Schimbari in viata unei femei - cind devine mama..
Raspunsuri - Pagina 6
crissandrada spune:
Da, te schimba complet. Acum e mereu prezenta in gandurile mele. Daca planificam ceva, sa plecam undeva ,de exemplu, fara ea abia astept sa vina momentul sa fiu numai eu cu sotul dar imediat ce am iesit din casa fara copil deja ma gandesc la el si imi pare rau ca nu e cu noi.
In rest fetele au expus forte bine ceea ce simt si eu.
Criss
si Andrada 
(12.09.2002)
‘Fiecare om ce-mi iese in cale imi e superior intr-o anumita privinta. De aceea, invat de la fiecare trecator’ - Emerson
mamitzica spune:
Eu sint una din alea care nu a vrut niciodata copil;nu mi-au placut niciodata copii,am fost ocupata si imi placea viata mea asa cum era.Chiar si cit am fost gravida sustineam chestia asta.
Si apoi...s-a schimbat totul.Acum spun ca nu stii ce pierzi daca nu ai un copil decit dupa ce ai copil.
Daca inainte nu ma interesau magazinele pentru copii acum astea sint primele in care intru.
Daca inainte aveam timp (desi sustineam ca nu am) acum alerg de dimineata pina seara si imi dau seama ce mult timp liber aveam inainte.
Ma topesc in fiecare zii cind il vad,cind face ceva nou sau repeta ceva vechi.Tot ce este legat de el este special si minunat.Si nu mai exista clipa in viata mea in care sa nu ma gindesc la el.
Carolyne spune:
Toate posturile descriu foarte bine diverse aspecte ale schimbarii aduse de bebe.
In afara de lipsa cronica de timp, parca toate le faci pe fuga, (cel putin asa-i cu mine), pot spune ca am devenit muuult mai sensibila. Si incerc sa nu judec copiii pe care-i vad ca fiind urati, frumosi, destepti, etc, pentru ca asa cum eu am "soarele meu" (o printesa de 2 ani si 3 luni) asa fiecare are "soarele" lui.
Am vazut o fetita de 7-8 luni la cresa unde va merge fetita mea (din ianuarie) si era nascuta oarba... Pur si simplu mi-au dat lacrimile...Si era atat de cuminte si zambea...mi s-a rupt inima.
Asa ca in fiecare seara multumesc lui Dumnezeu ca ne-a dat un copil sanatos, ca restul mai vine si pe parcurs, cred ca este cea mai mare bucurie.
Si intr-adevar pana nu ai copilul tau, indiferent cat de mult ai iubi copiii ori ce ti se mai povesteste de catre altii nu realizezi cat de mult ti se schimba viata.
Cand zice "mami" simt ca-mi da putere sa fac orice.
Va doresc sanatate tuturor si un An Nou cu bucurii!
sirimie spune:
Mie mi se pare ca s-a schimbat absolut totul, incepind cu lista mea de prioritati si terminind cu perceptia mea asupra lumii.. Cred ca e pentru ca lumea si-a schimbat centrul de greutate, de la mine la bb al meu 
Va dorim sa cresteti mari si frumosi! 
Simona & Vladut (27 februarie 2005)
Poze la http://pg.photos.yahoo.com/ph/seirimie/my_photos
Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.point.ro/
Despre Andrei
Oana MC spune:
invat de la copilul meu in fiecare zi enorm si descopar noi fete ale - iubirii, jocului si risului, intesitati de emotii poate neatinse pina atunci, ma descopar pe mine, in el descopar lumea si oamenii din jurul meu altfel decit am facut-o pina acuma. imi privesc proprii parinti si copilaria dintr-o alta perspectiva. invat de la el ce fel de mama are nevoie.
sint ca imi da putere copilul si incredere, dar imi si arata multe limite si ca uneori sint apriga sau inflexibila.
ii multumesc pentru tot ce ma invata si ca exista in viata mea.
restul se stie - partea cu timpu', alergatu', nepieptanatu' si nedormitu'
pupici la toate mamicile si comorile lor
Oana si Matei (25 februarie 2004)
Elise spune:
eu sint la stadiul zombie, deocamdata. 
Somn cite juma' de ora (daca nu intervine nimic) - trezit brusc, alergat intre patutz, sterilizator, laptic, incalzitor laptic, racitor laptic, totul pe un fond sonor de sute de chiraituri ... si ce chiraituri... cum or ieshi atitia decibeli dintr-un trup micutz si finutz nu stiu!
Termin lapticu', ma duc sa ridic fetitza - ce fetitza, in loc de fetitza mea ca o papushika e doar o paturica agitata si deasupra o gura imensa cu niste maini care se agita frenetic sa smulga caciula din cap...si sa dea cu ea de pamint, in semna de protest, probabil!!
In jur zboara ciorapei, suzete, si cind o ridic imi zboara shi mie cite o labutza peste oki, asha din greseala.
Showul ia sfarsit ca prin miracol cind reushesc, din 3-4 incercari, sa nimeresc sursa zgomotului cu biberonul.
Ala e momentul cind papushika se metamorfozeaza la loc - si pleoscaie linistita pina adoarme...si din cinci in cinci minute dupa ce adoarme... Jumatate de ora in care face "plici plici" cu bibe, lipita de mine si foarte fericita, pina dispare tot lapticul.
Reusesc, cu mii de precautzii, sa o asez la loc in patutul ei.
Sau in patul meu.
Si - in sfirsit! - inchid un oki (cu celalat veghez... sa nu facem fintini arteziene).
Inca jumatate de ora de relaxare pina incepe brusc urmatorul concert.
Shi scenariul se repeta 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamina.
Aaaaa, daca mi-a schimbat viatza?
Da, mi-a schimbat-o... O mai fi mashina mea in fatza blocului?! Oare cum o mai arata un magazin, Carrefour, ceva? Le-oi mai gasi cind ies din papuci? Ca la cosmetica, masaj sau alte kestii d'astea "snoabe" nu mai visez....
Elise
anemona spune:
Desi gaza mea are abia doi ani jumate, nici nu-mi mai amintesc cum era inainte sa o am.
Desi nimic nu mai seamana cu viata mea de dinainte, pot sa spun doar atat: sunt fericita asa cum e acum, cu toate greutatile si cu toata agitatia, atunci cand imi spune "te ubeste mami de tot" (se ia dupa mine care ii spun "te iubeste mami mult de tot").
Asa e, viata nu-mi mai apartine, dar e frumos asa cum e. Ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare clipa ca mi-a dat acest dar minunat.
monaraus spune:
hmmm, mi-au dat lacrimile... cat de asemenatoare e dragostea fiecarei mame pentru copilul ei!
marybell spune:
si eu am citit postarile voastre de pe vremea cand eram gravidutza, intre timp insa am nascut si intr-adevar m-am regasit in multe mesaje de-ale voastre.
Marybell si bb Erik (23 dec 2006)
poze bb
poze Botez
varsta Erik
Naty spune:
O zi ca multe altele din ultimii ani:
Este ora 8 seara si eu inca sunt la servici. Cu o noapte inainte am dormit cateva ora fiindca am avut un proiect important. Sunt rupta de oboseala, de abia ma tin pe picioare. In acelasi timp realizez ca acasa ma vor astepta nervi din partea taticului, lasat din nou sa se ocupe de copil fiindca mami are de lucru. Termin pe fuga ultima lucrare, inchid computerul si o iau la fuga pe scari. Desigur, nu-mi permit sa mai stau la o barfa mica cu colegii.
O jumatate de ora mai tarziu ajung acasa. Sotul ma intampina, cum am banuit, cu o falca-n cer si una in pamant "ce ai facut, frate atat?" Imi sta pe limba un raspuns pe masura intrebarii dar in acel moment navaleste spre mine o faptura mica, cu parul cret intrandu-i in ochi (fiindca tati nu stie sa puna agrafe): "mami, mami, sa spun ce a facut azi" (vorbeste despre ea la persoana a doua). Imi spune stand atarnata de mine, in timp ce, cu chiu cu vai, ma dezbrac. Cand in sfarsit finalizeze operatiunea aud "mami, mi-e foame!" asa ca trec direct in bucatarie. Pregatesc masa de seara, ii dau sa manance, mananc si eu odata cu ea (asta pentru ca deja mananca singura, cand era mai mica nu apucam sa mananc). Apoi ii fac baie, ii fac patul, negociez cu ea sa se culce, ne bagam in pat si incep seria povestilor si cantecelor de adormit, toate astea una dupa alta fara momente de rsepiro. Pe la 11 adoarme. Mi-as fi dorit sa citesc macar cateva pagini sau sa vad niste secvente dintr-un film, orice numai sa ma deconectez un pic. Insa mi se inchid ochii si adorm odata cu ea. Nu trece mult timp (parca de abia am atipit) si aud ca prin vis "mami, pipi, pipi, fac pe mine". Ma ridic chiauna total si o pun pe olita. Nu-mi vine sa cred ca m-am trezit, e de abia 12,30 si ii zic "mami, te-am rugat de o mie de ori sa faci pipi inainte de culcare, sunt obosita rau, o sa ma omorati tu si tac-tu".
Si atunci glasciorul firav si adormit raspunde "mami, din cauza mea esti suparata? dar faceam pipi" si capsorul mic se aseaza pe umarul meu.
Si uit de toata oboseala, de durerea de cap, de faptul ca in acea zi si in multe altele nu am avut nici macar 5 minute de ragaz, pentru mine. O imbratisez pe Ioana mea si o pup si-i zic "nu, mami, nu din cauza ta, iarta-ma". Si asa imi incarc bateriile pentru a o lua de la capat.
Raluca, mami de Ioana - Alexandra
casatoria civila, burtica si Dodolina piticuta pana la 8 luni, poze noi
poze si mai noi
nanusha la 2 ani
nunta si luna de miere 
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=52035" target="_blank">POVESTEA BEBELINEI