a treia zi de gradinita ...

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Eu am deschis alt subiect pe tema asta, pentru ca nu mai raspunsese nimeni la asta, dar cred ca raspundeam mai bine aici. Nu sunt cea mai in masura sa dau sfaturi, pentru ca il duc pe Bogdanel doar 4 ore la gradinitza si am spus ca am si slabit 1kg in cele 4 zile si nici la servici nu prea am fost, stand pe la usi. Cred ca asa nu se mai poate. Intzeleg ca totzi copilasii fac asa si mai devreme si mai tarziu se vor obisnui.

Nu stiu daca e mai bine sa doarma la gradinita sau nu. Daca poti sa o iei mai devreme, ia-o si sa doarma acasa, parca asa as zice acum, mai ales daca e asa trista, dar cum ar fi "stiintific" corect nu am idee. Eu parca as zice sa o iei acasa.

Eu acum intrebam daca e bine sa il las maine direct de la usa sau sa mai stau cu el. Maine e a 5-a zi si azi a fost mai rau ca oricand. Tipa de acolo insista rau de tot sa nu mai intru cu el si sa nu mai stau o vreme pe acolo, ca se va obisnui mai greu. Cred ca maine nici nu ma mai primeste inauntru. Ce sa fac oare, sa i-l dau asa din usa, indiferent de faptul ca el plange si se agatza de mine?

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabitza spune:

Buna ,
noi facem parte dintre 'veterani' , suntem in al 2-lea an de gradinitza-desi este tot in grupa mica din cauza varstei, are 3 ani si 8 luni acum.
Noi am inceput gradinitza cand Dan avea 2 ani si aproape 8 luni.
A fost foarte greu la inceput , nu vreau sa va sperii dar la noi plansul a tinut vreo 3 saptamani , in fiecare dimineata.Se agata de gatul meu si il luau cu forta ca altfel nu seputea.Urla nu alta.Ieseam plangand de fiecare data.Nu voia sa manance , sa doarma acolo.De cum ajungeam dimineata voia in pat pentru ca ii era inca somn .Dupa ce ii mai trecea supararea incepea sa se joace cu copii.Pana la urma s-a obisnuit.
Cu timpul o sa se obisnuiasca.
Stiu ca va este foarte greu dar sa nu renuntati , nu veti mai reusi
daca intrerupeti -o sa faca tot asa de fiecare data stiind ca va
obtine ce vrea.
Acum desi a stat 3 luni acasa a mers cu drag la gradinitza.
Nu disperati , fiti tari , o sa treaca.
Gabi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ana71 spune:

Baietelul meu (3 ani si 8 luni) a inceput pe 1 septembrie gradinita. Prima saptamana a fost perfect (mergea impreuna cu o prietena de-a lui) si nu a plans deloc. Dupa care o saptamana si ceva a fost racit (nu cred ca din cauza gradinitei) sia stat acasa. Intre timp, prietena lui a fost inscrisa la o alta gradinita si ieri (cand s-a reintors) s-a trezit acolo fara ea. Chiar daca o stia pe educatoarea si era obisnuit cu programul (pana la 13) a plans ieri toata ziua, iar astazi a inceput sa tipe de acasa ca nu mai vrea sa mearga, l-a lasat sotul meu plangand. Sunt cu inima stransa mai ales ca el nu este de fel un copil plangacios. Este foarte sociabil si ii plac foarte mult copii. Ce-i drept are unii prieteni foarte buni si nu ii place sa intre in "gasti" straine. Sunt cu inima indoita si cred ca innebunesc pana la pranz cand se va duce sa-l ia. Eu nu sunt adepta dormitului acolo, dar cand nu ai de ales.........Din fericire, in cazul nostru poate sa stea mama cu el incepand cu ora 1. Of Doamne, cand s-o obisnui?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Sa va updatez (nu eram sigura la care subiect, uite ca scriu la al lui mihaiu), am hotarat sa il trimit pe barbata-miu sa il duca pe Bogdan, ca eu nu mai pot. Eu ma duc si il iau la 12.30. Si azi s-a agatzat de el si eu sunt cu inima cat un purice, dar macar nu am mai trecut eu prin asta.

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dya spune:

Si baiatul meu de 2.5 ani merge de 2 sapt la gradi. In prima saptamana plangea de fiecare cand il lasam (nu cu crize, dar tot se vaita mama, mama...). Educatoarele mi-au spuus ca se linistea la vreo 10 min dupa plecarea mea si incepea un pic la "lunch-time" - nefiind partea lui preferata a zilei. De saptamana asta nu a mai plans deloc; l-am urmarit pe un gemuletz dupa ce el stia ca am plecat si era un pic confuz, dar nu era trist sau plangacila.
Nici nu ma asteptam sa fie asa bine, ca e un pic rasfatat si berbec pe deasupra. Acum 2 zile cand m-am dus dupa el se juca in cerc cu baieteii (toti sunt mai mari) cu masinute si alte chestii mergatoare, favoritele lui. Ieri au colorat toti si mi-a spus educatoarea ca a participat si el. Se bucura tare cand ma vede venind, sare pe mine si zice: " I am so happy now", dar apoi imi povesteste ce a facut si zice ca ii place dar ii era dor de mine. Ma bucura tare ca vrea sa merga, dimineata stie ca trebuie sa se grabeasca, isi cauta bag-ul cu Thomas pe rotile de care s-a indragostit, e foarte cooperant si nu se mai opune ca in primele 2 zile. Sper sa-l tina. E cel mai mic de la gradi, are noroc ca educatoarele il iubesc tare si ii acorda mai multa atentie, si el o iubeste pe una care e o chinezoaica dragutat si blajina.

Rabdare si success gradinasilor!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Dya, bravo baietzelui tau! Dar toate avetzi copii mai mari, asa ca eu de aia eram si mai ingrijorata, al nostru e mic (1 an si 7 luni). Acum tu ma ingrijorezi cu "I am happy now", ca ma gandesc ca si bogdanel o sa imi vorbeasca in engleza, peste tot vad asa la copiii strainilor si tare as fi vrut sa vorbeasca romaneste. Ma rog, sa ajungem noi pana acolo, acum bolboroseste vreo 20 de cuvinte, culorile in engleza, cateva cuvinte inventate de ale lui si sa vedem ce mai urmeaza. Sunt mai bine acum, pt. ca am aflat ca a plans azi doar vreo 5 min si dupa aia a fost exact ca ceilaltzi copii, nu a mai plans deloc, s-a jucat, a papat, educatoarea (sau cum s-o numi) era f. incantata. Dar a zis ca luni o sa planga din nou mai mult, crede ea, din cauza de weekend. Cam asta pe azi. Mult succes si sa nu se imbolnaveasca copilasii.

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dya spune:

Draga Ruxji,
Nu-ti mai fa griji, problemele astea sunt inevitabile si la varste mai mari ce sa mai zicem cand sunt asa mici. Pai eu am mai vorbit si-n engleza cu el acasa, tocmai de teama ca nu se va acomoda, ca nu va intelege cand va merge la gradi. Deci el vorbeste si in engleza si in rom, dar nu e o fire foarte vorbareata; are momente cand vorbeste non-stop (cand e foarte excited de ceva) iar alteori tace mult si se joaca-n legea lui; mai ales la contactul cu strainii si cu cei care nu-ii cunoaste prea bine nu prea vorbeste ; mi-au spus educatoarele ca a vorbit foarte putin prima sapt. apoi si-a mai dat drumul. Fiecare e diferit, sanatosi si multumiti sa fie, asta-i important.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Barbara spune:

Cred ca subiectul asta va ramane deschis cateva saptamani la rand...daca nu deschidem altul. N-am plans la gradinita dar plang acum. Matei e a treia zi la gradinita si dupa doua zile cand nu s-a necajit de loc si educatoarele mi-au spus ca a fost tare cuminte, azi l-am lasat plangand disperat. N-am prea dormit asta nopate, caci s-a trezit Matei pe la 2 plangand cu suspine, o fi visat urat, si s-a culcat abia pe la 3. Asa ca dimineata am omis sa-i mai povestesc in ce va consta programul lui de azi: ca merge la gradi,...ca mami pleaca......L-am convins usor sa plecam de acasa si sa mergem la gradi insa cand a ajuns in clasa lui, a facut stanga imprejur si m-a luat de mana sa plecam. Cand a vazut ca nu sunt de acord, a inceput sa planga si l-am lasat plangand in bratele educatoarei. Ma asteptam ca o sa se intample si asta dar ma supara reactia mea. Ar fi trebuit sa nu plec si sa stau sa vorbesc cu el si sa-i explic inca o data ce i se intampla. Chiar daca asta n-ar fi rezolvat nimic. In loc de asta eu am fugit ca o infractoare. Cand ii auzi pe ceilalti temandu-se ca au produs cine stie ce ruptura pentru ca au lasat copii si au plecat, te gandesti ca exagereaza, dar acum ma smiorcai ca un copil si ma gandesc daca n-am produs o ruptura....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns wesel spune:

Buna, cum a fost dupa weekend? La noi a fost jale...
Credeam ca incepem marea acomodare, dar nu! Vineri, cind am primit alocatia, i-am spus lui Matei ca acestia sunt banii cistigati de el, la serviciul lui, si ca-si poate cumpara ce vrea el. Pentru moment a fost OK. dar azi dimineata a plins inca de acasa.
In grupa lui jumatate sunt micuti, de 2 ani 1/2 si el (3 ani 1/2) nu se prea integreaza. Educatoarea nu i-a scos pina acum afara ca, zice ea, jumatate dintre ei nu stiu sa coboare scarile!! Credeam ca problema refuzului mancarii este cea mai mare, dar se pare ca nu: acum nu mai vrea sa mearga deloc, daramite sa ramina sa doarma acolo.
Si la voi este la fel?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jackie spune:

Cum adica nu stiu sa coboare scarile??? Si ea pentru ce e platita??
Sa-i duca de mina frumos - eu asa am vazut ca se procedeaza. Si daca sint scari de coborit la masa ii lasa nemincati (ca noi la prima gradi aveam o scara groaznica de coborit la masa si fata avea 2 ani jumate). Pe asa o vreme frumoasa nu mi se pare normal..
In rest, curajul tuturor mamicilor..o sa treaca faza asta si nu se va produce nici o ruptura...

Mergi la inceput