Sa ne amintim de cei "plecati" vesnic (2)

Raspunsuri - Pagina 13

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Bic spune:

Azi se implinesc 6 luni de cind mama a plecat.
Dumnezeu sa o odihneasca in pace.

Smaranda Ioana, 3.11.2005
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=75330" target="_blank">Povestea nasterii

www.askdrsears.com/html/2/T020100.asp" target="_blank"> Alaptati,
www.lalecheleague.org/bfinfo.html" target="_blank"> alaptati,
alaptati!

Cum se poarta un bebelus in wrap si discutia de pe DC

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CrisaS spune:

O Bic..Dumnezeu s-o odihneasca in pace pe mama ta nici nu stiam ca s-a dus...nu am mai urmarit subiectul am avut o perioada si nu am mai intrat.Offf durere si tristete.Ea e acolo e bine si te vegheaza sant convinsa.
Si pentru mine e trist mi-aduc aminte ca ..in 2006 de ziua mamei(2 august, implinise 57 de ani) am facut asa ca o mica petrecere..stiam oarecum ca va fi ultima:((..off iar m-a busit plansul.
Mami meu ar fi implinit maine 2 august 59 de ani.La multi ani mamico si sper ca esti bine acolo unde esti printre ingeri.
Fetelor nu stiu cum santeti voi dar...eu nu mai pot mi se face un dor de ea de innebunesc..ma arde sufletul..imi vine pe moment sa urlu sa stric tot din jurul meu.A trecut un an jumatate si eu tot vreau sa o vad..tot cind deschide tata camera imi vine sa intreb unde e mama. Nu stiu cum sa procedez, asa cum spunea si Crinutz..durerea se mai duce dar ramane dorul..dorul ala care nu stiu cu ce sa-l sting.Mi-e foarte greu fara ea, e cumplit.
Va pup si numai bine,
Crisa


http://tt.lilypie.com/5ygUm4.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ingridnen spune:

Azi se implinesc 2 ani de cand tata nu mai este...
Imi este greu... uneori nici acum nu-mi vine sa cred ca nu mai este acolo, impreuna cu mama

Ingrid si Cristi 5 ani si 4 luni

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns soanso spune:

BicCrisaS,Dumnezeu sa odihneasca mamicile voastre.

pe data de 28 iulie sau iplinit trei ani de cand tata nu mai este,dorul asa cum scria CrisaS,e parca pe zi ce trece tot mai mare,am crezut si eu ca odata cu trecerea timpului am sa pot cumva sa uit sa ma bucur de familia mea dar mereu ramane un gol in suflet care nu-l mai pot umple nicicum,ma apasa dorul de taticul meu si efectiv simt ca ma sufoc.cel mai mult mi-as fi dorit sa apuce sa-mi vada fetita(in 2005 eram insarcinata in 5 luni cand a murit tata),of Doamne ce greu este fara tata.

SOSO (20 dec 2005)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dionisia03 spune:

buna all.
v/am tot citit postarile in speranta ca voi gasi ceva care sa ma linisteasca,,,sa-mi linisteasca suferinta sufleteasca...dar nu a fost asa,mai mult m-am amarat si intristat.
Pe 30 iulie am comemorat 2 ani de la moartea fratelui meu.pe 22 iulie 2006 a implinit 34 ani,iar pe 30,la o saptamana a murit,iar pe 2 septembrie a fost nunta mea...o nunta neagra.
Am sa va scriu cateva randuri despre si cum a fost...si simt ca nu se sfarseste..
in martie 2005 a fost la un medic(o d-na doctor )care a spus ca are hemoroizi,,numai ca situatia lui nu sa imbunatatit,acel unguent prescris nu a fost de ajutor..de fapt nici nu putea fi,,deoarece acea d-na doctor nu la consultat asa cum trebuia,daca stau sa ma gandesc,mai mult din ce a spus fratele meu a stabilit acel diagnostic..
revin la perioada de dupa control,care a fost mai rau..in care nu sa simtit atat de bine,,ba constipat,,,ba dureri de stomac,,diaree cu sangerari...nu a mai asteptat si a mers la alt doctor care si-a dat silintza si la consultat,dureros a fost cand a intrebat doctorul ce diagnostic a prescris acea d-na doctor ca el trebuie musai sa faca o biopsie..
avea o tumoare la intestinul gros.la biopsia a iesit ca natura tumorii,celulele tumorii erau de natura maligna.a urmat cobaltoterapie la fundeni,in decembrie 2005 a fost operat,avea anus conta naturii,groaznic ce sa zic,,plangeam,,plangea zi de zi si-mi spunea ca este tanar si ca nu poate trai asa,,usor a inteles ca nici asa nu are sanse,de fapt a inteles de la bun inceput(era destept)dar a refuzat sa creada.
eu pt ca nu locuesc i romania,vorbeam zilnic la telefon si plangeam..
dupa operatie a mers acasa,de fapt sa intors la parintii mei(el avea casa lui,insa fiind bolnav nu avea cine sa-l ingrijeasca),despre durerea mamei ce sa mai spun........
au urmat cateva luni grele..din rau mai rau,,a facut metastaza,,noi am sperat desi totul era clar,,limpede pt noi.in iulie la inceputul lunii am plecat in romania,nunta mea era programata de multa vreme.
am ajuns in romania,si am fost socata cand l-am vazut,plangeam in fiecare seara,si cand intorcea spatele plageam..toata lumea era trista..asa cum era bolnav dar inca putea sa mearga,ma ruga sa ies cu el,,am fost impreuna am cumparat cateva lucruri pt nunta mea,mi-am cumparat rochia de mireasa,,se uitat in fiecare seara la rochia mea si plangea,,imi spunea ca se roaga sa mai reziste pana dupa nunta mea...pe zi ce trece starea lui se inrautatea.eu spuneam ca sa amanam insa el ma rugat sa nu aman si sa-mi fac nunta,mi-am facut programare sa ma intorc pe 1 august..
cand a auzit pe ce data plec a plans si mi-a spus ca el moare daca plec,,cred atunci a simtit durerea,cred ca a fost un moment critic pt el,,a doua zi a fost postaritza si a adus pensia lui(dupa operatie a fost pensionat,si pt asta a plans,pensionar la 33 ani)mi-a dat bani ca sa-mi cumpar un cadou,,am plans si am refuzat,am crezut ca se crapa totul,,insa el a insistat..intr-un final am cumparat ceva la care tin cu sfintenie,,tin ca la sf moaste.
dupa 4 zile a murit,sambata noaptea a murit in ochii mei spunsdu-ne "gata!".mai mult am suferit vineri cand mi-a spus sa stau langa el,,MA RUGAT SA-L IERT CA-MI STRICA NUNTA,CA NU MAI POATE SI ATAT A PUTUT,,mi-a zis sa merg sa fac nunta ,,sa nu stau necununata(locuiam de 3 ani cu sotul meu fara sa fim casatoriti,eram logoditi)
cel mai mult ma durut vorbele lui,,mi-a zis ca este fericit ca a vazut rochia de mireasa (m-am si imbracat sa ma vada)..si cel mai mult ma durut ..dar am fost si multumita ca nu am plecat pe 1 august. chiar pe 1 august a fost inmormantarea..am stat si m-am gandit la el,,cat de suparat si cum a plans cand a auzit ca plec pe 1 august,n-am sa-i uit privirea si lacrimile,,si seara de vineri cand ma rugat sa-l iert ca-mi strica nunta...
am facut nunta,trist,,dar totusi nu am avut sufletul atat de incrsncenat,,nu stiu de ce ,dar cred ca sa rugat el pt sufletul meu,pt fericirea mea,,dupa ce a plecat fam mea(numai parintii nu au venit la nunta,,,erau prea daramati) de la mine,,,am simtit durerea.
mama mea a vandut casa,nu au facut nimic cu banii,,i-au facut mormantul,au venit la mine,ne-a dat noua restul de bani...ca sa nu spun ca nici nu a fost acasa la el nici cand a vandut-o.parintii mei le-au dat cheia actualilor propietari.
in septembrie plec in romania ,sper ca sa ajung sa iau albumul cu foto de acolo(propietarii au spus ca-l au,parintii nu vor sa mearga acolo)atat de mult ma ruga sa merg sa-i aduc fotografiile..sper si cred ca voi ajunge in septembre...


stiu ca am scris mult sper sa nu va fi obosit,, inca nu am scris tot...de catevaza zile stau cu telefonul dupa mine,astept iar o veste proasta...unchiul meu este internat in patul si salonul in care a fost si fratele meu...imi pare rau de el,,era ..inca este modelul meu..
SA-I ODIHNEASCA IN PACE BUNUL NOSTRU PE TOTI CEI CARE AU PLECAT DE LANGA NOI.
va salut sa auzim numai de bine,sa ne ajute BUNUL NOSTRU DUMNEZEU,sa avem liniste in sufletele noastra..sa nu ne mai chinuim si noi .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gonghy spune:

Buna fete dragi!

Nu am mai intrat de tare mult pe aici pentru ca ma intristez imediat....ma apuca dorul de bunicii mei....ma doare necazul vostru....aici e numai durere si suferinta.

Dionisia nu-ti pot spune cat am putut sa plang cand iti citeam povestea despre fratiorul tau drag.Mare durere mai ales asa de tanar....dar DD il are sigur alaturi de El si acum e fericit acolo sus.
Nu pot sa-ti spun decat Dumnezeul sa-l odihneasca pe fratele tau!



Varsta Maya Maria (19.09.2006)
Povestea zanei Maya Maria
Poze cu noi
TIMISOARA,IMPREUNA!

"Fericirea este o minge de fotbal,cand este aproape o lovesti cu piciorul,cand este departe alergi dupa ea!!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CrisaS spune:

Astazi 11 august se implineste un an jumatate de cand mamica mea draga nu mai e cu mine.
Sant convinsa ca ma vegheaza de acolo de unde e printre ingeri si ca ii este mai bine.
Te iubesc mamica mea draga si scumpa.
DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA!!!!

http://tt.lilypie.com/b2dim4.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iris77 spune:

dionisia e trist!!! nu am avut puterea sa duc articolul pana la capat.D-zeu sa ii odihneasca pe toti!
si pe mamele mele Filofteia cea care mi-a dat viata si Cornelia cea care ar fi trebuit sa imi devina mama soacra...doamne ai grija de sufletele lor!
voi ce nu mai sunteti rugati-va pentru noi cei ce suntem...aici!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Crinutz spune:

CrisaS, nu te-am mai "vazut" demult pe aici. Si eu sunt convinsa ca mamele noastre dragi si bune sunt aici cu noi in fiecare clipa si ne ajuta si ne vegheaza. Pacat ca nu le putem vedea. Pe 22 o sa faca si mama 1 an jumate, parca a fost ieri. Nu_mi vine sa cred uneori ca nu i-am vazut ochii de atata timp, noroc ca o mai visez din cand in cand.
Am trecut cu bine si la nunta surorii mele sau mai bine zis a trecut ea cu bine, probabil unde am fost prinsi cu toata forfota de la o nunta am uitat asa un pic ca mama nu e cu noi. Dar in biserica ne-am amintit fiecare in gand de ea si au venit si cateva lacrimi in coltul ochilor. Dar a fost frumos si ne-am distrat si pt ea.

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"

http://community.webshots.com/user/Crinutz - Grecia 2006/2007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CrisaS spune:

Da Crinutz , nu am mai intrat si nu am scris o perioada buna pe forum.
Acum am mai mult timp.
A inceput sa apara soarele si pe strada mea, am reusit sa ma mut , m-am angajat ...bine, asta din februarie..in mai m-am mutat(stateam cu scorpia!!!) ce sa zic...sant convinsa ca mami meu ma ajuta de acolo de sus.Am zile cand ma apuca rau de tot plinsul..da rau de nu ma pot opri..pling juma de ora ..si ma racoresc..si in special ma apuca la volan..se uita toti la mine mi-e si jena. Ma apuca uneori asa o jale..de-mi vine sa urlu de durere, zau..e cumplit.
Insa si acum sint ...confuza, stiiti ...ca vb cu tata pe messenger..si uneori ..vreau sa il intrab ''Da mama unde e??'' Imi revin repede si ma doare acolo in suflet...si iar ma apuca durerea.
Sant trista ca nu reusesc sa fac si eu un ''pil''. Inca ma rog la Doamne Doamne si la ea..sa ma ajute sa-mi dea ce-mi mai lipseste un copil.
Va pup si Dumnezeu sa-i Odihneasca pe cei dragi.
Crisa

http://tt.lilypie.com/b2dim4.png

Mergi la inceput