O opinie mi-ar prinde bine

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns monk spune:

scuze ca ma bag unde nu-mi fiebe oala, dar cu ce drept hotaresc ei pt apartamentul tau? inteleg sunt parinti, cu totii suntem dar de ce sa faca diferente intre tine si sora-ta? apartamentul este al tau din cate am citit, si viata nu e niciodata sigura adica azi esti maine nu, si atunci copii tai ce o sa faca daca se va intampla ceva? sora-ta nu poate sa-si faca singura un rost? tu cum ai putut? in ziua de azi fiecare e pentru el, scuze dar parerea mea este sa pastrezi apartamentl mai ales cA ai investit atat in el, nu numai bani ci si suflet cred

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ilse spune:

Nu mi se pare corect nimic din partea lor, si eu sunt mama de mai multi copii, dar niciodata nu as face vreo cat de mica diferenta intre ei, ne tot laudam pe forum, ca ii iubim la fel si altele de acelasi fel, dar cand e vorba sa fim corecti, ca mar ca har...eu nu conteaza cat de mult m-ar ajuta vreunul dintre ei(si in primul rand nu i-am facut sa am ajutor la batranete, alt gen de mentalitate desueta), am doi, in curand trei, dar zau...e ilogic sa ma gandesc eu ce sa fac cu "bunul" altuia, sa ne fie clar, ap. ala e al ei, cu ce drept sa se amestece ei, vai ce oroare am de acest gen de mentalitate, ca sa nu mai vorbesc ca sincer mie una mi se pare nedreptate chestia asta cu ii dam ap. sorei tale, dar ce ei au doar o fata, daca ai 2-3-4-5 nu conteaza cati...corect ar fi sa lasi totul mostenire in parti egale, ca doar nu faci diferenta intre proprii tai copii, nu?

Si eu am alte 3 surori, una in State, ai mei au fost super-clari de la inceput, nu conteaza ce faceti voi in viata, unde sunteti, daca ne ajutati au ba, tot ce vaem dupa moarte se imparte la 4 fix, in parti egale, toate patru sunteti fetele noastre...acuma ca una a realizat mai mult material, si una mai putin, fiecare face ce vrea cu viata lui, nu toti avem aceleasi standarde, nu toti ne dorim numai lucruri materiale, dar ce am realizat noi ca parinti corect este sa lasam copiilor nostri care nu sunt numai aia mai "saraci" sau "neajutorati" poate ca asa as fi stat si eu doar la "mila "lor, nu? Ei au zis: noi avem 4 fete, nu doar 2 sau mai stiu cum...plus ca sa fim sinceri ce ar simti unul dintre copii daca celalalt ar primi mai mult sau mai stiu eu...e competitie intre copiii aceleasi familii, care face mai mult, primeste mai mult, sau nu m-am prins eu

In fine mie una nu mi se pare corecta nici macar atitudinea cu ii dam sorei tale, iar tie pa si pusi, bine ca ti-ai facut singura, daramite nu mai vorbesc de atitudinea, ia sa vedem ce facem cu apartamentul TAU...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorenza spune:

Nu spun ce m-am enervat cand am citit ce "pretentii" au unii care mai sunt si parinti.Socrii sunt pe acelasi calapod,asa ca spumeg,nu alta.
NU HOTARAT!Mai mult nu spun,ca simt ca explodez.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Natasa spune:

In primul rind, oricit de exceptional amenajat ar fi apartamentul tau, tot 2 camere are si e imposibil sa-l vinzi si sa iei alte doua apartamente decente pentru ca presupun ca nu vrea sa se mute nimeni in blocuri pentru nefamilisti. In al doilea rind, mi se pare absurd sa-i ceri unuia dintre copii sa renunte la ceva la care tine ca sa-i fie bine celuilalt! Nu vinde apartamentul si incearca sa le explici si lor ca ar fi o maaare pierdere financiara si complicatii total inutile. Lasa-i sa locuiasca in el, fa-le si o hirtie la notariat in acest sens, dar nu accepta vinzarea lui.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sim_stoian spune:

Hannen, parerea mea e sa mergi pe varianta cu dreptul de habitatie. Faceti un act prin care le acorzi drept de habitatie parintilor in apt tau si atat. E o utopie sa crezi ca poti lua un apt si o garsoniera cu banii de pe un apt. Si mai e si problema cu garsoniera - daca va fi luata pe numele parintilor va trebui sa o imparti cu sora.

Sim, mami de Stefan (25.08.2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns petra spune:

Hannen,
Prima nedreptate m-i se pare ca au facut-o parintii tai deja tracand apartamentul lor doar pe numele surorii tale. Bunurile realizate de parinti se impart dupa decesul lor intre copii -mostenitori>
A doua nedraptate sunt pe cale sa o faca zorindu-te sa dai un raspuns de azi de pe maine, in sensul ca ei vor sa vanda apartamentul tau ca sa isi ia ei un alt acoperis desupra capului.
Putea sa fie apartamentul tau o ruina, este al tau si gata! Nu trebuie sa ravneasca nimeni la el.Si apoi sora ta daca se marita, poate sa-si faca ea si sotul ei un rostm un cuib al lor.
Ce as face eu ? Nu as accepta de nici o culoare aceasta propunere! Chiar cu riscul de a se supara pe tine ! LAsa ca or sa le treaca si tu ramai nepagubita !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Eu zic ca in general parintii nu sint obligati sa lase averea copiilor, sau sa o imparta in mod egal.
In cazul de fata problema e ca au dat tot ce au avut uneia dintre fete si apoi ii cer celeilalte ca in 24 de ore sa se hotarasca daca isi vinde apartamentul ca ei sa isi poate cumpara altul pe o parte din banii rezultati.
Corect era sa fi pus problema in felul asta de cind a aparut ideea cu cedarea apartamentului in favoarea celeilalte fiice. Pai pina acum unde se gindeau ca vor locui?
In fine, raspunsesem aici pentru ca eu cred ca nu e obligatoriu sa lasam copiilor averea. Eu vreau sa-i cresc sa ajunga adulti responsabili, capabili sa-si poarte singura de grija. As fi dezamagita daca ar avea nevoie de ajutorul meu constant.
Asa ca Hannen, uite o raza de lumina - macar stii ca nu esti in situatia asta, in care sa ai nevoie de ajutorul parintilor.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Clover spune:

Poti sa ii intrebi de ce nu au venit de la inceput sa iti zica planurile lor? Daca au avut timp sa se gandeasca si sa se duca la notar sa faca acte e clar ca nu decisesera in ziua aia.

Sunt complet de acord cu intentia lor de a lasa apartamentul numai surorii tale pentru a nu fi impartit cu viitorul sot, dar...de ce se petrece totul in spatele cortinei si tu trebuie sa fii fata buna care zice "da"? Ca doar nu o sa iti lasi parintii in strada.

Cu riscul de a avea discutii aprinse sustine ceea ce este al tau. Lasa-i pe ai tai sa locuiasca la tine si sa se imapce cu gandul ca nu sunt "proprietari" daca nu te-au pus in garda din timp.

In plus, ceva imi spune ca toate cheltuielile suplimentare aparute o sa le platesti tu. Adica uite ne mai trebuie inca 20 de mii de euro sa luam garsoniera aia si apt ala...care o sa fie pe numele tau deci tu platesti.

Ca regula generala mie mi se para corect sa se imparta totul egal si daca vreunul din succesori vrea sa cedeze in favoarea altuia care are mai putin nu are decat( in conditiile in care sansele acordate copiilor au fost aproximativ egale).

If all else fails, look cute.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anyella spune:

Eu recunosc ca nu am citit decit titlul si prima ta postare...au inceput sa imi scrie singure degetele pe tastatura ,pai hai sa iti spun povestea mea,se intimpla in tarisoara noastra,nu pe alte meleaguri!Deci apt. cu 4 cam pe vremea lui ceashca,ii revine sora-mii (este in buricu' tirgului cum se zice,zona 0),contract de vinzare/cumparare cu parintii,plus ca cireasa de pe tort eu girant,aveam servici,abia ma angajeasem,dar ce stiam eu ce semnez ,.Am aflat tirziu,cind nu se mai putea face nimic,m-am casatorit(prima oara) cu un nemernic de care nu vreau sa dau detalii.Acum am 15 ani de casnicie,experienta vietii si nu as mai repeta niciodata greselile naivitatii mele.Sint cu ai mei ok,cu sora ok,dar nu ii voi ierta niciodata.Mi-a dat bunul D-ZEU si casa pe linga care suspinam(nu o lua ad literam) si am creat multe invidii.Sa imi fie rusine.De expl. mama la ora aceasta doarme in casa mea,se simte bine aici,pai cum altfel,sa ii storc lamiia o viata,NU


Tu vezi ce faci,eu ti-am impartasit din experienta mea...cica eu am,la ce mai imi trebuie!

Aniela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cici spune:

Fratii mei traiesc in Italia si chiar am fost revoltata cand soacra mea m-a intrebat daca nu renunta la partile lor in favoarea mea.Adica ,cum? Nu sunt si ei copiii parintilor mei?
Asa gandesc eu,li se cuvine si lor pentru ca sunt fratii mei,nu conteaza cat de bine o duc.Poate raspunsul la intrebarea ta il vei gasi singura ,pt ca tu stii mai bine situatia: te-au intrebat si pe tine daca esti de acord sa cedezi partea ta de mostenire surorii tale ,sau ai fost anuntata prin telefon sau chat?
Pentru ca pana la urma asta e situatia ; tu i-ai donat deja o jumate de apartament surorii tale,si acum le mai donezi si parintilor o garoniera iar copii tai,poate ar merita o casa de vacanta la munte in RO.
Ti-e greu sa spui nu! Doar pentru asta am scris aici ,asa sunt si eu,insa cu timpul am invatat ca un NU spus atunci ca e o problema serioasa, te elibereaza si te face sa te simti mai bine.Daca nu-l spui acum o sa te incarci cu ganduri negre si intr-o zi o sa spui revoltata mai mult decat un NU ,dar nu te va mai ajuta prea mult.
Succes!

Mergi la inceput