un copil ai carui parinti nu au avut timp sa stea cu el va considera ca parintii nu-l iubesc si va considera timpul petrecut impreuna cu cineva ca fiind modul prin care ii arati cuiva cat de mult il iubesti). Si atunci, totul intr-un cuplu e o problema de limbaj. E posibil, in faza de cucerire, atat barbatul cat si femeia sa puna la bataie tot ce au mai bun in ei si sa isi manifeste dragostea prin cele 5 limbaje simultan. Dar odata concretizata cucerirea prin casnicie, fiecare sa revina la limbajul sau predominant. Barbatul nu va mai aduce flori asa de des sau va petrece mai putin timp cu sotia si cu familia ocupandu-se de servici. Sotia va comenta si va fi frustrata (nu i se mai spune "te iubesc" prin limbajul ei - al darurilor sau al timpului petrecut) si nu ii va spune cuvinte de apreciere sotului. Acesta isi va manifesta din plin dragostea prin munca in folosul familiei (se exprima prin limbajul serviciilor), dar va fi frustrat din lipsa cuvintelor de apreciere (limbajul prin care simte ca este iubit). Cand un astfel de cuplu a inteles situatia, iata ce s-a petrecut: sotia i-a zis intr-o zi barbatului "desi mi-ar place sa petrecem mai mult timp impreuna, eu inteleg foarte bine sacrificiul pe care il faci pentru familie si de aceea te iubesc cu atat mai mult si te apreciez". Sotul nu a zis nimic, dar intr-o vineri ii spune sotiei, surprinzand-o: "uite, am tras mai tare saptamana asta si m-am gandit sa-mi fac timp acest weekend numai pt. tine (sau numai pt. tine si copii) si sa las orice problema de servici deoparte. Si asa cei doi au ajuns treptat sa comunice cu celalalt prin limbajul pe care acesta il receptiona cel mai bine ca pe o dovada a iubirii.
Pentru cei care vor mai multe - gasiti cartea in librarii (editura Curtea Veche,).
Poate ca barbatii isi exprima sentimentele, dar femeile nu le inteleg intotdeauna limbajul. Si invers. De obicei femeile au nevoie de cuvinte de apreciere, sa li se spuna "te iubesc" si cat de minunate si unice sunt, sa li se acorde timp, atentii sau mici servicii si pentru atat de putin sa devina cele mai fericite fiinte din lume. Asta e lectia barbatului. Iar femeia sa inteleaga modul cateodata mai indirect al barbatului de a spune "te iubesc" si in loc sa-i critice (critica excesiva omoara in timp dragostea) sa inteleaga munca lui ca pe o declaratie de dragoste si dorinta lui de a face dragoste ca o confirmare a faptului ca este iubit, ca pe o necesitate a limbajului de dragoste al mangaierilor. Aceasta este lectia femeii...Toate combinatiile sunt posibile...

Si exista o prejudecata ce trebuie depasita. Ca a iubi si a face dragoste sunt doua lucruri care nu se pot invata. Nu este o rusine sa inveti constient in aceste directii, caci prin asta e omul superior animalelor - nu este supus doar instinctelor.

Iertare ca v-am scris un roman...


cristian

---

Stii ce mi e pare interesant...chiar ieri discutam cu fiica mea care are 15 ani exact despre aceste limbaje...dar fara sa fi citit cartea.
De ce discutam...pentru ca ea invata sociologie - psihologie si ieri a venit de la scoala foarte nervoasa...mi-a spus ca a primit nota 79 la matematica si 80 la gramatica...eu nu am reactionat citeva minute...la care ea s-a enervat si mai rau si mi-a spus ca nu imi pasa.
Atunci eu am luat-o de-o parte si am intrebat-o...tu esti multumita de cit stii la matematica...a stat ,s-a gindit si mi-a spus ca da...ea este multumita dar nu este multumita pe profesoara ca i-a scazut multe puncte pentru niste greseli minore si ca defapt este nervoasa pe ea si ca toata dimineata la scoala a fost nervoasa si s-a certat cu toata lumea.
Ca urmare a acestei discutii am continuat cu limbajul iubirii...

"Un sfirsit e un inceput..."

ella& laura,andrei,andra

Ortansa spune:

In primul an de casnicie, ma pupa de ma albea.Pana la urma ,femeie de femeie ce sunt,am intrat la indoieli si i-am spus:"am impresia ca chestia asta ti-a intrat in reflex.Nici macar nu mai simti nimic cand ma saruti"...drept pt.care,amorezatul s-a mai potolit putintel...ma pupa doar de sarbatori..
Al 2 lea an de casnicie:sarbatorile de fapt s-au redus la una singura...cea la care trebuia sa ne pupam sub vasc..asta ca sa avem parte de iubire vesnica.Eii,normal ca n-am pus la socoteala pupaturile acelea din preludiu.Nooo.Ca acelea is alta mancare de peste.Da,alea-s mai altfel ...nu stiu cum sa va zic...mai indraznete asa...atat de indraznete ca la un moment dat n-am mai suportat si i-am aruncat in fata:"profitorule!Santajistule!Doar cand vrei ceva de la mine ma pupi?"Ca nush cum se face ca ma simteam asa deee...deee....obiect sexual...da,asta e cuvantul.Omul a inteles.Si nu m-a mai pupat.In preludiu vreau sa zic...

Ma pupa cu foc si patima in timpul actului amoros,asta incepand cam din al 3 lea an de casnicie.Daaa.Imi spunea chiar ca ma iubeste si ca e inebunit dupa mine si...o gramada de alte alea.Stiti si voi cum e intre doi indragostiti.Ce mai.Sotul meu e pasional si ma iubeste.Atunci cand face dragoste cu mine.Sau mai degraba cand face sex.Ca nu pot sa-l numesc altfel,din moment ce imediat dupa...se intoarce pe partea cealalta si adoarme.Doamne,ce lipsa de romantism!I-am spus-o si pe asta.Si se pare ca a inteles.
Acum,dupa 4 ani e mult mai atent cu mine.Ma alinta din cand in cand si-mi vorbeste frumos.Ma saruta cam o data pe saptamana,de obicei vinerea,in jurul orei 18.Facem dragoste spontan,pe unde apucam-ne ascundem totusi de copii,ei,cum unde?in dormitor.Ca ne-am luat zavor.Si l-am montat pe dinauntru.Faptul ca in sfarsit copiii au adormit,ne stimuleaza sa fim foarte spontani.Si sa nu credeti ca numai in dormitor ne sarutam.Nuuu.O data ne-am sarutat in masina.Da.Si era un trafic ingrozitor.Noroc ca se inserase deja si nu ne putea vedea nimeni.Doamne ce frumos a fost.Am fost sincera cu el si i-am spus cat sunt de fericita."Da iubitule sunt atat de fericita...ahhh...dar ce-i asta...vai in ce hal arat...mi-ai luat tot rujul de pe buze.Puteai sa fii si tu mai atent!".

The end

Orice asemanare cu alte persoane reale,s-ar putea sa nu fie chiar intamplatoare.


Copyright "Ortansa-in-cei-7-ani-de-casnicie".All rights reserved.

P.S.Va intrebati poate unde sunt descrisi ceilalti 3 ani de casnicie.Eiii,am avut ceva de lucru si uneori mi-a trebuit mai mult de un an sa-mi dezvat sotul de proastele obiceiuri.


Ortansa-deX mamica

Anina_n spune:

Eu nu cred ca barbatii isi ascund sentimentele ! Doar ca, fiecare le arata in felul lui. Eu stiu din privirea lui, din atingerea lui, din mangaierea lui, din sarutul lui de la plecare sau venire, din imbratisarea lui, din felul atent in care se poarta cu mine, ca ma iubeste. Nu am nevoie de declaratii de dragoste ! Acestea ar suna fals rostite de el, nu i se potrivesc.

Nina

caion spune:

Este exact ce am spus si eu, Nina! Fiecare isi exprima dragostea printr-un limbaj propriu. Totul e sa stim sa "citim" ceea ce spune celalalt si atunci nu va mai exista frustrare.

gongutza spune:

Limbaj,expresia fetei.....anumite priviri,tandrete,gesturi,flori....dar daca astea lipsesc cu desavarsire?Ce-o fi asa de greu sa vii acasa la nevastuica cu un buchet de flori,cu o sticla de sampanie,sa o saruti patimas,sa o iei in brate si sa-i spui ca o iubesti?Mai,eu fara astea nu pot trai...nu simt ca traiesc....ma simt neglijata....nu zic ca nu ma iubeste,dar cateodata ma gandesc ca sunt doar un obiect de decor...am incercat sa-i explic ca eu vreau sa vad,sa simt,sa-mi spuna ce simte...dar se pare ca vorbesc cu peretii....o singura data l-am intrebat daca ma ami iubeste si mi-a raspuns "saizeci de ani",nu 'da,te iubesc"...dar nici nu mai cersesc afectiunea lui.....poate ca o sa ziceti ca am probleme serioase in casnicie,dar nu am...doar ca acum sunt intr-o pasa mai melancolica.

adina

cici spune:

bineinteles ca nu toti si le ascund
dar ce-i care o fac ,o fac
de frica ,
de mindri,
de snobi,
de jmecheri,
de rusine, iar unii cred ca au murit deja ca
sunt reci de-a binelea!

cici