M-am hotarat.........adoptie-cap.51

misha71 spune:

Deci sa inteleg ca mai avem un candidat la galerie:
HAI CLAUDELUUUUUUUUUU !!!!!!!!!!!!!!!



Impreuna alaturi de DICIU- noua data-8 octombrie

LOC DE DAT CU CAPU'

claudia72 spune:

Da draguta sunt pe pozitie, acum cum Bianca a mancat un bibe , face un somn pana mai tz,pana face baie.A lua aer si doarme foarte mult.


MAMI DE BIANCA
http://community.webshots.com/album/565950448ZZCdpV

zambarici74 spune:

Multumesc pentru raspunsuri Tzuni si Claudia72
Miercuri mergem sa mai vizitam fetita inca o data.
Am realizat ce ... nu-mi placea, ce nu-mi dadea pace.
Mi-am imaginat ca ar trebui sa arate intr-un anume fel copilul nostru. Si fetita nu seamana cu imaginea din mintea mea! Cand speram sa raman gravida, nu m-am gandit nici macar o secunda cum as vrea sa arate copilul. OF! Mi-am facut morala in fata oglinzii, asa ca miercuri merg cu mintea si inima deschise (macar incerc)
Va tin la curent cu evenimentele.

Sa ne bucuram de viata.

Tzuni spune:

Bafta, Zambarici!

...si daca te ajuta cu ceva: io mi-am imaginat c-o sa am un baiat! Nu m-am vazut NICIODATA mama de fata. Si iaca pozna!


Tzuni mic si drag si scump si pisicos si fericit si cu...blog

Manuelita spune:

Zambarici, din pacate nu-ti pot raspunde din experienta pentru ca nu am cunoscut inca niciun copil, dar iti spun din ce am citit: adica cum ca e normal ce ai simtit tu: uneori parintii adoptivi, in asteptarea copilului mult dorit si-l imagineaza intr-un fel anume, construiesc chiar un comportament, o anumita personalitate in jurul imaginii create, iar cand in sfarsit apare un copil, daca nu seamana cu cel imaginar (si e clar ca nu poate sa semene decat printr-o coincidenta) apare dezamagirea.
Partea buna e ca ti s-a parut totusi ok, daca nu ti se parea ok, daca ti se parea uratica sau pur si simplu sa ai un sentiment negativ, atunci zic sa mai mergi o data sa o vezi.

( eu sunt cea care a "lansat" :) subiectul "prima intalnire", adica sunt destul de obsedata de cum va fi prima intalnire cu copilul potrivit si sper intr-o chimie, dar tot as merge sa o mai vad odata)
Succes!

Not flesh of my flesh
Nor bone of my bone,
But still miraculously
My own.
Never forget
For a single minute:
You didn't grow under my heart
But in it.

Mmmaria spune:

Pentru Zambarici: am mai spus-o, cred, unele fete de pe forum stiu; mie cel mai frica mi-a fost ca ar trebui sa aleg. Ca as fi pusa in fata a doi copii si ar trebui sa aleg. Asa ca m-am rugat la Doamne Doamne sa nu trebuiasca sa trec prin asa ceva.
In rest, eu cred ca daca suntem intr-un anumit loc, la un moment dat, este fiindca TREBUIE sa fim acolo.
Nu mi-am dorit sa simt nimic anume (oricum, n-am avut timp in momentele acelea sa ma "opresc" sa vad daca simt ceva). Acum, privind in urma, stiu ca "semne" ca Alexandra este copilul nostru au fost destule, insa eu nu am stat sa le caut. Am zis "da, o luam" si atat.
Ai incredere si atat.
Noi va tinem pumnii.

asi spune:

Eu am trecut de 2 ori prin asta.Prima data am simtit fluturi, stele,artificii sau cum vreti sa le spuneti.Pur si simplu cand l-am vazut pe Razvan nu mi-a venit sa cred ,era copilul pe care il asteptam.Am stiut ca era el desi ne doream o fetita.
La Maria a fost diferit.Am vazut 3 copii inaintea ei.La toti m-am dus cu speranta ca ei vor fi alesii.Am avut emotii de imi tremurau genunchii, eram agitata si ateptam.Dar nu a fost sa fie.Cand am vazut poza Mariei mi-a invadat in suflet o liniste si o pace incredibila.Eram linistita si parca toata lupta si zdroaba din suflet s-a dus.Ma uitam la Maria si era liniste, calm si pace.Am mers si am vazut-o si cand am terminat vizita imi "aplaudau" genunchii de fericire si emotii.

Credeati ca eu scap de "experiente" cu DPC-ul ?Nici vorba dar sper sa se dea pe brazda.Habar nu am de ce e asa de greu de transmis un dosar cand se trimite o hartie oficiala cu o solicitare?De ce trebuie sa ne scarpinam in dreapta cu stanga?
Oricum nu conteaza sper sa se rezolve repede.




Mami de Razvan si de Maria
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

Mariaa spune:

asi, iti tin pumnii sa mearga totul snur de acum incolo si sa o aveti acasa cat mai repede pe Maria

anul trecut am fost la maternitate cu o prietena sa vizitam niste pui de om. erau trei baietei intr-un salon. unul dormea, unul plangea de rupea pamantul si unul cerceta cu ochisorii in jur.
prietena mea fiind cu mai multa experienta l-a luat pe cel ce plangea si l-a calmat iar eu pe celalalt care era treaz. era grasunel pentru 2 luni, m-a strans tare de deget si ma cerceta cu ochisorii in continuu.
n-am dormit cateva nopti dupa vizita aceea si tot ochisorii aia ii vedeam in fata mea. chiar nu a fost cazul sa cred ca acela ar fi fost copilasul nostru, stiu insa ca m-a marcat ideea ca bebele ala e al nimanui si ca ar lipsi asa de putin sa putem avea noi grija de el.
abia am asteptat sa dovedim niste probleme mai vechi sa putem depune cererea si noi.
asteptare cat mai scurta tuturor




pentru Emma

Lyme
blog DC,Impreuna Timisoara


"mai bine mori in picioare decat sa traiesti in genunchi" Che Guevara

carmanuia spune:

Salutare, salutare

Nu stiu daca va mai aduceti aminte de mine, am scris de vreo doua ori cu ceva timp in urma cand va spuneam ca ne-am depus dosarul pt adoptie. Acum va scriu sa va spun ca maine mergem sa ne luam atestatul si sunt putin emotionata desi e o simpla hartie. Sper sa fie cu noroc si cat mai repede sa va spun ca mergem sa vizitam un copilas (mai bine spun sa ne vizitam copilasul ).
Eu urez tuturor mamicilor care si-au intalnit deja puiutii mult succes in continuare si sa scape cat mai repede de acte si toate cele, iar la cele ca sunt in asteptare le doresc sa fie cat mai scurta aceasta asteptare.
Scuze daca m-am intins prea mult cu scrisul.
Va pup dulce pe toate!

bolojica

denialex spune:

Multumesc mult pentru primire Zambarici 74 , ASI multa bafta in continuare , Misha te am lasat special la urma pentru a ti multumi mult pentru sfaturi. In legatura cu copilul ne dorim pur si simplu o fetita intre 1 - 3 ani . Am vazut ca sa deschis un subiect care ma nelinistit si pe mine . Am depus actele prima oara in Iulie 2006 in Aprilie 2007 am fost contactacti sa vedem o fetita de 4 ani in Brasov am fost sa o vedem dar fetita era de alta etnie iar sotul meu imediat sa schimbat la fata ( nu este rasist dar are niste amintiri foarte urate despre acesta etnie )deci totul a fost tardiv , pot sa spun cat am tinut fetita in brate nu imi mai doream sa o las jos , maternala era o femeie de nota 10 iar fetita era crescuta impecabil . Ma intreb oare nu se razbuna oare soarta pe mine , Dumnezeu iti da dar nu iti baga in gura . Credeti ca refuzul nostru a cantarit in ochii ce lor de la DPC de atunci liniste si pace . Cat despre sotul meu totusi gandesc ca nu pot trece chiar cu bocanci si peste trairile lui .