Clubul cititoarelor (10)

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Natasa spune:

Mie imi place Anna Gavalda si mi-au placut primele trei carti, dar "Cea care alina" nu mi-a placut asa tare. Se citeste usor, pe alocuri are sclipiri, dar e prea patetica si telenovelistica pentru gustul meu...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sanca spune:

Citat:
citat din mesajul lui liadorian

Asta deste Anna. Am recitit apoi Panza de paianjen a Cellei Serghi (si n-a fost o idee buna in vecinatatea asta). Is acum pe la jumatatea unei carti de Vonnegut, Bun venit prin maimute! Va spun ce si cum cand termin.

Voi? Pe unde disparurati toate?

www.katsandogz.com/onchildren.html" target="_blank">On children
Lia si Miruna Demetra



Salutare!
Liadorian, mi-ai facut pofta. Am citit cu multi ani in urma Anna Karenina, si cred ca luna asta o iau iara sa o citesc.
Anul trecut am trecut prin faza "Cella Serghi" si i-am luat toate cartile la citit. Nu stiu ce m-a facut asa de pornita spre Cella Serghi, poate o melancolie a anilor din adolescenta... Mediocre rau am gasit cartile ei.

De curand am terminat cartea "Dream of Scipio" de Ian Pears. Cu toate ca a venit cu mari recomandari, eu nu am gasit-o asa de captivanta. E prima carte ce o citesc de Ian Pears, si poate ca nu m-am adaptat eu bine stilului.
Romanul mi-a deschis apetitul sa citesc Quo Vadis, asa ca am cumparat-o in limba romana, iar acuma ma bate gandul sa citesc si Cavalerii Teutoni, ca am bagat de seama ca s-a retiparit in Rom.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liadorian spune:

Citat:
citat din mesajul lui Sanca
Salutare!
Liadorian, mi-ai facut pofta. Am citit cu multi ani in urma Anna Karenina, si cred ca luna asta o iau iara sa o citesc.


O, ar fi minunat! Mie mi-a fost tare necesara relectura asta, citisem si eu mai demult si ramasesem cumva cu impresia ca Anna Karenina e femeia superioara, neinteleasa, asuprita, oropsita etc. Si nu-i deloc asa, evident. Mi-ai amintit de Quo vadis, n-am citit-o pana acum.

Si da, m-am remontat nitel dupa deruta de zilele trecute. Asta urmeaza sa caut azi la biblioteca, poate macar vreo 2 o sa gasesc la raft:

Haruki Murakami, www.polirom.ro/catalog/carte/kafka-pe-malul-marii-2261/" target="_blank">Kafka pe malul marii
Jonathan Safran Foer, www.librariaeminescu.ro/isbn/973-50-1623-4/Jonathan-Safran-FoerExtrem-de-tare-si-incredibil-de-aproape" target="_blank">Extrem de tare si incredibil de aproape
Roberto Bolano, www.librarie.net/carti/96663/Nocturna-in-Chile-Roberto-Bolano" target="_blank">Nocturna in Chile
Roberto Bolano, www.librarie.net/carti/107218/O-stea-indepartata" target="_blank">O stea indepartata

Lista e deschisa, daca ati mai citit ceva captivant recent, nu ma crutati!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marox spune:

Mie nu mi-a placut "La consolante"("Cea care alina") a Annei Gavalda. Mi se pare extrem de dezlinata, plictisitoare de nu se poate. M-am straduit s-o termin, mereu imi ziceam ca poate, poate, se aranjeaza. N-a fost sa fie ! Nici nu se compara cu "Impreuna" care pt mine e in top.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CORNELIAP33 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Marox

Mie nu mi-a placut "La consolante"("Cea care alina") a Annei Gavalda. Mi se pare extrem de dezlinata, plictisitoare de nu se poate. M-am straduit s-o termin, mereu imi ziceam ca poate, poate, se aranjeaza. N-a fost sa fie ! Nici nu se compara cu "Impreuna" care pt mine e in top.

Marox, mama lui Alex (n. 14.06.03) si a Juliei (n. 29.03.05)


Si mie mi se intampla la fel. Am citit vreo 50 de pagini si inca ma straduiesc, dar e atat de dezlanata de nu stiu exact daca inteleg ce citesc. Poate ar trebui sa o citesc cu creionul in mana, dar n-am putut face asa nici cu cursurile la facultate, dar cu Gavalda. Si mie mi-au placut in mod deosebit celelalte, dar asta nu mai e de acelasi calibru.
Am mai citit in ultimul timp O relatie speciala de Douglas Kennedy - destul de captivanta, dar cealalta carte a sa mi-a placut mai mult.
Scandurica de Dan Miron care nu m-a dezamagit
si Citind Lolita la Teheran, buna, scrisa bine, complexa si condensata, dar prea trista(mai ales ca am ci=tit-o in vacanta de Craciun )
Lectura placuta tuturor!

Cornelia si taurasul Rares Costin (22.04.2002)
Fotografii
Grecia2008

www.help-ema.puls-il.ro/" target="_blank">Ajutati-o pe Ema!

"Este mai bine sa taci si sa dai impresia ca esti prost, decat sa vorbesti si sa inlaturi orice dubiu."

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beshter spune:

Ce-am mai citit in lungul rastimp in care n-am mai dat pe-aici (Gabriel are 9 luni si vrea sa mearga asa ca nici macar in parc nu mai pot citi):

1. Garsoniera in centru - Antoaneta Zaharia.
O lectura destul de dificila, m-am / s-a urnit destul de greu. Dupa cazna primelor 30 de pagini eram hotarata s-o las deoparte pentru pensie. Bine ca n-am facut-o. Din sute de fragmente de oglinda, se incheaga pana la urma o poveste emotionanta si fragila a iesirii din 'copilarie' si a maturizarii afective. Trebuie rabdare, insa. Cartea e un lung monolog interior, punctat de cuvinte 'tari', iar autoarea nu face nimic sa ajute cititorul. Sunt convinsa ca, daca n-as fi cunoscut-o ca actrita, n-as fi terminat cartea.

2. Strigarea lotului 49 - Thomas Pynchon
Cu rusine marturisesc ca ar fi trebuit sa citesc aceasta carte in facultate; era insa in bibliografia obligatorie a unui curs pe care il uram. Acesti doi factori combinati mi-au provocat repugna si am renuntat la carte.
Mare greseala. Cartea e de-a dreptul deliranta. Are umor delirant, numele personajelor sunt delirant de hilare (ce ziceti despre Genghis Cohen?), o naratiune deliranta despre psihoza atotcuprinzatoare a teoriilor conspirationiste etc.

3. Eseu despre orbire - Jose Saramago
Aici nu am multe de spus - mi se intampla deseori cand citesc o Carte adevarata sa nu am mare scofala de spus.
Dincolo de apocalipsa regizata maiastru si de rezonanta lugubra care ma bantuie si acum, remarc doar tonul sobru, detasat, de raport prin care Saramago da socoteala de 'sfarsitul lumii'.
N-am avut nicio indoiala vreodata ca firea omeneasca e altfel decat brutala, violenta si egoista. Cartea asta mi-a spulberat chiar si ultima faramita de speranta.

Urmeaza Toate numele - Saramago si Un vis american - Norman Mailer.


You cannot both dance and not pay the piper.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilanda spune:

Citat:
citat din mesajul lui Mihaelka
2. Strigarea lotului 49 - Thomas Pynchon
Cu rusine marturisesc ca ar fi trebuit sa citesc aceasta carte in facultate; era insa in bibliografia obligatorie a unui curs pe care il uram. Acesti doi factori combinati mi-au provocat repugna si am renuntat la carte.
Mare greseala. Cartea e de-a dreptul deliranta. Are umor delirant, numele personajelor sunt delirant de hilare (ce ziceti despre Genghis Cohen?), o naratiune deliranta despre psihoza atotcuprinzatoare a teoriilor conspirationiste etc.


Si peste toti si toate, John Nefastis care face ordine-n sistem

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beshter spune:

Citat:
citat din mesajul lui lilanda

Citat:
citat din mesajul lui Mihaelka
2. Strigarea lotului 49 - Thomas Pynchon
Cu rusine marturisesc ca ar fi trebuit sa citesc aceasta carte in facultate; era insa in bibliografia obligatorie a unui curs pe care il uram. Acesti doi factori combinati mi-au provocat repugna si am renuntat la carte.
Mare greseala. Cartea e de-a dreptul deliranta. Are umor delirant, numele personajelor sunt delirant de hilare (ce ziceti despre Genghis Cohen?), o naratiune deliranta despre psihoza atotcuprinzatoare a teoriilor conspirationiste etc.


Si peste toti si toate, John Nefastis care face ordine-n sistem

"I am a deeply superficial person" - Andy Warhol


Corect. Asta si psihiatrul Hilarius care prescrie LSD si e fost tortionar la Buchewald sunt cei mai tari.



You cannot both dance and not pay the piper.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liadorian spune:

Citat:
citat din mesajul lui Mihaelka

Citat:
citat din mesajul lui lilanda

Citat:
citat din mesajul lui Mihaelka
2. Strigarea lotului 49 - Thomas Pynchon
Cu rusine marturisesc ca ar fi trebuit sa citesc aceasta carte in facultate; era insa in bibliografia obligatorie a unui curs pe care il uram. Acesti doi factori combinati mi-au provocat repugna si am renuntat la carte.
Mare greseala. Cartea e de-a dreptul deliranta. Are umor delirant, numele personajelor sunt delirant de hilare (ce ziceti despre Genghis Cohen?), o naratiune deliranta despre psihoza atotcuprinzatoare a teoriilor conspirationiste etc.


Si peste toti si toate, John Nefastis care face ordine-n sistem

"I am a deeply superficial person" - Andy Warhol


Corect. Asta si psihiatrul Hilarius care prescrie LSD si e fost tortionar la Buchewald sunt cei mai tari.



You cannot both dance and not pay the piper.


Minunat! O am acasa, luata ieftin tare de la Polirom. Imi era cunoscut numele autorului, da' habar n-aveam ce carte misto tin necitita pe raft!

Deocamdata ma delectez cu Henry James, doua volume din colectia BPT, am sa completez cu volumul de la Cotidianul, poate reiau si Ambasadorii, ca-s absolut incantata. E fix genul de proza care mi se potriveste ca o manusa. Ma fascineaza complexitatea codurilor sociale dupa care traiesc personajele, stiinta a ceea ce se cuvine si a ceea ce nu se cuvine, jocul cu reguli fixe care e existenta sociala. (Era, vreau sa spun, fiindca azi jocul aproape a disparut. Sau s-a vulgarizat asa de grav, incat e greu sa mai vorbesti despre reguli.)

Si mai e ceva ce-mi pare irezistibil in proza lui James: faptul ca vorbeste despre om nu doar din perspectiva asta a rolului sau social, ci asezandu-l sub specia dorintei. Toate personajele lui doresc ceva cu toata fiinta lor si asta pune in miscare jocul acela despre care vorbeam: naratorul din "Desenul din covor" vrea sa stie taina operei lui Vereker, doamna Headway doreste cu orice pret sa parvina/sa devina respectabila, un alt personaj e consumat de dorinta de a citi manuscrisele lui Jeffrey Aspern si tot asa. Nu-i nimic sec sau manierist in jocul social descris de James tocmai fiindca personajele stiu sa te faca partas la intensitatea dorintelor lor. Eu una nu-mi pot stapani nici acum frustrarea ca manuscrisele lui Jeffrey Aspern nu mai exista, ca "editorul nemernic" nu i le-a smuls la timp batranei pe moarte (totusi, 150 de ani is prea multi pana si pentru iubita unui poet genial, nu credeti?!) Uooof! Ma enervez numa cand ma gandesc!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marox spune:

Eu citesc "Un brillant avenir" (Un viitor stralucitor) de Catherine Cusset. Nu stiu daca a fost tradus in româna, e un roman recent.

Este povestea unui femei nascuta in Basarabia, care a emigrat cu parintii in România din cauza razboiului, se casatoreste cu un evreu, pleaca in Israel si de acolo in America. Este in acelasi timp povestea fiului sau, care se casatoreste cu o frantuzoaica, oarecum impotriva vointei parintilor. Este povestita infruntarea dintre cele 2 femeie care iubesc acelasi barbat si doresc sa-l faca fericit.

Ce ma uimeste este cunoasterea realitatilor românesti-Bucurestiul nu este numai un oras oarecare, ales pe considerentul ca trebuia un loc cit mai exotic. Sint amintite strazi (ca sa ajungi in Cismigiu mergi pe Batistei, etc), e vorba de Mosilor, Universitate, de profesorul Nenitescu, de Ana Pauker. Si nu e vorba numai de geografie. Românii sint corect conturati, cu mentalitatea si obiceiurile lor: cind vine cineva in vizita il pui la masa si-i dai tuica de prune, se fac cadouri fetze de masa de macramé, in anii 80 geamantanele erau legate cu o curea, obsesia pentru studii superioare, in casa radiatoarele merg la maxim (spre deosebire de francezi unde t° e de max 18°C).
Inca nu l-am terminat, sper sa nu ma dezamageasca pina la sfirsit.

Mergi la inceput