Incepem gradinita la 2 ani! Cum ne vom adapta?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns alexandr7777 spune:

Buna,
Eu am deschis o gradinita special ca sa il am pe baietzelul meu de 1 an jumate mai mult timp in preajma mea. Primul copil inscris a fost o fetitza de 1 an care acum are 1 an si 5 luni si care s-a adaptat extraordinar. In momentul de fatza am 6 copilasi la grupa aceasta de pitici si va zic ca sursa de interior ca la toti copii a fost o perioada de acomodare de maxim 1 saptamana. Primele 2 zile unii pt refuza sa mananca, altii sa se joace si altii pur si simplu sa planga. Metoda pe care am aplicato si care a fost si este foarte buna este aceea ca micutzul sa fie lasat repede la gradinita...daca parintii mai zabovesc pe langa el ...copilul crede,are impresia ca poate mai exista o sansa sa nu fe lasat si atunci binenteles ca pune in practica toate metodele de induiosare.
Fetitza de care va povesteam mai sus la 1 an si 5 luni mananca singura de 2 luni, refuzand complet ajutorul nostru.Am observat o foarte buna dezvoltare a acestor copii de varste foarte mici care au intrat si isi petrec foarte mult timp intr-o comunitate de copii.


Camelia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulia-stefy spune:

Camelia, si mie mi s-a spus la fel, sa o las cat mai repede. Chiar mi-a sugerat o doamna infirmiera mai in varsta sa o aduc gata imbracat si doar cu o pelerina ceva pe deasupra pe care sa o scot repede si am constatat ca a avut dreptate. Am observat ca daca ii scot repede de pe ea si ii deschid imediat usa la copii, cand ii vede uita de toate. Saptamana trecuta de la urletele pina o duceam in sala la copii si-a iritat gatul urat de tot. Sambata am ajuns la urgenta, ca nu putea sa inghita si voma. Luni era bine si am dus-o iar la cresa, asta fiind a doua saptamana, dar imbracata gata de acasa si nu mai are probleme. Mie mi-e frica de boli. Ca de acomodat, se va acomoda ea, ca e sociabila de obicei. E grea despartirea de mami, pe care a avut-o mereu langa ea pina acum. Dar mami va trebui sa mearga la servici peste o luna si domnisoara la "serviciul ei". Sper sa fie bine.

poze din Copou
poze din februarie-martie
Poze Stefy
Lacramioara mamica Stefaniei Iulia (05.12.2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ipearina spune:

Pana la urma am dus si eu copilul la gradinita si l-am lasat din prima toata ziua. Circul cu plansete a inceput abia a doua zi cand s-a dumirit el despre ce este vorba. Din pacate insa, dupa cateva zile s-a imbolnavit, acum e acasa pe tratament. O sa-l duc iar la gradinita, dar daca nu-i prieste, daca se imbolnaveste sau nu se adapteaza, o sa renunt.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns stefaniya spune:

Voiam sa deschid un topic dar vad ca e deja unul.
Baietelul meu are un anisor si o luna si de luni il duc la camin.Eu nu sunt incantata deloc,simt ca e prea mic,parca inca e bebe pt mine.Dar aici asa obijnuiesc ei si plus de asta un serviciu m-ar ajuta pe mine sa mai uit de unele.Ma gandesc ca e bine pt ca nu e foarte sociabil,rade la toata lumea dar daca vrei sa-l atingi,tipa.La camin invata sa aibe prieteni,sa imparta...
Am fost la camin si au londouri pt a-i adormi,merg cu ei afara zilnic,intr-un parc.Sunt 3 educatoare la 11 copii,nu e foarte rau.
Eu voi merge cu el zilnic si cand se va plictisi mergem acasa.Au zis ca in prima saptamana nu e bine sa se plictiseasca si sa ajunga sa planga,apoi acomodarea va fi foarte grea.Deci vedem cat va dura cu el.
Deci de camin sunt multumita,dar eu nu sunt pregatita sa stau fara el ore bune.Pur si simplu sufar cand stiu ca incepe caminul.
Socrul meu ma sustine si crede ca e prea mic,dar sotul si soacra,cred altceva.Aici se prinde greu un loc la camin si nu vreau din egoismul meu sa-l retin acasa.
Voi tot ati spus cum s-au acomodat copiii,dar voi cum v-ati obijnuit cu lipsa lor?



CARL IUBITUL 05.04.07 si mami Stefaniya

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gremlin spune:

Dar despre copilasi care incep la 3 ani gradinita? Cine povesteste? Nici lor nu cred ca le e usor...
Ada mea are 3 ani, a inceput gradinita de cam 3 saptamani... Nu ii este usor, dar se straduieste din rasputeri sa se adapteze. Accepta, stie ca e fetita mare care merge la serviciul ei... Totusi, cand merg dupa ea, inca mai plange si imi spune ca a plans dupa mine. Dar nu mult. Apoi e vesela, vorbeste frumos despre ce i se intampla la gradinita. Insa noaptea, somnul ei e agitat, se trezeste, imi cere manuta, imi spune sa stau langa ea...
Eu o sustin cat pot, Si zic ca sunt doar efectele tranzitiei, de la stat cu mama acasa (3 ani!) la serviciu de fetita mare.
Ma gandesc la noi, adultii, cand ne schimbam, sa zicem, locul de munca. Ne e noua greu, ce sa mai zicem de ei, copiii nostri! Cum sa avem pretentia de a merge cu zambetul pe buze acolo, la gradi? Oricat de sociabili ar fi ei, daca sunt obisnuiti cu dragostea si atentia parintilor lor, aceste doua MARI lucruri le vor lipsi aproape o zi intreaga...
Da, au trecut 3 saptamani si e greu in continuare. Dar nu cred ca ar trebui sa ma speriu, sa renunt, sa trec la investigatii... Voi ce credeti? Depinde mult si de copil, de firea lui. Cred ca depinde foarte mult de felul lui de a fi. Pe care noi il putem doar influenta, mai mult sau mai putin. Dar nu-l putem schimba si nici nu trebuie.
Daca fetita mea s-a simtit bine cu mine, in cei trei ani cat am stat impreuna, ne-am jucat mult impreuna, nu pot sa-i cer sa se schimbe acum radical. E si de felul ei mai reticenta la schimbari.
Deci, am rabdare, nu? O iubesc si o ajut. Cat pot.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns stefaniya spune:

Gremlin - cand nepotica mea a inceput sa mearga la camin avea 2ani si jumatate.Eu eram cea care o ducea si ajunse acolo plangeam amandoua.Ea imi zicea,"Tia,daca ma ubesti nu ma lasa aici" eu eram constienta ca era intr-un loc bun,dar copiii chiar te fac sa suferi.Dupa 3 saptamani s-a obijnuit,inca mai avea zile cand nu voia sa mearga dar dupa vreo 2 luni daca nu o duceam o zi la camin era foarte suparata pe noi.A inceput scoala si la inceput mergea saptamanal sa-si viziteze clasa.Acum doar cand se intalneste cu educatoarea are emotii de pica.Ea a iubit enorm caminul.

E posibil ca schimbarea s-o fi afectat-o putin,si cred ca daca are nevoie sa te aibe aproape,eu zic ca e ok.Asa cum ai zis si tu,noi oameni mari si simtim schimbarile,dar ei..

CARL IUBITUL 05.04.07 si mami Stefaniya

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulia-stefy spune:

quote:
Originally posted by stefaniya

Voiam sa deschid un topic dar vad ca e deja unul.
Baietelul meu are un anisor si o luna si de luni il duc la camin.Eu nu sunt incantata deloc,simt ca e prea mic,parca inca e bebe pt mine.Dar aici asa obijnuiesc ei si plus de asta un serviciu m-ar ajuta pe mine sa mai uit de unele.Ma gandesc ca e bine pt ca nu e foarte sociabil,rade la toata lumea dar daca vrei sa-l atingi,tipa.La camin invata sa aibe prieteni,sa imparta...
Am fost la camin si au londouri pt a-i adormi,merg cu ei afara zilnic,intr-un parc.Sunt 3 educatoare la 11 copii,nu e foarte rau.
Eu voi merge cu el zilnic si cand se va plictisi mergem acasa.Au zis ca in prima saptamana nu e bine sa se plictiseasca si sa ajunga sa planga,apoi acomodarea va fi foarte grea.Deci vedem cat va dura cu el.
Deci de camin sunt multumita,dar eu nu sunt pregatita sa stau fara el ore bune.Pur si simplu sufar cand stiu ca incepe caminul.
Socrul meu ma sustine si crede ca e prea mic,dar sotul si soacra,cred altceva.Aici se prinde greu un loc la camin si nu vreau din egoismul meu sa-l retin acasa.
Voi tot ati spus cum s-au acomodat copiii,dar voi cum v-ati obijnuit cu lipsa lor?


Stefania, mie mi-a fost foarte greu in primele zile. Si din cauza asta, ea m-a simtit si a fost si ea agitata. Acum ca m-am linistit, e si pentru ea mai bine. Dar primele zile e greu si pentru tine si pentru micut. Stefy a implinit un an si 5 luni in prima zi de cresa. Acomodare usoara la amandoi.

poze din aprilie-mai
Poze Stefy
Lacramioara mamica Stefaniei Iulia (05.12.2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulia-stefy spune:

Gremlin, o parte din raspuns ai gasit-o singura. E greu si pentru cei mari. Eu recunosc ca mi-a fost mie greu. In primele nopti plangea si nu putea sa adoarma, ma tine de mana...., dar dupa o saptaman si jumatate, doua s-a linistit. Depinde mult de copil si de perioada petrecuta langa mami. Cu cat e mai lunga, cu atat despartirea e mai grea. Asta mi-au explicat mie cand am du-so prima zi pe Stefy. Acum merge la "serviciul" ei si nu vrea sa vina acasa. Ei ii place mult la copii si eu pe asta am contat, dar a fost greu la inceput.

poze din aprilie-mai
Poze Stefy
Lacramioara mamica Stefaniei Iulia (05.12.2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adriana mica spune:

Interesant subiect... mai ales ca si noi suntem in situatia asta: vom incepe gradi in jurul datei de 15 iulie.

Tocmai pentru a face perioada de acomodare mai "suportabila" pt pitic, am decis sa il inscriem la aceeasi gradinita la care merge verisoara lui mai mare. Pe timpu verii sunt mai putini copii, si faptul ca o va vedea zilnic pe verisoara lui langa el il va ajuta, cred sa se obinuiasca mai usor.

Eu sunt ingrijorata de faptul ca se va imbolnavi mai des; pana acum, Dudu nu a fost deloc un copilas bolnavicios, si in orice caz nu a facut nici una dintre boli in forma grava.

Le rog pe mamicile care au inceput deja gardi cu copii in jurul varstei de 2 ani sa imi impartaseasca din experienta lor de pana acum, si in special ce masuri suplimentare de protectie ati aplica pentru a reduce riscul de imbolnavire a celor mici.

Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)
Uite ce mare am crescut...
O raza de speranta...sau cum a venit pe lume Tudor

www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oanna3 spune:

sa va spun cum a fost adaptarea tripletilor mei la cresa de stat...

am inceput in aprilie la 1 an si 10 luni si unul din baieti s-a imbolnavit la sf primei sapt.; mi-a fost mila sa il despart de fratii lui si i-am tinut pe toti 3 acasa, iar intre timp acelasi baietel si fetita au facut otita, dupa 2 saptamani de stat acasa erau buni de cresa din nou dar cresa era inchisa cu ocazia Pastelui si 1 Mai...
deci o sapt de cresa si 3 de stat acasa

aceasta prima sapt a fost cea mai grea din viata lor (cred) caci pe langa ca era un loc nou cu oameni straini stateau pana dupa somn la ora 3. Pe langa asta cu 2 zile inainte ne mutasem in casa noua dupa ce am stat la bunici 4 luni, deci imaginati-va cate schimbari.

statul acasa le-a priit mult caci vorbeam mereu de cresa unde am fost si unde abia asteptam sa ne intoarcem, deci dupa pauza asta am reinceput in 4 mai si nu am mai avut probleme de atunci, dupa 3-4 zile stiau ca primul lucru care il fac cand ajung acolo e sa pape si intrau singuri si mergeau repede la papa

cred ca un atu important a fost faptul ca nu ii duc eu ci tatal lor, deci nu au de ce sa planga dupa mine...
mai conteaza si faptul ca se au unii pe altii

de atunci Ingrid a mai lipsit 3 zile (din nou otita) si Rares 2 zile, timp in care fratii lor au mers in continuare (daca ar fi sa mearga doar 1 si 2 sa stea acasa nu m-as indura ,dar asa a fost ok)

deci avem 5 saptamani de cresa si mancap aproape orice singuri si voerbim mult mai bine legand uneori si cate 3 cuvinte.

in 2 saptamni facem 2 ani

dar ma framanta o treaba... in august se inchide cresa pe 1 luna jumate si nu stiu ce sa fac cu ei.... sa-i dau la particular pe perioada asta? - pe langa ca ma voi usca de bani mi-e sa nu-i deranjeze schimbarile astea caci pe urma revenim iar la stat si acolo nu au attea jucarii si spatii super amenajatea ca la privat ... ce sa fac?



http://www.dropshots.com/triplets_RAI#date
http://www.dropshots.com/mihai3
http://picasaweb.google.com/mihaicaraghiaur/TripletiiMei
http://www.dropshots.com/oanna3
http://community.webshots.com/user/oanna3
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=92869 - povestea noastra

Oanna, mami de tripleti Rares, Andrei si Ingrid ( 20.06.2006)


iubesc si sunt iubita

Mergi la inceput