Incepem gradinita la 2 ani! Cum ne vom adapta?

Am un baietel de 2 ani pe care l-am inscris la o gradinita particulara din Bucuresti, unde urmeaza sa fie dus imediat dupa sarbatori.Pana acum copilul a stat cu noi, numai in ultima luna fiind nevoiti sa il lasam la parinti, aflati intr-un alt oras, pentru ca eu a trebuit sa invat si sa dau un examen ca sa ma pot angaja. Gradinita, care are grupa anteprescolara, am ales-o in functie de distanta fata de casa si de tarif. Nu stiu in ce masura am facut alegerea ce mai buna, la prima vedere si din discutiile cu d-na directoare totul pare in ordine cu aceasta gradinita, cu personalul,dotarea si activitatile zilnice. Poate doar faptul ca mancarea nu este gatita in bucatarie si este furnizata de o firma de catring nu mi-a suras, dar nu cred ca ar fi asta o problema.
Problema mea acum este insa cu torul si cu totul alta: copilul nu cunoaste locul si nici educatorele, iar eu imediat ce il aduc de la bunici dupa sarbatori trebuie sa il las la gradinita intr-un loc si cu oameni absolut straini pentru el. Mi-e teama ca nu se va adapta si ca va fi scandal mare ducandu-l acolo pe nepregatite.
Va rog sa imi spuneti daca ati fost intr-o situatie asemanatoare. Cum ar trebui sa gestionez aceasta situatie. Nu vreau copilul sa aiba sentimentul abandonului si nici sa ajung ca fiecare dimineata sa fie un cosmar atat pentru el, cat si pentru mine ducandu-l la gradinita.
Poate ca ar fi trebuie familiarizat din timp cu locul si cu marea schimbare care va interveni in viata noastra (datul la gradinita), dar nu am avut cand sa mai facem si acest lucru.
Astept cateva sfaturi pentru care va multumesc.

anemona spune:

Fetita mea a inceput gradinita la un an si 11 luni. Cred ca pentru fiecare copil adaptarea este diferita in functie de multe date: temperamentul si experientele anterioare ale copilului, personalul din gradinita, atitudinea parintilor... La noi adaptarea a fost foarte usoara, as spune. Fetita mea a plans foarte putin, poate trei-patru zile, pret de cateva minute pe zi. Plangea cand o lasam, dar imediat ce ajungea sus uita si se lua cu joaca si activitatile.
Eu nu sunt de acord cu lasatul copilului sa planga prea mult, cred ca daca plange zilnic, trebuie sa vezi daca nu sunt cauze obiective si oricum trebuie sa ai mare rabdare si tact.
Daca ai obtine acordul sa stai in primele zile prin preajma si sa fii alaturi de el cred ca ar fi bine, in cazul in care stii ca el se adapteaza mai greu.
Important este ca el sa inteleaga ca voi veti veni sa-l luati. Ca nu este abandonat. Ii poti repeta asta de multe ori, ca sa aiba incredere ca te intorci dupa el.
Poate cateva vizite impreuna, inainte de a incepe, ar fi binevenite, sa se acomodeze cu locul, cu prezenta celorlalti copii, cu educatoarea. Lasat cat rezista la activitati, apoi luat si plecat impreuna acasa.
Dar toate astea le poti face in functie de reactia lui. S-ar putea sa nu ai nici un fel de probleme, mai ales ca spui ca a stat si la bunici, deci cu absenta voastra este oarecum obisnuit.
Eu de exemplu mi-am lasat de curand fetita de 3 ani si 8 luni la meditatoarea de engleza, pe care nu o mai vazuse in viata ei, dar despre care ii vorbisem cat e de draguta si ce frumos o sa se joace cu ea. Cand am ajuns acolo, fetita mea mi-a zis: hai, pleaca, mami !
Am stat prin preajma blocului, in caz de plans sau ceva sa merg s-o iau, dar cand am ajuns acolo la expirarea timpului mi-a zis ca nu vrea sa plece.
Daca oamenii de acolo sunt buni, va fi foarte foarte usor ! Daca va protesta constant, sigur are un motiv. Incearca sa-l afli si nu ignora reactiile lui !
Mult succes si rabdare !

ipearina spune:

Si eu trebuie sa-mi duc copilul la gradinita imediat dupa Paste si ma intreb cum si daca se va adapta. Am ales tot o gradinita particulara pt ca este prea mic pt cea de stat si pt ca nu am gasit o bona care sa-mi placa. Am vizitat gradinita, pare totul in regula (cu unele mici exceptii). Le-am intrebat pe educatoare cum trebuie sa procedez si mi s-a spus ca va trebui sa-l las chiar din PRIMA ZI 10 ORE!!!!!! . Mie mi se pare absurda aceasta metoda, mai ales ca copilul nu este obisnuit cu nimeni altcineva. Chiar am nevoie de sfaturile voastre!

catrinik spune:

Si eu vreau sa-l duc cit de curind la gradi, cu toate ca are abia 1 an si 8 luni.
Am fost si am vb la o gradi, dar nu am fost eu foarte incintata.
Oricum cele de acolo mi-ai spus ca as putea sa vin cu el vreo 2-3 zile, sa stea numai 1-2 ore, timp in care sa mai plec si eu jumatate de ora. Mi se pare o solutie ok.
Sa-l duc direct si sa-l las chiar si 4 ore nu se pare in regula. E clar ca se sperie, indiferent de citi copii sint in jurul lui.

karligutza spune:

eu am vorbit de curand cu o educatoare, care imi este si ruda... are o experienta f.mare in meseria ei, drept pentru care mi-am permis s-o scormonesc si de acest detaliu.... cum se adapateaza copiii in primele zile la gradi sau ce metode pedagogice se practica pentru acomodarea copilasilor cu noul mediu...

raspunsul ei a fost destul de simplu; toti copiii sufera de aceasta SCHIMBARE (mersul la gradi dupa o perioada doar in sanul familiei)... sunt copii care plang in continuu in prima saptamana, altii n-au nimic timp de 2 saptamani, dupa care incep criza, plansul si durerea ... ca recomandare din partea ei este asa cum spunea si o colega mai sus, sa incerci sa stai cu copilasul cateva ore in primele 2-3 zile, sa mai vii, sa mai pleci.... apoi in urmatoarele zile sa il lasi numai pana pe la pranz, luandu-l mai repede, el nu se va simti abandonat acolo... daca e program pana la ora 16.00 copilului i se va parea prea mult fara mama/tata/bunici dupa ce el statea 24/24 cu familia si acum hop ca 8-9 ore nu ii mai vede pe cei care i-s dragi lui... si tot asa, cateva zile pana el capata drag de loc, persoane (educatoare, copiii colegi de gradi)... un alt aspect important pentru a se obisnui mai repede la gradi cica ar fi sa se fi obisnuit deja cu prezenta altor copii in jurul lui cum ar fi iesirile in parcuri, la locurile de joaca... sunt f.importante si "socializarile" pe care le-a avut copilul inainte de a incepe gradinita... il ajuta sa depaseasca mai usor aceasta faza.

Treaba asta cu statul in timpul orelor de gradi, luatul pe la pranz e intr-adevar solicitanta, insa va trebui sa faceti efortul asta pt.ca "supararea" copilului sa se diminueze pe cat posibil!

Mult succes! sa intri si dupa Paste te rugam sa ne tii la curent cu ce vi se intampla! BAFTA MULTA la amandoi!



karligutza
sunt mamica Adelutei

AnaNisioiu spune:

Mamicilor, va multumesc pentru sugestiile si compasiunea voastra.
In disperarea mea de a nu face copilul sa sufere, am vorbit din nou cu d-na directoare de la gradinita care mi-a sugerat inca o data sa las copilul inca din prima zi de la inceput pana la sfarsitul programului, adica de la 8 pana in jur de 17.30, iar daca se intampla, Doamne fereste, ceva, daca plange prea mult, nu se poate lucra cu el etc., voi fi sunata sa vin sa il iau. Si sotul meu ma sfatuieste sa procedam asa......vom vedea si, evident, va vom da de veste!
Of, of....mai, mai!

diaconuelena spune:

buna fetelor!eu am un baietel care a implinit 2 ani luna aceast si merge la gradinita de la 1 an si 8 luni. s-a acomodat cam in 2 saptamani(planga doar cand il lasam dar apoi tacea),era mai mult un alint...dar eu ii povesteam in fiecare zi ce va face la gradi....ca se va juca cu multi copii, ca va picta, va invata poezii etc...si toate i le spuneam pe un ton cald, calm ca sa ii inspir incredere si sa il asigur ca nu i se va intmpla nimic si in acelsai timp sa stie ca acolo va face lucruri minunate. nu stiu cat a contat asta dar cred ca la ajutat. acum merge bucuros acolo.dar sa stii ca el are noroc de personal (ingijitoare si educatoare) mamoase de care s-a atasat...iar cand l-am dus eu era cel mai mic din grupa...cred ca e foarte important si lucrul acesta...sa fie o atmosfera cat mai placuta, calda, primitoare. daca plange(mult nu doar gand il lasi) si dupa o luna cred ca ar fi bine sa vezi care e cauza. daca plange doar cand il lasi e doar o forma de a te impresiona. eu ii spuneam mereu ca vin sa-l iau dupa ce mananca supa (momentan e la program scurt si asta a fost un punct de reper pt el(ma refer la timp) si a prins incredere ca nu l-am abandonat...acum am depasit toate hopurile si a invatat multe lucruri frumoase de la gradinita. va doresc multa bafta (tie si baietelului)....
ps: asta mi s-a intamplat mie si baietelului meu

roxanal spune:

si noi
Teo(2,4 ani) va merge la gradi speram de saptamana viitoare...eu cinstit, nu prea am emotii, Teo este foarte sociabila si deschisa(cam incapatanata, zic io, da sper sa se descurce d-na invatatoare cu ea)..la mine problema principala este Maria (clasa I) ce fac eu cu ea, cat va sta acasa in vacanta? nu stiu efectiv ce sa fac decat s-o duc si pe ea sa stea la gradinita lu' Teo, care din toamna va avea si after-school..off

iulia-stefy spune:

Si noi mergem de maine la cresa, la program scurt. Am emotii, sper sa se acomodeze. Am sa las nr de telefon sa ma sune in caz de nu se poate altfel. De stat cu ea acolo nu se poate, pentru ca ar plange ceilalti copii dupa parinti, deci va trebui s-o duc si s-o las. Ea in parc se duce dupa copii, ii pupa....dar eu stiu ce va face la cresa.E si micuta, maine face un an si 5 luni. Am sa va scriu ce am facut si cum a fost. Cel mai tare ma sperie bolile.

poze din Copou
poze din februarie-martie
Poze Stefy
Lacramioara mamica Stefaniei Iulia (05.12.2006)

mihaelagrosan spune:

Azi a fost prima zi si pentru Elena care are 1 an si 8 luni. A fost mult mai bine decat ma asteptam. Cand am lasat-o a zis ca nu vrea sa plecam, dar apoi a chemat-o educatoarea si s-a dus cu ea fara sa planga. Noi i-am repetat de mai multe ori ca venim inapoi dupa ea si ca nu lipsim mult. Am lasat-o o ora si 10 min. Educatoarea ne-a spus ca a fost f cuminte si nu a plans, cand m-a vazut a venit la mine si s-a marait putin si a fugit repede pe usa afara . Zicea ca mergem acasa. A zis ca i-a placut si mai vrea sa mearga, dar am emotii mari pt maine. Cand o sa vada ca iar o ducem si o lasam acolo, nu stiu daca ii va conveni. Eu sper sa fie bine ca eu nu sunt in stare sa o las plangand, asa ca mai miorlaie e ok, dar nu vreau sa planga. De asta am si pregatit-o din timp, am dus-o la un club de joaca( dar acolo stateam cu ea), iar tot povestit de vreo 2 sapt ca va merge la gradi. Am dus-o sa o cunoasca pe educatoare, am stat vre-o jumate de ora acolo.
Vai sunt tare stresata :), sper sa fie bine.
Va urez si voua mult succes, sa aveti adaptare cat mai usoara si mai veniti de povestiti ca sa aflam cat mai multe opinii.

Mihaela si Elena Maria (9 aug 2006)

AnaNisioiu spune:

Am revenit cu vesti noi depre adaptarea la gradinita. Azi este deja a patra zi de cand mergem la "serviciu". Urlete in fiecare dimineata! In primele doua zile am reusit sa il las jucandu-se cu un tractoras, fara sa facem mare tam-tam cu despartirea, insa pana sa ies din curtea gradinitei, auzem deja urlete si strigate dupa ma-ma!
Am tras aer in piept, am ridicat fruntea si am iutit pasul sa nu-l mai aud.
In jurul pranzului am sunat si educatoarea mi-a zis ca a plans putin, dar s-a linistit, pana la urma nimic ingrijorator, numai ca din cand in cand isi mai aducea aminte de mami si mai varsa cateva lacrimi. Partea surprinzatoare e ca mi s-a zis ca mananca bine, fara sa mai scuipe mancarea asa cum mai pateam acasa! La pranz doarme foarte bine, dar trebuie sa se" inveleasca" neaparat cu mana educatoarei. Nimic nou sub soare, zic eu, asa se intampla si acasa.
Seara cand m-am dus sa il iau a venit intr-un suflet la mine, m-a luat in brate tare nerabdator sa ies cu el si sa plecam "pa-pa".
Aseara am avut surpriza sa il gasesc foarte vesel si in loc sa vina la mine disperat, a inceput sa zburde printre ceilalti copii bucuros si foarte rabdator la imbracat.
Sa vedem cum il voi gasi in seara asta. Dimineata parca nu a mai urlat asa de tare. Oricum educatoarele sunt foarte dragute si atente cu el. Imi zic ca nu pot scapa o secunda de vigilenta lui, e codita dupa fustele lor.
Asta e Horia: atentie non-stop, dragoste cat cuprinde si detesta sa fie lasat singur sau ignorat.
Concluzia este ca am inceput destul de bine aceasta etapa de care mi-a fost si inca imi este teama!
Dar crestem noi si ne facem baieti mari! Doamne cum mai trece timpul asta!