Infertilitatea - de ce nu ne intelege nimeni?

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ioana_p76 spune:

Danyalo iti multumesc pentru intelegere si cuvintele frumoase..si imi pare f. rau ca tu ai trecut asa de greu peste esecul fiv-ului, cred ca si eu am fost la un pas de depresie, dar nu stiu cum am reusit sa imi revin..o fi contat faptul ca am plans mult si m-am descarcat.
La tine e bine ca ai tai iti sunt aproape, ca soacra chiar va ajuta cu bani, cred ca sunt niste oameni deosebiti, cum mai rar intalnesti.
Iti multumesc din suflet pentru urare si iti doresc si eu tie sa iti reuseasca fiv-ul de data asta!
Si daca vreti sa si adoptati, foarte bine, veti avea asa mai multi copilasi!
Te cu drag si iti voi tine pumnii in iarna, sa fie un fiv norocos!

Ioana
poze szeged
poze cu animalutele mele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kover spune:

ioana:in primul rind iti doresc reusita la urmatorul fiv(si nu doar tie,tuturor).te inteleg pt. ca si eu am fost in aceeasi situatie.au fost 8 ani plini de sperante,esecuri,durere,....(ce bine mi-ar fi prins sprijinul de pe forum)dar care s-au terminat cu 2 baieti(noi.2004 si sept.2006),sanatosi.ii inteleg si pe aceea care nu ne inteleg,nu au cum pt.ca nu trec prin asa ceva. sfatul meu ar fi sa le ignori pe soacra si cumnata ta.nu iti consuma energia pe ele,ai nevoie in alta parte.mult,mult succes si ma rog sa vii cu vesti bune.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cristiama spune:

Mie mi se pare ca unii oameni nu au o calitate care se numeste "empatie", adica sa se puna in locul tau.

Mie imi daduse o prietena care a nascut cartile ei despre sarcina, numai ca la 3 luni eu am pierdut sarcina. Ce-mi spune prima data cand ne vedem, nu trecusera decat cateva zile de cand facusem chiretajul mi-era rau si fizic si psihic mai ales:
- Ai citit cartile de la mine?
- Nu ca nu mai e cazul, desi stia foarte bine.
- Sa le citesti oricum ca sunt foarte bune.
Ce sa-i mai explic, tot nu ar intelege.

Sau draga mea soacra, care are totusi o scuza, nu stie nimic de tratamente, inseminari, sarcini pierdute, ii spune lu fisu: De aia nu ramane Cristina insarcinata ca are burta plina de grasime!!!

Fetelor sa fim noi sanatoase si sa avem bebeii nostrii sanatosi si frumosi si toate astea vor fii uitate!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralcat spune:

Ioana draga, in primul rand iti tin pumnii sa reuseasca fiv-ul 2. Eu traiesc cu convingerea ca atunci cand o femeie isi pune tot sufletul intr-un proiect atat de important cum e copilul, nu se poate sa nu reuseasca (chiar daca problema e la perechea ei).
Si sunt sigura si ca Dumnezeu e sus, vede si ajuta asa ca te rog tine moralul ridicat, optimismul la maxim si vei vedea rezultate bune.
Iar legat de cele 2 doamne care ti-au facut zile grele, eu cred ca-i raspundeam cumnatei la faza cu mama purtatoare ca problema e cu tatal, deci se ofera sa-l voluntarieze pe sotul ei ? Poate ii trebe o lectie mai dura sa-i destepte neuronul .
Si mai sunt sigura ca nu au pic de empatie si nici nu-si pun problema sa se puna in locul tau. Pentru ele ce ti s-a intamplat tie nu e decat un simplu avort (la care daca tot sunt campioane, ti-e cam clar cata importanta dau puiului la inceput), asa ca ... nu sunt deloc impresionate. Nu stiu daca de prostie sau de rautate, dar as inclina spre prima varianta. Asa ca sincer, nu-ti bate capul cu remarcile lor, tu vezi-ti de ale tale si ignora-le.

Raluca, leoaica cu Pui Nazdravan

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns madaluta spune:

ioana: persoanele care obtin lucrile fara sa se chinuie nici nu le apreciaza...Nu ai ce sa ii ceri unei astfel de fiinte.Nu te cobori la mintea ei..las-o pe ea sa urce la a ta daca e in stare...Atat poate ea si n-ai ce-i face...
Imi pare rau...
Nu te mai consuma pt k trebie sa iti pastrezi forta si energia pt incercarea din toamna. trebuie sa razi, sa fii vesela, fericita, increzatoare, optimista,sa radiezipt fericirea care te va astpta in cateva luni.Trebuie sa crezi k minunea se va intampla si k e doar o chestiune de timp...
Cumnata si soacra ta ar trebui sa fie ultimile lucruri din lume pt care sa te superi. daca era vorba despre sot ..sau mama mai ziceam..dar asa..zau k nu se merita!!!
te pup

Madalina +Darius Cristian ( 14.12.2006 )

concediu 2007
Darius - luna a 8-a

SITE FULGULETI,

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns goldi spune:

Draga mea, e clar, nimeni nu va intelege ce e in sufletul unei "infertile"! Strainii ne pot compatimi (cu un pic de usurare - Doamne fereste! sa nu se ia! ca-i la altii si nu la ei )pot simpatiza cu noi, ne pot ajuta, dar nu vor putea intelege.
Incerc sa fac un copil de aproape 5 ani, m-am ferit 12 ani si am ramas chiar si insarcinata ff usor, accidental, in acesti 12 ani, asa ca stiu si ce sentimente ai cand iti intarzie ciclul dar si cand iti vine exasperant ,de fiecare data, in fiecare nenorocita de luna!
Rautatea si ignoranta lumii este mare si constat ca fiecare dintre noi si-a incasat portia.
Dupa atata timp, am invatat sa deviez subiectul cand simt ca se apropie de un loc nevralgic, iar rudelor care aveau tupeul sa ne intrebe direct, le-au trecut curiozitatile de mult, a trecut atata timp de cand sunt impreuna cu sotul meu, ca s-au tocit pana si intrebarile.
Ce ramane insa mereu fierbinte este sensibilitatea si durerea mea, lacrimile care-mi vin instantaneu in ochi cand vad copii mici, gravide, parinti fericiti, bunici cu prichindei de mana, in fine, tot ce inseamna bucuria maternitatii care mie imi este refuzata.
Si sangele care mi se ridica in cap cand aud mereu si mereu, povesti cu femei care raman in prima luna, cupluri de 45 de ani care devin parinti din prima, inconstiente care toarna avorturi dupa avorturi, sau copii pe care apoi ii arunca ...
Nu te poti detasa, sau chiar daca reusesti, o parte din suflet iti ramane rupta ...Este o cruce foarte grea ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ioana_p76 spune:

Buna, fetelor! Ma bucur ca gasesc in continuare persoane care inteleg!
Si va multumesc pentru mesaje!
Kover iti multumesc pentru incurajari! Si iti doresc ca baietii tai sa-ti aduca numai bucurii!
Cristiama imi pare foarte rau ca ai pierdut o sarcina..si ceea ce ti-a zis asa-zisa prietena e de o cruzime..fara cuvinte..
si soacra-ta..chiar daca tu zici ca are o scuza, ca nu stie de tratamente, dar sa-ti zica asa o aberatie..

quote:
Originally posted by Cristiama
Fetelor sa fim noi sanatoase si sa avem bebeii nostrii sanatosi si frumosi si toate astea vor fii uitate!

Ai dreptate, asta conteaza cel mai mult!Te si iti doresc sa fii cat de curand mamica!
Ralcat iti multumesc pentru incurajare!
Asa ar fi trebuit sa-i raspund, cum ai zis tu, dar n-am avut replica, pt ca m-a socat ce mi-a zis!(si cred ca s-ar fi suparat si sotul meu si nu as fi vrut, el saracul incerca s-o faca sa priceapa..degeaba..s-a convins si el ca e degeaba) Dar cred ca ea deja a uitat toata faza, poate chiar ar rade sa stie ce discutii am creat eu pe forum.

quote:
Originally posted by Madaluta
Nu te mai consuma pt k trebie sa iti pastrezi forta si energia pt incercarea din toamna. trebuie sa razi, sa fii vesela, fericita, increzatoare, optimista,sa radiezipt fericirea care te va astpta in cateva luni.Trebuie sa crezi k minunea se va intampla si k e doar o chestiune de timp...

Mada, iti multumesc pentru cuvintele frumoase Ai dreptate cu tot ce zici!
Deja m-am detasat de aceasta problema care m-a macinat o vreme, chiar nu mai vreau sa-mi pese, chiar de voi mai auzi si alte rautati.
quote:
Originally posted by GoldiCe ramane insa mereu fierbinte este sensibilitatea si durerea mea, lacrimile care-mi vin instantaneu in ochi cand vad copii mici, gravide, parinti fericiti, bunici cu prichindei de mana, in fine, tot ce inseamna bucuria maternitatii care mie imi este refuzata.

Goldi Imi pare rau ca si tu treci prin asta..si iti doresc din tot sufletul sa-ti vezi visul cu ochii cat mai repede. Sper ca ne va ajuta Dumnezeu pe toate care ne dorim asa de mult un copilas!
Eu acum incerc sa ma detasez cat pot, cumnata-mea mai are f putin si naste, cred ca in doua-trei saptamani si chiar vreau sa nu fiu geloasa pe ea, desi putin tot voi fi in adancul sufletului, dar cat as vrea sa nu fiu!!Cred ca daca s-ar fi purtat altfel cu noi, daca ne-ar fi inteles sau macar ar fi incercat sa inteleaga..as fi fost si eu mai apropiata cu ea si nu as fi fost geloasa, dar asa cred ca e un sentimnent uman, pe care cu greu, foarte greu, incerc sa nu-l am.

Insa in ultima vreme, de cand cu pregatirile pentru fiv, ca mai e putin, am uitat de multe, toate gandurile mele sunt numai la ceea ce va urma! Deja am inceput tratamentul premergator fiv-ului, nu ma simt prea bine, dar nu conteaza, abia astept!!! Doar urmeaza sa devin



Ioana
poze szeged poze cu animalutele mele poze noi animalutze!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia52 spune:

Ioana,
Te inteleg perfect! 15 ani am suferit cumplit... ma uitam dupa toate gravidele pe strada, nu le invidiam, dar imi doream nespus sa fiu in aceeasi situatie. Suportam toate comentariile rautacioase la adresa mea... eu eram de vina, din cauza unei raceli netratate la timp am avut trompele infundate. Am facut instilatii, am mers chiar si la Sovata dar minunea nu se intampla. Ma rugam de cumnata mea care facea avorturi unul dupa altul sa-mi faca un copil, sa nu-i mai omoare, dar... degeaba, ea nu intelegea ca nu pot, zicea sa trec si eu prin chinurile nasterii. In fiecare seara ma uitam la icoana Fecioarei Maria cu Pruncul in brate si ma rugam din inima, sa se intample o minune! Nu prea stiam eu sa ma rog... dar minunea s-a intamplat abia atunci cand m-am detasat complet... ma impacasem cu gandul ca n-o sa pot ramane insarcinata. Ma hotarasem sa infiez. Cred ca pana la urma psihicul are un rol foarte important. Sper din toata inima sa reusesti! Nu mai lua in seama toate rautatile! Sa te rogi la Bunul Dumnezeu, dar... din toata inima!
Sa va ajute Dumnezeu pe toate sa faceti copilasi sanatosi!
Lucia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andriushca spune:

quote:
Originally posted by lucia52

Ioana,
Te inteleg perfect! 15 ani am suferit cumplit... ma uitam dupa toate gravidele pe strada, nu le invidiam, dar imi doream nespus sa fiu in aceeasi situatie. Suportam toate comentariile rautacioase la adresa mea... eu eram de vina, din cauza unei raceli netratate la timp am avut trompele infundate. Am facut instilatii, am mers chiar si la Sovata dar minunea nu se intampla. Ma rugam de cumnata mea care facea avorturi unul dupa altul sa-mi faca un copil, sa nu-i mai omoare, dar... degeaba, ea nu intelegea ca nu pot, zicea sa trec si eu prin chinurile nasterii. In fiecare seara ma uitam la icoana Fecioarei Maria cu Pruncul in brate si ma rugam din inima, sa se intample o minune! Nu prea stiam eu sa ma rog... dar minunea s-a intamplat abia atunci cand m-am detasat complet... ma impacasem cu gandul ca n-o sa pot ramane insarcinata. Ma hotarasem sa infiez. Cred ca pana la urma psihicul are un rol foarte important. Sper din toata inima sa reusesti! Nu mai lua in seama toate rautatile! Sa te rogi la Bunul Dumnezeu, dar... din toata inima!
Sa va ajute Dumnezeu pe toate sa faceti copilasi sanatosi!
Lucia



de acord cu partea cu rugatul, dar cu partea cu "psihicul conteaza, detaseaza-te si se va intampla" eu nu pot fi de acord.
nu vreau sa te supar, dar ce are psihicul cu trompele? mai bine zis cum ar putea lucra pishicul sa desfunde trompele, cand stii ca sunt infundate?

in alta ordine de idei, inainte sa demaram "proiectul bebe" am fost, slava Domnului, destul de relaxati. si cu psihicul ok. de ce nu s-a intamplat?
asa ca astea le consider eu "praf in ochi". atunci cand nu stii ce sa mai spui, spui "detaseaza-te, nu te mai gandi si va veni", samd.

multumim pt incurajari, sper ca nu te-ai suparat pe mine, dar azi nu sunt atat de optimista ca altadata.

ZOZOLINA

andreea

...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...

COUNTING THE DAYS

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia52 spune:

Andriushca,
Nu ma supar! Partea cu trompele o rezolvasem demult, doua serii de instilatii, plus tratamente la Sovata, Eforie Nord etc. Dar... se lasa asteptat prea mult. Eram obsedata de zilele fertile, aproape ca nu faceam sex decat atunci. Cum nu era pe psihic?!? Dupa evenimentul de la Cernobal, nu mi-am mai dorit copii. Mi-era teama de urmari, m-am hotarat sa infiez un copil... erau atatia abandonati. Am avut un coleg care luase o fetita, destul de mare 6 ani... era atat de fericit! Cand am vazut acea fetita mi-am dorit atat de mult sa infiez si eu una... si chiar cand incercam sa lamuresc familia, nu vb de sot el era de acord... socrii ar fi fost si ei pana la urma. Atunci s-a intamplat minunea mult asteptata! De aceea spun ca si psihicul a avut un rol... ma detasasem complet, lasasem totul in voia lui Dumnezeu... nu zile fertile, absolut nimic!
Va doresc din tot sufletul sa reusiti!
Lucia

Mergi la inceput