Durerea unei pierderi de sarcina (74)
Raspunsuri - Pagina 4
iubita_tiana spune:
draga mea, carpediem, am trecut si eu prin asa ceva, pe 12 februarie 2008 , mai aveam o sapt sa imi vad puiul din nou la eco, aveam 24 saptamani de sarcina, o sarcina venita natural dupa una pierduta in urma cu un an.....si in ziua aceea trebuia sa merg dupa masa la gimnastica de gravide, si am zis sa merg pana la medicul de familie sa ma vada, ca nu fusesem de 3 sapt....dr meu avea eco, si speram sa mi vad puiul inainte de a merge la gine sa il vad....si surpriza....nu i se vedea inimioara...am fugit de urgenta la medicul gine la tg mures, am avut noroc ca avea in ziua aia program la cabinet si m-a consultat, a venit ca un fulger vestea, avea dreptate medicul de familie, nu ii mai bate inimioara.....fat mort de cel putin 1 sapt....fara simtome, fara dureri, fara nici un strop de sange......
au urmat 3 zile de cosmar, in spital, in salon cu gravide si lauze, care isi alaptau copii, noi nascuti, alaturi era sala de nasteri, acelasi cosmar ca si la tine...abia a 3 zi m-au dus in salon la septice.....unde era o lauza de fat nascut la 28 sapt , care a trait 6 ore, era disperata, ca nebuna, eu imi pastram optimisnul, nu am putut sa plang, am nascut in salon, ma rog copilul l-a scos dr apoi la sala de nasteri, dar nu iti imaginezi primele 2 zile ce am trait, o noapte intreaga am auzit urletele unei femei care nastea....
am iesit si eu din spital goala, pustiita, cu un simplu bilet de externare, dar am hotarat sa merg mai departe, viata merge mai departe si fara noi.....si de ce sa renunt? pt ce?.......iata ma ca doar 4 luni trecand din nou prin acelasi lucru, inca o sarcina oprita, a 3-a.....si speranta merge mai departe.......dorinta enorma de a-mi tine bebelusul in brate imi da forta, si azi zambesc, desi azi am aflat ca sarcina mea s-a absorbit...ca uterul meu e curat.......
zambesc si poate a-ti tinde sa zice-ti ca nu am suflet, am, dar e atat de pustiit si plin de durere incat zambetul meu ma ajuta sa merg mai departe......
va imbratisez calduros...sau poate vreti pe caldura asta un strop de racoare......
inca o speranta sfaramata...
Ignatica spune:
carpediem imi pare tare rau de pierderea ta, nu exista cuvinte de alinare. 
Ignatica - mamica de David (29 iulie 2006)
Nasterea sufletelului nostru David
buburuza35 spune:
Buna fetelor,
de cateva zile citesc la acest subiect, pe care l-am gasit intamplator, si am ajuns doar la capitolul 3... Am sa va spun si eu durerea mea. In ianuarie am pierdut o sarcina de 7-8 sapt, s-a oprit din evolutie, explicatii zero. Bb-ul nu a fost planificat, nu suntem casatoriti, dar ne-am bucurat mult la aflarea vestii, bucurie care nu a tinut mult insa. Pe 13 dec am aflat ca sunt insarcinata, pe 27 dec am fost din nou programata la control, asistenta mi-a luat sange, m-a cantarit, mi-a dat o plasuta de "bun venit in randul mamicilor", mi-a facut pass de mamica si apoi am intrat la eco...nu prezenta activitate cardiaca. Am fost devastata. Nici nu mi-am dat seama ca am plecat de acolo cu acea plasuta in mana, plangand, pe care am ascuns-o apoi intr-un dulap, neavand curajul sa ma uit in ea. Totul s-a terminat pe 4 ian cand l-am eliminat, pe cale naturala, acasa (a fost o eliminare completa, sangerarea s-a oprit cateva zile mai tarziu, nu m-a chiuretat deloc). Mi-a dat unda verde dupa primul ciclu!
Acum cateva zile, am pierdut a doua sarcina, la doar 4 sapt. Cred ca nu mai e nevoie sa va spun cum ma simt...
As vrea sa stiu de ce se intampla asta, de ce nu pot pastra o sarcina, dr la care merg nu e prea vorbaret si mai sunt si obstacolele limbii pt termenii medicali.
Din nou mi-a dat unda verde dupa urmatorul ciclu (?!?!)
M-am gandit ca aici as putea gasi cateva sfaturi.
Ale: am citit povestea ta, insa doar pana la cap 3 cum am spus, la tine care mai e situatia?
Pe Arthurana am vazut-o in lista mamiciclor, ajunsesem pana la mutarea ei in apr 2006, ma bucur mult pt ea.
Am scris mult deja si nu vreau sa va plictisesc...
Va pup
Ninia81 spune:
Carpediem, nu pot decat sa iti spun ca stiu foarte bine prin ce treci...si sincer, pentru a nu stiu cata oara ma intreb: DE CE?
Catalina, tu cum mai esti?Intra si scrie tot ce simti...caci aici esti cel mai bine inteleasa.
Tiana,
http://dw.daisypath.com/sj4jp2.png
http://tt.lilypie.com/CarDp3.png
Michelle81 spune:
Imi pare atat de rau pentru fiecare fata care a ajuns aici pe aceasta lista trista!Este de neeexplicat de ce se intampla asa ceva.eu mi-am petrecut mai mult de un an in intrebari si in lacrimi...niciodata nu vom putea accepta ceea ce ni s.a intamplat(eu am pierdut-o pe fetita noastra scumpa la 24 saptamni) pentru ca este prea crud,prea greu....va doresc din suflet la toate fetele multa multa putere pentru ca este foarte greu.Mi se rupe sufletul pentru fiecare!!La mine este un an,8 luni,o saptamana si 2 zile de cand ne-am luat la revedere de la sufletelul nostru scump...Aveti grija de voi fetelor si daca simtiti ca nu mai rezistati nu ezitati sa cautati ajutor.Eu am avut psiholog la inceput si nu este o rusine in asta.nimeni nu va poate lua durerea din pacate insa trebuie sa fiti puternice si sa luptati de dragul vietii care ne-a dat.o Dumnezeu,de dragul familiei si a oamenilor care va iubesc.Este o perioada critica foarte critica si pericolul este mare.Va doresc inca o data tuturora multa multa putere!!! 
13+ 
Doamne ajuta!
http://tickers.baby-gaga.com/p/dev004pp_.png
catalina2307 spune:
Carpediem...plang alaturi de tine. Probabil puiul tau s-a intalnit cu puii mei...dragii de ei. Sunt atat de secata incat nu mai am cuvinte, putere,lacrimi.
Eu nici fizic nu sunt bine. Fac perfuzii la greu, mi-e f rau nu sunt in stare sa stau in picioare.
In primul rand nu cauta alinare pe forum, la prieteni,cunostinte,colegi. Ci langa sotul tau.Nu uita ca traiti aceeasi drama. Si purtati aceeasi durere.Dupa el, toti ceilalalti.
Catalina
L5845 spune:
Carpediem ingrozitor prin ce ai trecut si tu, si iubita_tiana si catalina si atatea fete, din nefericire... sunt fara cuvinte...nici nu stiu ce sa iti spun, decat sa fii puternica si tu si sotul tau, dar mai ales tu, sa puteti depasi momentul, si sa nu renuntati la speranta si la increderea in DD.
Va doresc si voua ce-mi doresc mie: sanatate si mult doritul BEBE! Cu DD inainte!
Lau-Meli 
si 
" Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fii invins cu adevarat, daca nu te ridici!...G. Funakoshi"
Spre tzel!
www.onetruemedia.com/shared?p=435ebfa7d282ab934c08b2&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Poveste
Doi zapaciti!
IreneCAM spune:
Catalina, carpediem, Olga va imbratisez si sunt alaturi de voi. Imi pare atat de rau, am simtit durerea fiecareia dintre voi si as vrea sa va pot spune ceva care sa va ajute si sa va incurajeze
, dar nu pot decat sa va spun ca va inteleg si ca ma rog sa aveti putere in momentele acestea cummplite... pentru ingerasii vostri.
"Daca pamantul pe care il cauti nu exista, Dumnezeu il va crea pentru a-ti rasplati indrazneala" - Isabela de Castilla catre Cristofor Columb
OlgaTarziu spune:
Va multmesc pt cuvintele voastre. M-ati ajutat mai mult decat credeti.
Cand citesc de voi, fetele care au pierdut sarcina la varste mari simt cum o iau razna. Daca amaratele mele au durut asa imi imaginez ce e in sufletl vostru. De aceea spuneam ca mi=-e si jena sa zic de suferinta mea. Sunt alti care sufera mai mult.
Cu pierderile astea repetate si la varsta mica.... Mie hormonul de sarcina imi era la limita la fiecare sarcina pierduta. Se pare ca eu nu produc suficient hormon, poate ceva e in neregula si organismul meu care e mai destept ca mine da sarcinile afara. Cel putin aici asa e teoria. Ultima data se pare ca a fost infectie pe care am luat-o la un oarecare nivel de la baiatul meu. Sa mai vorbesc de stilul de viata? Lucrez ca disperata, nu dorm noptile, etc Si azi noapte bumbutzu meu m-a trezit la fiecare ora. E bolnav si nu poate respira, si a avut febra. De obicei insa cand am norocul sa dorm 5 ore si alea intrerupte de 2 ori ma declar fericita. Stiu ca pana nu o sa am sansa sa ma odihnesc si eu nu voi fi in stare sa duc o sarcina.
Sunt prima zi de ciclu dupa pierdere. Doare de mor, curge ingrozitor de tare. De fapt dureri au inceput de o saptamana. E straniu e ca si cum pana acum nu puteam sa cred si acum am confirmarea finala. La pierdere nu am sangerat mai rau decat la un ciclu obisnuit.
irinabobe spune:
Olga, catalina, buburuza, tiana, imi pare tare tare rau ca a-ti ajuns pe aceasta lista.
a vrea sa am mai multa putere sa va incurajez dar acum chiar nu am. dupa un an de incercari am avut test pozitiv. din pacate nici de data asta nu a fost cu noroc. bhcg-ul este in scadere, acum sper doar sa se elimine singur si sa nu fie nevoie de chiuretaj. asa ca si la mine lista pierderilor se mareste. o sarcina pierduta si 2 avorturi menstruale. deja simt ca o iau razna.
catalina scuze pt offtopic ai fost cumva si vineri la perfuzii la municipal la et 5?