Piticlonti de iulie-august 2004 (223)

kim222 spune:

Roxa nu ai zis cind incepe Pat gradi? Ce bine ca ai adus aminte de unguentul ala! Unde sa gaseste..la farmacii? Vreau si eu sa dau comanda in Ro de un "set" de medicamente..

Gabi pozele..sint superbee...fara alte comentarii:)
Carolina si Carmen...
Vazut fetele la padure...
Daria imi place de tine..ca mereu gasesti activitati pentru voi doua!
Adela..vacanta...Iar la anu'...vacanta in doi! Pe asta o asteptam si noi!!! Eco o sa fie ok..sint absolut convinsa!
Andrea sanatate Stefaniei..si putere tie..

philip spune:

gabi, f frumoase pozele, sunt sigura ca te-ai distrat. care e pozitia ta la bericica? aveti un departament pt advertisement? eu ziceam ca folositi o companie din afara

daria, giulia e minunata cu rochia galbena si parul pe spate. hehehe, o fi ea slabuta, da' le infuleca nu gluma

caro, complimente si domnisoarelor tale, eu cand vad maicutele ma cam blochez ca mi se pare c-ar trebui sa fii asa cuminte in preajma lor. da' ma rog, poate tu esti mai sfanta ca mine :)

philip&andreea

cristalina spune:

Buna ziua!
Grasana la raport!

Am intrat numa' un pic. La noi e deadline la proiecte la sfarsitul lunii asa ca suntem in crize...mari!...:)))
Mai ales existentiale, mai ales Maria!

Nu ne mai intelegem cu ea deloc, urlat din orice, dat cu fundul de pamant. Am incercat cu binisorul, cu certatul, io o mai ating la fundulet (puteti sa dati cu rosii...). Nu functioneaza nimic.
Cu binisorul cand o luam nici macar nu ne baga in seama...
Eu sper sa se intample o minune si sa-i treaca!

La sfarsitul lunii e botezul iar John a iesit din calcule luna asta asa ca ma agit putinel...dar numai putinel, ca mai mult dauneaza la silueta!

Hai ca m-am plans suficient. De citit citesc (cand am treaba la calculator primul lucru pe care il fac e sa lecturez pe DC...) dar de raspuns nu mai apuc.

Am admirat poze cu beri, apusuri si copilasi frumosi...Pupam grupat!
Intalneala placuta, beti o bere rece si pentru mine!
Ma duc sa scot gaza la plimbare...O zi frumoasa tuturor!

Monica, Maria Alexandra (02.07.2004) si Ioana Adriana (20.04.2007)
poze , pozici si poze noi

Dorsilia spune:

buna!

am citit asa pe rand, mesajele, am retinut ca sunteti relativ ok cu totii, mici problemute, un pic de febra, muci, o cazatura, o julitura, o costipatie....se rezolva ele toate. Noi va tinem pumnii sa se rezolve insa cat mai repejor si usor.

Eu sunt in aceeasi "situatie psihica" precum Mitzu, dar nu ma mai plang, nu mai vreau conced, nu mai vreau cu tot dinadinsul freza noua, toale faine, ochelari bengosi, nu mai vreau decat sa-mi fie copiii sanatosi. Iertati-ma ca sunt pe fundul butoiului dar am citit un subiect lansat la parinti, trist tare de tot, si m-am gandit ca niciodata nu mai are rost sa ma plang ca s obosita crescandu-mi copilasii. Tot ce conteaza e sa fie ei sanatosi si sa-i vad crescand, ajungand adulti.

azi m-am certat cu fratele meu, iar. Nu stiu ce e cu noi, cu mama, si ea se cearta cu el tot timpul. Are si el acum o relatie serioasa, prima, si e pana peste cap prins, se poarta ciudat, cam aiurea e drept, dar asta e...ale tineretii valuri. ma deranjeaza ca ma acuza pe mine ca-l piseaza maica-mea la cap, e convins ca eu o instig. ma jigneste ca ma crede atat de meschina, eu care aproape ca o a doua mama i-am fost, ocupandu-ma de el de la 12 ani ai mei, atat aveam eu cand s-a nascut el. Mamei i-a fost extrem de usor pt ca eu ma ocupam de el tot timpul, cu mine petrecea toata ziua, ea nu avea nici o treaba cu el niciodata, decat sa-l imbaieze cat era bb si sa-i dea biberonul, apoi am invavat si eu sa-l hranesc. Si acum ajunge dupa atatia ani in care l-am ajutat mereu cu tot ce am putut sa ma acuze ca eu o instig pe maica-sa impotriva lui :(

aiurea...lucrurile astea imi lasa un gust amar in gura.

Concediu n-o sa avem anul asta. E greu cu 2 copii mici sa plecam. Andreea maine va implini 6 luni dar e micuta inca. Ieri a papat primul si multdiscutatul, surghiunitul si hulitul Danonino mic, branzica din aia cu fructe, cu un biscuite si un mar ra, plus orez cu lapte de la Milli. Chit ca meniul asta era destinat lui Dani, a primit si ea cateva lingurite. am fost convinsa ca ma va refuza insa a plescait f incantata de amestec. de unde trag concluzia ca fetei ii plac mancarile cu gust nu papele de bblusi anoste.

Mitzu, ce mai papa Mara ta ? si cat?

o zi buna sa avem!

roberta04 spune:

Buna seara!
Ma relaxez si eu un pic sambata seara, am vazut poze superbe, ale Gabrielei m-au facut sa oftez...despre copiii nostri nu mai zic ce frumosi sunt...
Si eu sunt intr-o dispozitie din aia , am senzatia tot mai acuta ca se naruie incet dar sigur totul in jurul meu si din pacate nu mai am putere sa lupt.
Nu vreau sa va stric week-end-ul, am intrat sa vad ce faceti si sa mai fug de probleme un pic!

O seara frumoasa!

kim222 spune:

Mey ce-i cu voi??
Noi sintem singuri..plecati la mama..stiti voi care...si tot ne descurcam...asa ca capul sus ..in afara de problemele de sanatate..si uneori si astea...deci in afara de astea mai toate se rezolva sau se pot ameliora macar...
Capul sus!..toate fetzele triste...

Robi ce s-a intimplat?

roberta04 spune:

Buna seara!
Imi pare rau ca m-a apucat aseara starea aia si m-am plans, mai ales fara nici o explicatie...
OLIVIA- ce s-a intamplat? Sunt asa de multe de povestit, dar nu e locul potrivit, atat iti spun, m-am saturat, am obosit sa lupt numai eu pentru a-mi salva casnicia compromisa, sunt in mare dilema ce sa fac, am un copil de crescut, am incercat orice metoda dar...nu mai pot!
Sunt o multitudine de motive care m-au adus in faza asta, adunate in ultimul an mai ales, am tot tacut dar acum chiar nu mai pot. Mi-e frica sa nu cad intr-o depresie urata, am un copil de crescut dar efectiv nu mai am putere sa ma prefac ca e totul bine.Eu am fost toata viata o luptatoare si o optimista dar se pare ca mi-a ajuns randul sa cad.
Cam atat! Imi pare rau daca va incarc cu problemele mele!

Dorsilia spune:

quote:

---

am obosit sa lupt numai eu pentru a-mi salva casnicia compromisa

---

Roberta rau imi pare ca simti ca ti-e compomisa casnicia, si te inteleg perfect, fiidca si eu am adeseori senzatia ca am o casnicie trasa de par, dar asta pt ca suntem amandoi obositi, am devenit eu mai intoleranta, el mai agitat, mai nervos, mai delasator, eu ma vad mai urata, grasa, amandoi avem tot timpul cu ce sa ne scoatem ochii reciproc, uneori stau si-l privesc si ma intreb daca sa merg mai departe cu el sau sa o cotesc pe alt drum. Am doi copii de crescut eu, dar nu cresterea lor ma sperie cat impactul psihologic al divortului asupra lui Dan. Bine, nici o familie cu certuri nonstop nu e de dorit uneia monoparentale. Dan cand ne aude rastindu-ne unul la altul vine si ne zice "nu va mai certati!". Detest cand trebuie sa auda chestii din astea, detest sa-mi pierd autocontrolul, sa ma cobor la a ma tzatzari practic pt chestii ce altadata le faceam altfel. D-zeu stie de ce se perimeaza relatiile astea asa. Era o vreme cand nu mi-as fi inchipuit ca noi doi vom ajunge sa tipam unul la altul, ca ne vom contrazice asa la sange, ca ne vom spune lucruri grele si ca voi fi nevoita sa ma gandesc serios la despartire. Ani la rand nici macar nu ne-am contrazis si acum am impresia ca orice urma de respect din relatia asta a disparut. Nu stiu daca vom mai ajunge sa recuperam ceva, deocamdata sunt tare concentrata pe copii, Dan il iubeste mult si =i place sa petreaca timp cu el, e fericit cand vine weekendul, ca "sta tata acasa" si cred ca ar suferi daca deodata l-as scoate din viata lui. Dar trebuie sa existe o solutie totusi. O solutie, sa ne recapatam macar respectul daca iubirea e dusa pe apa sambetei. Nici asta n-as putea spune ca e sau nu. Sunt confuza. Tin la el si eu, dar sunt capabila sa nu fiu oarba. Vreau sa ma simt om, femeie, sotie, parerea mea sa conteze ca altadata, sa nu se ridice tonul la mine, sa fie respectat efortul meu si incercarile ce le fac ca sa tin pe linia de plutire tot plutonul. Si el face eforturi numai ca tinde extrem de des sa minimalizeze ceea ce fac eu, pe ideea ca banii, mare parte el ii castiga, eu sunt cu cele 8 mil deocamdata in dotare. Iar eu sunt pusa la colt, as putea sa ma duc la munca, dar sa sacrific copiii, lasandu-i cu femei sau la crese, si astfel sa ma ridic si eu la rangul de femeie de cariera. Ori copiii sunt pe primul plan si nu am chef sa dovedesc nimic nimanui, sunt mama in primul rand si cata vreme voi considera ca de asta au nevoie copiii, asta voi fi- mama de cariera. Dar trebuie sa-i intre bine in capatzana ca munca mea e cel putin la fel de consumatoare de energie ca si a lui.

scuze si eu ca v-am impovarat cu povestile mele

szivarvany spune:

Roberta - imi pare tare rau ca ai ajuns in clubul acesta ... dar fii sigura ca totul va fi bine, foarte bine !!! Esti o luptatoare, ai o minune de copil, sigur lucrurile se vor rezolva cum e mai bine pt tine si pt puiul tau drag !!!
Daca te putem ajuta cumva, cu orice, sa ne spui, stem aici si daca nu cu altceva, macar te ascultam si te intelegem !
multi de la noi si capul sus si maine e o zi insorita !

Lia - pupam copiii ochiosi

O saptamana frumoasa sa aevti !


Daria & www.webshots.com/user/giulia16" target="_blank">GIULIA_(2004_08_16)

www.newsfive.net/sara/" target="_blank">AJUT-O SI TU PE SARA !

kim222 spune:

Robi m-a mirat vestea...m-a surprins..de Lia stiam..
Nu stiu ce sfaturi sa-ti dau...pt ca atunci cind nu cunosti toate datele problemei, nu te poti pronunta..
Dar ce stiu este ca atunci cind vrei ceva trebuie sa lupti,sa schimbi ceva ...si nu sa astepti resemnata..esti tinara ...frumoasa..desteapta...Pune in balanta si vezi ce este mai bine pentru tine si micutul tau...Dar...nu ramine pastra casnicia..daca ai incercat totul..sint probleme grave si doar micutul va mai leaga...Eu una nu as putea si ti-am spus parerea..mea...care este doar a mea!

Intelepciune in a alege ce crezi tu ca este mai bine!....